Batalia pentru potul CJ

Cea mai interesanta batalie electorala, dar si cea mai mare miza a alegerilor, este fotoliul de presedinte al Consiliului Judetean. Din acest an, aceasta demnitate se alege prin vot uninominal. In pole-position sunt trei politicieni: Pamfil Bercean, Calin Matei si Mircea Man. Pentru prima data, vom alege uninominal presedintele Consiliului Judetean, cel mai puternic om politic, ca numar de voturi, din judet. Chiar daca pare fortat, presedintele de CJ va avea, dupa alegerile locale, o mai mare putere, fiind legitimat de increderea maramuresenilor. Ce va avea de facut? Multe. Potrivit proiectului de hotarare adoptat de consilieri in ianuarie, bugetul din acest an va fi de 152.673.000 lei (peste 1.500 de miliarde, pe stil vechi). Secondat de consilieri (care vor dori sa-l controleze, desigur), se va ocupa de crearea cadrului pentru atragerea capitalului strain, va promova si se va bate pentru proiecte de mare anvergura. Va fi un om de lobby in ministere, un specialist al cifrelor reci (matematica nu minte), al finantelor. Prac-tic, o combinatie grea: si politician, si un bun administrator. Cel mai puternic om al judetului trebuie sa fie constient de statutul lui si sa se comporte pe masura. Vremea sedintelor in dorul lelii si a mistocarelilor a trecut. Datorita faptului ca CJ este principalul ordonator de credite din judet, presedintele CJ a parut si pana acum un personaj important. Din acest an, el devine cu adevarat mare, prin coplesitorul numar de voturi pe care-l va avea ca argument. Ah, am uitat de banii europeni? Multi bani… GAZETA de Maramures a „sondat” pe teren dorintele alegatorilor, a citit programele electorale (care au fost) si a primit rezultatele unor sondaje. Va prezentam cei trei candidati care s-au batut pana la ultima picatura de energie pentru fotoliul de presedinte: liberalul Pamfil Bercean, social-democratul Calin Matei si pedelistul Mircea Man. Cititi ce spun, ce proiecte au si cum isi vad contracandidatii. Cantariti bine. Ne vedem la vot! In perioada 2008-2012, Romania va beneficia de „puhoiul” de fonduri, estimat la circa 30 de miliarde de Euro. O parte dintre programele de finantare pe fonduri structurale a devenit deja operati-onala. Dar „grosul” banilor euro-peni va veni in anii urmatori. Iar la aceste fonduri se adauga si sursele de finantare guvernamentale. Numai ca, pentru a beneficia de bani, e nevoie de proiecte. Care sunt cele mai importante trei proiecte pe care le vor promova principalii candidati la functia de Presedinte al Consiliului Judetean, daca vor fi alesi? Pamfil Bercean: „As vrea sa vad intr-un stadiu cat mai avansat proiectul Drumului Expres Baia Mare - Petea – Nyiregyhaza. Daca se poate, finalizat. Dar asta nu depinde numai de mine, ci, mai ales, de lobby-ul politic al tuturor parlamentarilor de Maramures, precum si de actualul si viitorul guvern. As putea insa asigura ma-ramuresenii ca vor fi finalizate cel putin urmatoarele trei proiecte: dezvoltarea Aeroportului International Baia Mare, cu zboruri di-recte spre Italia, Spania, Germania; realizarea sistemului integrat de management al deseurilor menaje-re pentru intreg judetul (cu fonduri europene); finalizarea modernizarii sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a tuturor municipiilor si oraselor (cu fonduri europene), precum si racordarea a cel putin 20 de comune la sistemul general de alimentare cu apa. Va fi finalizat si proiectul investitiei in turism de la Borsa, precum si proiectul de punere in valoare a patrimoniului arhitectural al bisericilor de lemn – „Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord”. Calin Matei: „1. Atragerea de fonduri guvernamentale si neguvernamentale pentru infrastructura. 2. Sanatate. 3. Sport si cultura.” Mircea Man: „1. Drumul Petea. 2. Infrastructura. 3 Fiecare unitate administrativa sa beneficieze de trei proiecte majore legate de aductiuni de apa, canalizari, statii de epurare si asa mai departe, indife-rent de culoarea politica a primarului, pentru ca, culoarea politica nu are niciun fel de relevanta dupa 2 iunie si, mai mult, niciun primar nu va veni la PD-L. Nu va fi niciun fel de racolare, fiecare primar trebuie sa ramana intreg mandatul la partidul care l-a propulsat”. Desi a fost o campanie electorala destul de ciudata, in demersul nostru jurnalistic, principalii candidati au avut o abordare aproape corecta. Pamfil Bercean, despre Calin Matei: „Despre Calin Matei, pot sa spun un lucru apreciativ, anume ca este foarte bataios. Uneori, greses-te, facand confuzii legislative sau pe tematica finantarilor din fonduri europene. Tare ma tem, insa, ca marea lui prioritate ramane sportul si nimic altceva”. Pamfil Bercean, despre Mircea Man: „Mi-a produs o mare dezamagire in aceasta campanie. Aproape niciodata nu a discutat pe fond, mereu a vrut sa vrajeasca electoratul cu cuvinte frumoase despre cate si mai cate va face domnia sa. Ca parlamentar, ar trebui sa stie cel putin legislatia, ce compune atributiile Consiliului Judetean sau macar ale presedintelui Consiliului Judetean. Mai mult, a evitat dezbaterile directe, ascunzandu-se in spatele unor scrisori in presa. Cred ca ar fi putut, din dragoste de maramureseni, sa fie aplicat pe realitatile judetului si nu pe fantasmagorii”. Calin Matei, despre Mircea Man: „Nu reprezinta nimic pentru mine. Imi pare rau ca l-am cunoscut. Ar fi o tragedie ca judetul sa incapa pe mainile unui asemenea individ”. Calin Matei, despre Pamfil Bercean: „Un om cu experienta, dar nu pentru varful judetului”. Mircea Man, despre ceilalti doi contracandidati: „Sa aiba succes! Nu comentez. Toata campania, mi-am propus sa nu am niciun fel de comentariu asupra lor. Stiu foarte bine si as putea sa spun, asa cum coboara foarte jos cel de la PSD, dar m-am adresat toata pe-rioada de campanie electoratului, maramuresenilor. Nu am niciun fel de comentariu despre contracandidati”. Campania electorala ar putea fi comparata cu un lung interviu de angajare pentru cea mai importanta functie din judet, in care maramuresenii sunt in postura de angajator. Iar demersurile pe care le presupune o angajare includ, la un moment dat, si o scrisoare de recomandare. I-am intrebat pe principalii candidati la fotoliul de presedinte al Consiliului Judetean Maramures cine cunoaste cel mai bine modul in care lucreaza in echipa, modul in care gestioneaza problemele si modul in care conduc. Gavril Ardusatan, consilier in cadrul cabinetului demnitarului, des-pre Pamfil Bercean: „Pamfil Bercean este, in primul rand, serios. Nu l-am vazut niciodata superficial, cu aer de superior fata de co-laboratori. Stie foarte bine sa asculte un sfat sau sa accepte ca parerea altcuiva este mai buna. Dar este foarte greu sa dovedesti ca a gresit, pentru ca este documentat si la zi cu mersul lucrurilor. Mai are o calitate deloc de neglijat. In cazuri de disensiuni sau dispute, stie sa creeze majoritati sau sa impuna un punct de vedere reiesit din consens. Este foarte potrivit in munca administrativa, iar la experienta acumulata, functia suprema in judet i se potriveste in mod natural. De altfel, au observat cu totii, fie adversari politici, fie oameni din mass-media, ca este aproape imposibil de gasit defecte sau aspecte de neconcordanta cu functia la care aspira. Sloganul lui de campanie, «Experienta si echilibru», este chiar un adevar despre persoana lui”. Consilierul judetean Anton Rohi-an, despre Calin Matei: „Intr-un cuvant, Calin Matei este un om care stie sa lucreze in echipa. A construit echipe, conduce o echipa si, ceea ce este important pentru Consiliul Judetean si cred ca ar trebui sa inteleaga alegatorii si lo-cuitorii acestui judet este ca omul acesta, daca si-a pus ceva in cap, duce la bun sfarsit. Ca om, eu sunt langa el si am construit impreuna si partide politice care au castigat alegerile in Maramures in 2004 si cred ca este capabil, cu experienta pe care o are, sa reuseasca in acest mandat sa finalizeze proiecte si sa adune langa el oameni de valoare. La tineretea lui si la dorinta de a-si lasa amprenta cu ceva pentru acest judet, cred ca este omul cel mai serios si mai calificat pentru a deveni presedinte de Consiliu Judetean”. Gheorghe Mihai Barlea, directorul Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei din Sighetu Marmatiei si prodecanul Facultatii de Litere Baia Mare, despre Mircea Man: „Din punctul meu de vedere, Mircea Man este un om cu o bogata experienta politica, deputat in trei legislaturi. Si-a dovedit inclusiv competenta manageriala, in perioada cat a fost director in cadrul fostei societati Distrigaz, pe sase judete. E un bun comunicator si nu e un om patimas, cum incearca unii sa-l portretizeze. In programul lui politic, declara ca un prese-dinte de CJ trebuie sa administreze judetul transparent, fara partizanat politic, fondurile sa fie alocate pe principii echitabile si corecte. Sunt sigur ca, dincolo de disputele politice, Mircea Man va avea si forta, si liantul de a conlucra cu reprezentantii tuturor partidelor politice din judet reprezentante in consiliu”. Daca privim in urma, pozitia de presedinte al CJ nu a fost foarte spectaculoasa. Adica, nu au fost multe intamplari „cu cantec”, „cu dedicatii”, ca in cazul altor functii administrative. Presedintii de CJ au venit si s-au dus. La inceputul anilor 90, a fost o perioada mai romantica. Atunci, s-au pus bazele institutiilor care guvernau democratico-romantic tara. Au trecut 18 ani de la Revolutie si pe la carma institutiei au trecut sase presedinti. Trei au dus la capat mandate de patru ani, iar trei si-au impartit o perioada de patru ani. In 1992, au avut loc primele alegeri locale libe-re. A iesit, in urma negocierilor si votului consilierilor judeteni, Ioan Dulf. Pana in acel moment, Dulf a fost subprefect al Maramuresului. De fapt, alegerile din 1992 au dus la impartirea institutiei prefectului in doua institutii: Consiliul Jude-tean si Prefectura. Fiind o institutie nou creata, a fost nevoie de oameni cu experienta pentru a face fata provocarii unei administratii democratice, cu o oarecare autonomie administrativa. Nu a fost simplu. S-a apelat la oamenii aflati in functii de pe vremea comunistilor. S-au infiintat Directii, Servicii si s-a trecut la administrarea judetului prin politicienii alesi de maramureseni. De numele lui Dulf se leaga unul dintre cele mai interesante scandaluri ale anilor 90. Om trecut prin mai multe functii importante in minerit si apoi la In Prefectura Maramures, Ioan Dulf a fost primul presedinte ales prin vot democratic, in 1992. A fost singurul prezident ales in unanimitate, ca si vicepresedintii (unul dintre cei trei vicepresedinti a avut un vot impotriva). Aceasta situatie de unanimitate aproape perfecta nu s-a mai intalnit. Alegerile au avut loc imediat dupa ruptura din FSN, ruptura din care au rezultat doua partide ce, intr-un fel sau altul, au marcat destinul „siluit” al Romaniei: PD, condus de Petre Roman, si PDSR, condus de Ion Iliescu. Desi pare hazliu acum, atunci, partidul lui Iliescu a obtinut in Ma-ramures un singur mandat de consilier judetean (ce vremuri! – n.red.). Revenind la Dulf, sa amintim ca el a fost la o controversata (pentru acei ani tulburi) intrunire regionala in Polonia. Atunci, s-a discutat prima data de o dezvoltare europeana, regionala si s-a venit cu ideea infiintarii unei Euroregiuni Carpatice. Revenit in tara, Dulf a pledat cauza Euroregiunii. A fost pus la „stalpul infamiei”, acuzat ca vrea sa vanda tara si cate si mai cate. Povestea s-a terminat cu demisia lui Dulf si infiintarea Euroregiunii Carpatica in anii care au urmat. „Ma uit acum la unii si la altii, ei au uitat ce s-a intamplat, dar nu mai are importanta. Sa fie pentru judet mai bine. Probabil, eu vedeam prea departe pentru anul 1992”, ne-a spus Dulf. Dupa demisia lui, a urmat Decebal Traian Remes, unul din cei trei vicepresedinti. Viitorul ministru a stat in functia de presedinte al CJ in perioada 1994-1995, iar, pana in 1996, a fost prezident Calin Matei. In mandatul 1996-2000, a fost Teodor Luputi, urmat, in perioada 2000-2004, de Alexandru Cosma, iar apoi, pana in prezent - Marinel Kovacs. In ultimele trei mandate, au fost multe discutii, chiar scandaluri, in momentul alegerii presedintelui si a celor doi vicepresedinti. Aceste alegeri se organizau intr-o sedinta speciala, dupa alegerile de consilieri. Ea avea loc, de obicei, duminica. Se strangeau consilierii alesi si se propuneau nume pentru functiile de conducere. Era momentul culminant. Urmau negocieri, tradari, sechestrari in sala de sedinta a unor consilieri, pentru a nu intra in discutii cu reprezentantii altor partide. S-a vorbit de fiecare data de mari sume date unor consilieri pentru votul pe care urmau sa il ofere. Cei mai cunos-cuti negociatori: Liviu Titus Pasca si regretatul Liviu Doru Bindea. Oricum, nimic nu va mai fi cum a fost pana acum... Primul presedinte In 1992, nu se stia mare lucru in privinta conducerii judetului dupa principii democratice, in concordanta cu cerintele europene. Tributari unei epoci, maramuresenii, ca si ceilalti romani, au pierdut „trenul” transformarilor radicale. De la Bucuresti, s-a impus prin intermediul Prefecturilor politica pasilor marunti sau politica fesenista ori „mostenirea” lui Iliescu. „A fost destul de greu pentru noi. Cei din Bucuresti nu au fost incantati de schimbare, de aparitia Consiliului Judetean. Pentru ei, era simplu pana atunci, ordonau, iar cei din teritoriu executau. Dupa aparitia CJ, a directiilor, nu a fost chiar asa. Un ministru nu putea sa mai ordone ca pana atunci. Aveam o oarecare putere de decizie. In CJ s-a lucrat linistit. Nu exista un sector privat, asa ca cei mai multi consilieri erau sefi de institutii sau intreprinderi. Primele puncte pe care le-a dezbatut si adoptat au fost rezolvarea problemei gazului metan in Baia Mare si cateva localitati din zona Lapus, problema drumurilor si cea a poluarii”, a declarat Dulf. Nicolae TEREMTUS Ioana Lucacel teremtus@gazetademaramures.ro ioana@gazetademaramures.ro