Bătălia pe salariile bugetarilor

Ministerul Muncii a propus în discuţiile cu partenerii sociali o soluţie de corectare a problemelor de încadrare şi plată inegală pentru persoane pe aceleaşi funcţii, cu aceeaşi vechime şi aceleaşi atribuţii în cadrul aceleiaşi unităţi, cum ar fi spital, şcoală, secţie de poliţie sau primărie.

Potrivit draft-ului de ordonanţă, se propune corectarea structurii salariale în Sănătate, rezolvarea disfuncţionalităţilor de încadrare pentru toate familiile ocupaţionale, creşterea echităţii salariale în administraţia publică şi introducerea de bonusuri pentru Sănătate şi Educaţie. De asemenea, se propune o creştere suplimentară faţă de restul funcţiilor în cazul salariilor debutanţilor din Sănătate. Impactul bugetar al acestor măsuri ar fi de 2,29 de miliarde.

Astfel, de exemplu, doi medici identic calificaţi din spitale diferite vor avea acelaşi salariu, chiar dacă acum remuneraţiile pot fi diferite. Ministerul dă exemplul unui medic primar în unităţi clinice gradaţia 5 ar urma să câştige 5.105 lei, chiar dacă profesează la Fălticeni sau la Bucureşti. Un medic specialist în unităţi clinice gradaţia 5 ar urma să ia pe lună 4.012 lei, un asistent medical cu studii postliceale, 2.441 de lei, iar o infirmieră în cadrul acestui tip de unitate - 1.718 lei.

De asemenea, potrivit proiectului de ordonanţă, între maximul în plată pe o gradaţie de vechime şi maximul în plată pe o gradaţie imediat superioară ar trebui să existe un interval de 2,5%.

Prin proiect se propune o creştere cu aproximativ 10% a salariilor debutanţilor din sistemul de sănătate. Astfel, un medic rezident anul I gradaţia 0 ar urma să primească un salariu de 2.014 lei, un asistent debutant cu studii postliceale - 1.540 de lei, iar o infirmieră debutantă - 1.444 lei. Potrivit draft-ului de ordonanţă se introduce un sistem de premiere pe criterii de performanţă în limita a 2% din cheltuielile salariale.

În cazul administraţiei publice, prin proiectul propus se elimină diferenţele de salarizare pentru muncă egală în unităţi similare ale administraţiei publice centrale - aparatul central prin stabilirea salariilor la 70% din nivelul salariilor aflat în plată la 1 august 2016 la Secretariatul General al Guvernului. Măsura nu se aplică în cazul structurilor deconcentrate. Impactul bugetar al ordonanţei este de 2,29 miliarde de lei, din care 1,17 miliarde din impactul inechităţilor din sistem, 1 miliard din impactul reformei în sănătate şi 374 de milioane din rezerva de performanţă pentru educaţie şi sănătate.

Sindicaliştii din educaţie s-au arătat însă nemulţumiţi şi au spus că nu îşi asumă proiectul de OUG privind salariile bugetarilor şi că vor decide în zilele următoare cum vor reacţiona: „Nu văd nicio creştere mai nicăieri. Asistentul rămâne la 1.700-1.800 lei. Nicio creştere salarială. Un ipotetic 2% (...). Suntem total nemulţumiţi şi vom vedea cum vom reacţiona zilele acestea. Nu mă aşteptam să fim trataţi atât de rau. Măcar la funcţiile din începutul carierei să avem creşteri semnificative. Din momentul de faţă evident că nu mai putem discuta cu reprezentantul Ministerului Muncii, cu domnul ministru, pentru că am crezut ca va fi mai raţional”, a afirmat Liderul Federaţiei sindicale din învăţământul superior Alma Mater, Anton Hadar, la finalul discuţiilor de la Ministerul Muncii. Acesta a subliniat că a primit noul proiect al Ordonanţei privind salarizarea bugetarilor doar cu 31 de minute şi câteva secunde înainte de începerea discuţiilor şi că sistemul educaţional nu a primit nici măcar a suta parte din ceea ce are nevoie.

Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale (CNS) „Cartel Alfa” a spus la finalul discuţiilor de la Ministerul Muncii că: „Se rezolva relativ bine pentru sectorul de Sănătate şi Administraţie publică centrală - pot spune ochiometric pentru că trebuie să vedem anexele ca atare - dar nu rezolvă restul sectoarelor”.