Bataia de joc pentru sinistrati

* Maramuresul sufera tot mai des din cauza naturii care se dezlantuie peste agoniseala oamenilor. De parca nu ar fi destul de batuti de soarta, oamenii se izbesc de fiecare data si de bataia de joc din partea autoritatilor. Cu un cinism iesit din comun, se cer in continuu documente cu necesarul pentru sinistrati, iar dupa ce oamenii isi fac sperante, povestea ramane uitata. Autoritatile statului isi bat joc de oamenii care au avut ghinionul sa se afle in calea apelor cand natura s-a dezlantuit peste Maramures. Umilintele se tin lant de mai bine de doi ani, de cand, dupa fiecare nenorocire, se cere un inventar al pagubelor, ca in cele din urma nimeni sa nu mai ridice un deget. Prefectura Maramures respecta traditia, iar zilele trecute s-a facut publica centralizarea pagubelor lasate in urma de ultimele nenorociri abatute peste judetul nostru: „Fenomenele meteorolo-gice periculoase, produse in luna mai, au afectat 25 unitati administrative, producand pagube in va-loare de 10.903.736 lei. Ruperea de nori produsa la Rona de Sus a distrus o locuinta. Au fost afectate de revarsarea apelor 51 de locuinte si 266 anexe gospodaresti. Au fost inecate de ape 67 de animale, iar aluviunile transportate au colmatat 255 de fantani. Viiturile produse pe cursurile de apa au afectat infrastructura rutiera, (drumuri nationale, drumuri judetene, drumuri comunale, ulite), peste 740 hectare de culturi, 15 hectare de fanete, retele de alimentare cu apa, retele de telefonie, statiile hidrometrice Moisei, Buciumi si Leordina, dar si alte lucrari hidrotehnice”, se arata intr-un comunicat al Prefecturii. Desi nu ne mai impresioneaza sa auzim daca prefectul declara imperativ ca „trebuie sa se intervina”, va reproducem decla-ratia in care da impresia ca-i preocupat de problema: „O eroziune activa pune in pericol statia de epurare a localitatii Ulmeni. Trebuie executate lucrari pentru decolmatarea si recalibrarea albiei, pe o lungime de 500 metri, respectiv lucrari de aparari de mal la frontul de captare a apei al comunei Lapus. Un alt caz aparte il constituie raul Sasar, pe tronsonul orasului Baia Sprie, unde exista lucrari de aparare de mal vechi, care, datorita fenomenului de erodare a talvegului, produce subspalari ale lucrarilor existente", spune prefectul Sandu Pocol. Ne permitem sa spunem ca Prefectura doar simuleaza implicarea, pentru ca raportul de sinteza cu pagubele produse la nivelul judetului a fost inaintat la Ministerul Administratiei si Internelor. Iar cu asta, autoritatile s-au spalat pe maini, si problema are mari sanse sa fie uitata. Cum de altfel s-a intamplat si dupa inundatiile din anii trecuti. De exemplu, Viseu de Sus trebuie sa primeasca 32 de miliarde lei vechi pentru viitura de pe Vaser, de acum doi ani, dar nimeni nu mai spune nimic. In Rona de Sus s-au “contorizat” anul trecut pagube de 5 miliarde, iar la acestea se adauga cele de acum. Primarii sunt, pe buna dreptate, indignati de bataia de joc pe seama sinistratilor, nu de alta, dar in timpul intocmirii dosarelor cu necesarul pentru inlaturarea efectelor viiturilor unii chiar ajung sa-si faca sperante: “Se tot cer evidente si detalii, dar nu se da niciun ban. Nu ma surprinde ca dupa dezastre se cer evidente, pentru ca sunt obli-gatorii pentru statistica, dar de doi ani ne uitam la statistica si pro-blemele au ramas nerezolvate. Se pare ca unii cred ca se poate trai cu statistici”, spune Vasile Ciolpan, primarul din Viseu de Sus. De asemenea, Ioan Romaniuc spune „pacat este ca ne pun sa lucram de pomana pentru a aduna tot felul de date cu necesarul pentru sinistrati, dar in realitate nimeni nu tine cont de ele si nu intereseaza pe nimeni”. Dupa ultimele inundatii din Viseu de Sus, primarul a marturisit ca nu mai are la cine sa apeleze pentru lucrarile de urgenta, nu de alta, dar nimeni nu mai lucreaza pe datorie avand experienta anilor trecuti, pentru care nici acum nu s-au primit banii. Din fericire, colacul de salvare pentru ultimele pagube a venit din partea presedintelui Consiliului Judetean, Mircea Man, care a trimis utilaje in zona si s-au reparat circa 600 metri de drum rupt de viitura. Insa nici acum nu-i rezolvata problema din zona Arsita, unde, din cauza unui podet impracticabil, sunt in continuare izolate 60 de familii. Pentru repararea podetului ar fi nevoie de circa 3 miliarde lei vechi. Insa dupa ruperea de nori ce a facut ravagii in Rona de Sus nimeni n-a ridicat un deget: „La o casa se rastoarna planseul, iar in rest anexele gospodaresti si drumurile sunt un dezastru. Am fost nevoiti sa intervenim pentru a se putea deschide drumul in cazul in care este nevoie sa intre o ambulanta. Am facut cat am putut, dar lucrarile de prima urgenta ne-au costat circa un miliard si jumatate lei vechi. Acum este apa, dar nu-i potabila. Am scos apa din fantani pentru a le curata, si numai benzina pentru pompe ne-a costat vreo 300 de milioane. Pompierii n-au putut sa ne ajute decat o zi, dupa care am fost pe cont propriu”, spune primarul din Rona de Sus. Pagubele au fost estimate la 7 mi-liarde lei vechi, dar nu s-a primit niciun ban: „din partea autoritatilor judetene nu avem nici macar promisiuni. A fost atunci domnul prefect, dar in rest nimeni nu ne-a intrebat cum ne descurcam si ce facem sa-i ajutam pe oamenii afectati de viitura. Problema este ca nici ce s-a stricat anul trecut nu s-a reparat. Ba mai mult, mi s-au scos si vorbe ca am primit doua miliarde pentru oameni si nu i-am impartit celor pentru care au fost dati banii. Dar in realitate n-am primit niciun leu!”, spune Ioan Romaniuc. Concluzia e simpla: cei batuti de soarta trebuie sa indure si bataia de joc a autoritatilor care cred ca problemele se rezolva doar prin centralizarea pagubelor. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro