Balonul de sapun al lucrarilor aiurea din minerit

* Finantele Maramures au facut un prim pas sa se ia la tranta cu firmele care executa de mantuiala lucrari de inchideri de mina si ecologizari ale haldelor de steril. Caracatita financiara din domeniu e asa de mare incat identificarea unor neconcordante in documente este mai degraba cat un fir de nisip. Lucrarile de inchideri de mina si ecologizarea haldelor de steril s-au dovedit in ultimii ani a fi un adevarat tocator de bani, din care s-au imbogatit baietii destepti care au avut „inspiratia” sa-si deschida firme specializate in domeniu. Despre asta s-a vorbit si s-a scris enorm si totul s-a finalizat doar cu promisiuni ca se vor face controale si vor fi luati la rost cei care au lucrat de mantuiala. Dar cum sa fie cineva luat la rost cand e „foarte destept”. Solutia? Li se dau bani in continuare. Zilele trecute a cazut ca o grindina declaratia lui Teodor Luputi, directorul executiv al Finantelor publice Maramures, care anunta ca se ia la tranta cu firmele din domeniul stergerii ranilor produse de minerit: „Verificam documentatia pe care societatile comerciale o depun la noi privind ecologizarea haldelor de steril sau a inchiderilor de mine. Avem un caz in care exista dubii ca s-au facut lucrari de 25-30 de miliarde de lei vechi... Daca intr-un timp foarte scurt nu vom primi datele solicitate, vom face denunt penal”. Este totusi un inceput, desi sumele despre care vorbeste directorul sunt mai degraba “bani de pufuleti” in raport cu ce s-a facut. Ba mai mult, a sarit la inaintare si prefectul Sandu Pocol: “Ne miram ca intra atatia bani in judet pentru inchiderea perimetrelor miniere si, practic, situatia este mai rea decat in faza initiala”. Deci, cu alte cuvinte toata lumea stie dar nimeni nu face mare lucru. Vazand ca cei de la Finantele au „mainile sufulcate” si pregatiti sa aranjeze lucrurile, l-am intrebat pe director daca are in plan sa verifice si sesizarile despre “ditamai” banii tocati in ultimii ani. Doar ca se pare ca suntem prea naivi, pentru ca in acest sens nu s-a dat ora exacta de la Bucuresti: “Nu suntem abilitati sa lucram cu alte institutii decat atunci cand organul ierarhic al nostru ANAF-ul dispune acest lucru. Deci nu putem din proprie initiativa sa facem asta. Putem sa raspundem solicitarilor Politiei, a Procuraturii, a DNA-ului dar cam atat. Nu am primit nimic in acest sens”, zise Luputi. Calin Crisan, comisarul sef al Garzii Nationale de Mediu comisariatul Maramures ne-a declarat ca daca s-ar lua in considerare sesizarile facute in 2005 – 2007 despre lucrarile facute de mantuiala „cineva, in mod sigur ar fi trebuit sa fi returnat din bani. De exemplu, in zona Borsa sunt o serie intreaga de halde care au fost inchise cu sistemul clasic de gardulete si pomisori plantati din loc in loc. N-au dat niciun rezultat, aproape toate taluzele haldelor nefiind acum inierbate sau impadurite. Garda a tras semnale inclusiv cu statiile de epurare vizate prin programele nationale, care nu sunt si nu functioneaza la parametrii proiectati. Inclusiv lucrari executate fara a avea acord de mediu la vremea respectiva, ceea ce implicit trebuia sa duca la lipsa autorizatiei de construire. Si cu toate acestea, cred ca s-au facut deconturile si s-au incasat banii”, spune Calin Crisan. L-am intrebat pe comisar daca vede vreo finalitate a faptului ca toata lumea spune acum „uau” ca cei de la Finante au descoperit in sistem ceva despre care se vorbeste de mult: „Daca inspectia fiscala vorbeste serios si este adevarat ceea ce s-a spus, atunci cred ca va exista o finalitate. Totusi, nu cred ca e vorba inca de recuperat. Cred ca este vorba de a stopa unele finantari”. Oricum, seful Garzii de Mediu promite ca in fiecare an va verifica perimetrele miniere si va sesiza deficientele existente. Este adevarat ca pasul facut de Finante e important chiar si pentru simplul fapt ca-i mai mult decat nimic. Insa ideea este ca s-au gasit neconcordante intre niste documente si daca „dansii” nu vin la timp cu lamuririle se intocmeste denunt penal. „Iete fas!” Poi, in aceasta problema s-a adunat atata tensiune si frustrare ca s-au tocat inutil bani incat toata lumea vrea „sange pe pereti”. Cu toate astea explicatia directorului de la Finante e una cat se poate de prudenta: „Nu am numit nicio societate comerciala si nu o facem. Noi am facut in felul urmator: dumnealor au depus niste documentatii in luna decembrie si s-au avizat fiindca atunci nu aveam datele din declaratiile respective. Acum avem declaratiile si documentatiile depuse pentru o noua plata. Din Declaratia 394 de la furnizorul de argila import rezulta ca o firma din Oradea ar fi expediat o anumita cantitate (zeci de mii de metri cubi de argila import). Firma care trebuia sa le primeasca nu are declaratia facuta cum ca a primit si receptionat cea cantitate de argila. Si atunci noi am considerat ca trebuie sa avem date suplimentare si am solicitat ANAF sa verifice o societate din Bucuresti si societatile respective care coordoneaza aceasta activitate. Fiindca nu este vorba de una sau doua societati, ci mult mai multe. Urmand sa primim un raspuns. Am asteptat aproape doua luni si vedem daca in doua saptamani, primim sau nu informatiile necesare urmand sa luam o hotarare referitoare la intocmirea unor acte de denunt penal”. Sincer, asteptam mai mult din partea celor care trebuie sa se implice in problema „bubelor din minerit”. „Daca inspectia fiscala vorbeste serios si este adevarat ceea ce s-a spus, atunci cred ca va exista o finalitate. Totusi, nu cred ca e vorba inca de recuperat. Cred ca este vorba de a stopa unele finantari” - Calin Crisan Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro