Bazele de tratament din Maramures, secate de nepasare

Borsa, Dragomiresti, Costiui, Botiza, Craciunesti. Pe vremuri, Maramuresul vindeca anual zeci de mii de oameni veniti din toate colturile tarii in aceste baze de tratament. astazi, resursele uriase, unice in tara, au ajuns mormane de moloz care se naruie sub ochii larg inchisi si nepasatori ai autoritatilor. Privatizarile suspecte, dezinteresul cras si pasarea sarcinilor au pus pe butuci un sistem care aducea fonduri importante judetului. Avem peste 1000 de izvoare de apa minerala, salina cu proprietati miraculoase, ape sulfuroase, rezerva de mofeta etc. ce facem cu ele? Raspunsul e sec si crunt: nimic. Dupa Revolutie, bazele de tratament care au facut celebru Maramuresul si au vindecat zeci de mii de oameni au ajuns o simpla amintire. Nepasarea autoritatilor sau, din contra, interesele meschine au dinamitat un sistem profitabil si au ingropat resurse inestimabile. Vreti exemple? Va dam exemple. In capul „listei defunctilor” se afla celebra mofeta de Borsa. Centrul Stibina facea minuni pentru cei care sufera de boli cardiovasculare. Numai ca, din lipsa de fonduri, a fost lasat in paragina. Oficialii ministeriali nu s-au sinchisit nici macar sa cheltuie fondurile europene primate. Si, din cauza ca nu au participat cu cofinantarea aferenta unui proiect de reabilitare si modernizare, centrul a primit practic „interdictie” la bani europeni. asa ca, in prezent, situatia e in stand-by. Directorul Centrului de Recuperare Borsa, George Stefanescu, explica: „Pana acum am incercat sa valorificam toate resursele naturale, inclusiv mofeta, care este o sursa foarte importanta pentru recuperarea bolnavilor cardio-vasculari, care la noi in tara se aplica numai la Covasna si inca intr-o statiune. Noi am functionat in complex pana in 2004. atunci am fost mutati intr-o locatie in oras, s-a inchis locatia respectiva. Nefiind bani de reabilitare, in prezent cladirea este intr-un stadiu avansat de degradare. Si cu asta s-a terminat si povestea cu mofeta de la noi. Mofeta este un gaz cu un continut ridicat de dioxid de carbon. La noi ajungea la 96%. La Covasna inca ii adauga dioxid de carbon. In speranta reabilitarii si valorificarii zonei la adevaratul potential”. Directorul centrului spune ca a pregatit mai multe studii de fezabilitate, iar unul se refera si la „reabilitarea Stibinei”. Numai ca, nu se stie din ce fonduri ar putea fi finantata aceasta investitie. Baile Costiui. O alta statiune care a luat-o la vale. La propriu. Odata cu alunecarile de teren din zona, statiunea a inceput sa functioneze la cota de avarie. Primaria Rona de Sus tot cauta investitori care sa modernizeze baile, dar pana acum, in ciuda resurselor importante de acolo, nu s-a ivit niciun pretendent serios. Tot in zona, la Craciunesti, se faceau pe vremuri 600 de bai calde anual. Batranii isi amintesc ca baile din satul lor erau printre cele mai renumite din Maramures, datorita proprietatilor curative deosebite ale apei. Prin Craciunesti circula si astazi povesti despre oameni care ajungeau aici in carje si mergeau acasa „pe picioare”, dupa o cura de tratament cu apa miraculoasa. Dar, inundatiile din 1970 au daramat baile. Ulterior, ad-hoc si printr-o conjunctura stufoasa, un localnic a ajuns sa reconstruiasca baile, desi terenul era al primariei. Baile de la Dragomiresti reprezentau si ele, pe vremuri, o adevarata comoara. Primarul Vasile Iusco spune ca: „acum incercam modernizarea lor prin niste investitori straini. apa este sulfuroasa si are proprietati deosebite. Baile sunt datate de peste 100 de ani, de cand erau cazi din lemn, si se stia ca vindeca reumatism inflamator, ajuta la circulatia sangelui, dispar ciuperci. Tot eu am facut primul pas spre modernizarea lor, in 1987, din postura de viceprimar. am pus 10 vane nou noute, boilere, marirea capacitatii, mobilier. acum am reusit sa aduc Institutul de medicina fizica si balneologie, pe profesoara Nica si un colectiv. au venit si au vazut despre ce-i vorba, au facut o analiza, au zis ca se preteaza la asemenea boli si pentru a fi modernizate e nevoie de investitii si trebuie sa treaca doi ani de zile, timp in care sa se faca cercetari si studii. adica, dintre cei veniti aici pentru tratament sa se vada cati s-au vindecat si care dintre ei au beneficiat de ameliorari in urma tratamentului”. La Botiza, baile din localitate au fost scoase la mezat in urma cu cativa ani, din cauza ca intrasera in insolventa. Numai ca, in lipsa unor investitii serioase, si ele sunt „de nisa”. O treime din potentialul balneoclimateric al Europei Dezastrul bazelor de tratament este perfect valabil in toata tara. avem 40 de statiuni balneoclimaterice in Romania si resurse pentru 200. Dar, multe din cele inca deschise sunt in paragina. autoritatile din sanatate si turism incearca sa oblige proprietarii prin lege sa le modernizeze in 10 ani. Numai ca, deocamdata, n-au reusit. Si, pana atunci, ramanem si in acest domeniu bogatii incompetenti ai Europei. Pentru ca desi Romania reprezinta o treime din potentialul balneoclimateric al Europei, in special pe ape termale, nu stim cum sa ne folosim resursele. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro