Banii de diguri, furati din pix

* Raport „bomba”! I Un document tinut deocamdata la secret de Curtea de Conturi demonstreaza ca banii alocati dupa inundatiile din 2008 s-au furat ca-n codru I Numai pe o lucrare din Sapanta, s-au „furat”, din pix, circa 6 milioane de RON I Procedura e simpla: necesarul de lucrari si implicit de fonduri a fost umflat, pe drumul dintre comisiile locale si Guvern, de doua sau chiar trei ori I Curtea de Conturi si Corpul de Control al Ministerului Mediului au descins la Apele Romane. Inundatiile din 2008 au inghitit, pe langa vieti omenesti si bunuri materiale, zeci de milioane de lei. Dupa potopul apelor a urmat „potopul” baietilor destepti din ape. Calamitatile naturale care au produs atunci, numai in Maramures pagube importante: aproape o mie de case inundate, cateva zeci spulberate de ape, zeci de drumuri, podete, poduri duse de puhoaie. Jaful ca-n Codru care a succedat inundatiile a produs pagube a- proape la fel de importante ca si calamitatile. Imediat dupa evenimentele de atunci, comisiile locale au constatat ca digurile de miliarde au luat-o la vale, au intocmit documente, au facut evaluari si au cerut bani. Numai ca, pe drumul dinspre Maramures pana la Bucuresti, cifrele s-au umflat de doua-trei ori, fara prea multe justificari. Mai mult, din document reiese ca in niciunul din cazuri nu au fost luati la intrebari constructorii lucrarilor executate de mantuiala si nici nu au fost pusi sa remedieze problemele pe cheltuiala lor. Fara prea multe intrebari, Statul a bagat inca o data, adanc, mana in pusculita publica si a scos alte mi-liarde, pentru aceleasi lucrari si aceiasi constructori. Unul dintre cele mai elocvente exemple despre cum poti fura 6 milioane de RON, din pix, este si proiectul de „consolidare de mal rau Tisa la Sapanta (judetul Maramures)”, pentru care, in procesul-verbal de calamitate a fost inscrisa de catre comisia de constatare existenta unei brese extinse pe o lungime de aproximativ 380 metri, cu lucrari estimate de 510.000 lei. Insa, in situatia transmisa de Administratia Nationala Apele Romane la Ministerul Mediului, acelasi obiectiv figureaza cu o lungime de ....1.200 metri si o valoare estimata de 11,8 mi-lioane lei. Pentru amenajarea malurilor in Sapanta s-au mai cheltuit peste 20 de miliarde de lei vechi, bani alocati pentru doua obiective de investitii. Documentul Curtii de Conturi scoate in evidenta si modul de atribuire a lucrarilor catre eternele „firme de casa” ale Directiei Apelor Somes - Tisa. De altfel, GAZETA de Maramures a scris, in repetate randuri, cum constructorii care au pasat lucrari in subantrepriza sau au executat lucrari de proasta calitate care au luat-o la vale la prima viitura sunt „pedepsiti” cu noi lucrari. Afirmatiile GAZETEI sunt confirmate cu subiect si predicat de Curtea de Conturi, care arata ca: „Negocierile directe s-au purtat, in majoritatea situatiilor, cu aceleasi firme de profil care au mai executat astfel de lucrari in anii anteriori, lucrari care s-au dovedit a fi de o calitate indoielnica si care nu au rezistat la inundatiile din anii anteriori", se arata in nota de documentare. Cu toate acestea, „nu s-a solicitat niciodata ca remedierea lucrarilor afectate sa se realizeze pe cheltuiala constructorilor, desi perioada de garantie era de 24 de luni". Spre exemplu, Directia Apelor Somes- Tisa a oferit pe tava lucrarilor acelorasi constructori, cum ar fi Hidroconstructia Bucuresti sau Repcon SA, fara a mai cere documentele justificative care sa demonstreze capacitatea tehnica ori financiara, desi, unele firme, cum e cazul Repcon, sunt situate la ceva distanta de zonele calamitate si existau indoieli ca vor executa lucrarile in timp optim. Ceea ce, evident, s-a si intamplat, pentru ca societatea a „pasat” in subantrepriza mai toate lucrarile. Raportul Curtii de Conturi arata ca banii pentru diguri s-au „sifonat” si in lucrari fantoma. Practic, Directia Apelor Somes - Tisa e acuzata ca a platit lucrari executate, cel putin pe hartie, receptionate si platite in anii anteriori. Pe „lista neagra a lucrarilor fantoma” se afla „Amenajare curs Iza si Baicu la Dragomiresti”, investitie pentru care s-au platit peste 40 de miliarde de lei vechi si „Amenajare rau Viseu la Viseul de Jos si Petrova”, pentru care s-au platit 5,3 miliarde de lei vechi. Ambele lucrari au fost incredintate direct societatii Repcon SA Oradea, receptionate si platite de Apele Romane, fara obiectii. Pentru ce s-au mai alocat atunci banii din 2008? Fie lucrarile executate atunci n-au fost co-respunzatoare, situatie in care constructorii trebuiau luati la rost, fie lucrarile nu s-au facut. Mai mult, raportul Curtii de Conturi arata ca „unele devize generale de lucrari, intocmite pentru cheltuielile necesare obiectivelor de investitii, nu sunt semnate de be-neficiar, fapt care creeaza unele dubii in ceea ce priveste corectitudinea sumelor inscrise in acestea si veridicitatea lucrarilor de constructii si a serviciilor de proiectare executate". Mai mult, in majoritatea devizelor generale, intocmite pentru primele doua etape ale investitiilor, sumele de la capitolul cheltuieli diverse si neprevazute sunt in cuantum de 10% din va-loarea contractului, nejustificat de mari si nedetaliate. In urma declansarii scandalului, corpul de control al ministrului mediului a descins la Apele Romane, inclusiv la Directia Apelor Somes - Tisa pentru a cere explicatii. Pe de alta parte si Curtea de Conturi realizeaza un raport, care va fi finalizat si facut public saptamana viitoare. Ramane de vazut daca sesizarile nu vor fi uitate din nou in sertare, la fel ca si cele declansate dupa inundatiile din 2005. Vom reveni. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro