Record mondial: cum începem să evaluăm un proiect de 13.000 de euro în 13 luni

Studiu „bombă” pe tema absorbţiei fondurilor europene. Un document obiectiv şi concis, realizat de Institutul pentru acţiune civică şi organizarea societăţii ACTA şi SOV Consulting, ambele din Baia Mare, realizat în regim de voluntariat, a luat în vizor absorbţia fondurilor europene şi propune soluţii clare pentru rezolvarea problemelor. Pentru un audit similar, Guvernul României va plăti bani grei unei firme străine, deşi soluţiile şi concluziile există deja, şi sunt gratuite!. GAZETA de Maramureş vă prezintă în premieră studiul băimărean.

Mai mult, soluţiile şi concluziile există deja. Au fost realizate gratuit, în regim de voluntariat de două entităţi băimărene: Institutul pentru acţiune civică şi organizarea societăţii ACTA şi SOV Consulting. Studiul întocmit de Ovidiu Goga, director executiv SOV Consulting şi preşedinte I.A.C.O.S. ACTA şi Sorina Pintea, director economic SOV Consulting, vicepreşedinte I.A.C.O.S. ACTA şi manager al Spitalului de Pneumoftiziologie Baia Mare se numeşte sugestiv „Absorbţia eficentă a fondurilor europene: - studiu de caz, ţărişoara noastră, România” şi a fost finalizat în urmă cu circa o lună.

GAZETA de Maramureş vă prezintă în premieră povestea documentului care va genera vâlvă la nivel naţional şi care demonstrează încă o dată, că, în loc de măsuri concrete, ancorate în realitate, preferăm hârţogării şi birocraţie. Şi, mai ales, demonstrează incompetenţa şi indolenţa crasă a celor care ţin cuţitul şi furculiţa gestionării fondurilor europene. Lipsă de personal, birocraţie, lentoare, dezinteres. Sunt doar câteva dintre atributele unui sistem care ne costă milioane de Euro pierdute sau neabsorbite. Studiul băimărean demonstrează în primul rând că slaba absorbţie a fondurilor europene e cauzată de lipsa personalului. În total, din structurile naţionale de gestiune a fondurilor europene lipsesc 5000 de oameni. Apoi, potrivit documentului, „este obligatoriu să se realizeze o mult mai mare transparenţă a întregului proces de accesare pentru asigurarea previzibilităţii, a caracteruluu anticipativ şi a reducerii masive a corupţiei şi a influenţelor subiective negative, atât în planul acţiunilor care trebuie desfăşurate de către autorităţi, cât, mai ales, a celor care trebuie derulate de solicitanţii/beneficiarii finanţărilor nerambursabile şi a partenerilor principali ai acestora: finanţatori, consultanţi şi furnizori. Apoi, studiul propune unificarea procedurilor de accesare a finanţărilor nrambursabile. O măsură de bun simţ, potrivit căreia proiectele ar trebui redactate după formulare similare, evaluate cu grile de selecţie similare etc. Şi, nu în ultimul rând, toate Autorităţile de Management şi Organismele Intermediare să se contopească într-un singur organism. Pe baza unor cereri de informaţii, autorii studiului au cerut de la toate instituţiile care gstionează bani europeni date despre numărul de angajaţi, nivelul de salarizare şi le-au adresat şi 4 întrebări de bază. Concluziile analizei datelor legate de resursele umane sunt sumbre: necesarul total de personal pentru gestiunea optimă a fondurilor europene nerambursabile de către România ar fi, potrivit calculului, 31.500.000.000 /3,8milioane de Euro/expert – minim 8300 de experţi angajaţi. Ori, în prezent, avem doar 3251 de persoane! Iar media generală a salariilor este de 4.019 lei.

Tocmai în proximitatea realizării studiului şi a răspunsului furnizat autorilor, Ministerul Afacerilor Externe s-a angajat că suplimentează numărul de posturi cu… 211! Autorii au efectuat personal teste telefonice cu cei care gestionează fondurile europene, reclamând întârzierea în evaluarea proiectelor, răspunsurile primite au fost de genul: „suntem numai 6 şi evaluăm sute de proiecte”, „am fost 5, am rămas 4”, etc. Mai mult, timpul de aşteptare, atunci când răspunde cineva la celălalt capăt al firului este de circa 12 minute. Cu furnizorii de bunuri şi servicii au rezultat două tipuri de răspunsuri la teste: „avem experienţă în vânzarea către beneficiarii de fonduri europene, ştim cum se fac dosarele de achiziţie şi, bineînţeles că vă procurăm noi încă două oferte şi documentele anexă aşa cum trebuie, iar toate documentele le întocmim şi abnotăm cum doriţi” sau „nu avem experienţă în vânzarea către beneficiari de fonduri europene, dar putem, bineînţeles, să întocmim oferta aşa cum doriţi, să semnăm şi ştampilăm orice documente, chiar să obţinem ştampile, semnături şi documente de la alte două firme de acelaşi profil, pentru a stabili că veţi cumpăra de la noi”. Ceea ce demonstrează inutilitatea absolută a procedurilor de achiziţie impuse beneficiarilor privaţi, pentru care se consumă tone de hârtie şi ore de muncă!

Documentul scoate la iveală şi alte probleme, din sfera privată, mai ales a consultanţilor, împărţiţi în două cete: profesionişti şi pseudoconsultanţi, independenţi, sau afiliaţi unor partide: „actualmente, firme de consultanţă ale unor foşti sau actuali şefi din ministere şi direcţii care gestionează programe europene ori ai unor apropiaţi ai acestora, ştiu cu suficient timp înainte care vor fi condiţiie de finanţare, în timp ce alte firme de consultanţă, chiar dacă au personal bine calificat, primesc astfel de informaţii cu 1,2,3 luni înainte de a le utiliza, ba chiar cu câteva săptămâni ori zile înainte de a putea fi utilizate. De exemplu, se publică Ghidul Solicitantului final, cu formularele anexă abia cu o lună înainte de lansarea unei sesiuni de finanţare care are drept criteriu de selecţie principiul primul venit, primul serivit, iar într-unul din formulare o rubrică poate fi completată în mai multe moduri, necesitând o solicitare de informaţii de la Autoritatea de Management, consultantul solicită în scris informaţia, iar AM are la dispoziţie 30 de zile ca să răspundă. Evident că un alt consultant care a aflat informaţiile pe firul scurt cu Ministerul / Direcţia/Agenţia care e Autoritatea de Management, chiar dacă are un proiect mai slab, ori cu un impact mai puţin pozitiv ca al celui care solicită informaţia pe cale oficială, în scris, va fi avantajat”.   Sunt de notorietate modificările în cascadă ale calendarelor de lansare de proiecte, care îi aruncă în ceaţă pe beneficiarii de bună credinţă şi îi favorizează pe cunoscători.

De asemenea, sunt cazuri în care fondurile pe un program „primul venit, primul servit” s-au terminat în câteva ore de la lansare. Cum era posibil, dacă nu prin scurgere de informaţii?De asemenea, în sistemul şubred al gestionării fondurilor europene există cazuri multe de incompatibilităţi, fraude şi corupţie. Funcţionari care deţin direct sau prin intermediari firme de consultanţă, funcţionari care favorizează anumiţi solicitanţi sau care în timpul liber întocmesc proiecte!Studiul nu propune numai soluţii, ci şi un calendar pentru rezolvarea lor. Mai mult, autorii studiului s-au oferit să-l detaileze. Dar cine să asculte soluţii eficiente dacă vin gratuit şi dezinteresat?