• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 22 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Marţi , 15 Martie , 2011

Baietii destepti scot bani din apele Maramuresului

* In plina criza financiara, Guvernul arunca bani, la propriu, in apa * Lucrarile de indiguiri executate prost anii trecuti sunt refinantate pe cheltuiala Statului * Mai mult, in timp ce obiectivele finantate din bani europeni sunt taraganate de contestatii neintemeiate, guvernantii se pregatesc sa aloce bani, din bugetul statului, pentru aceleasi obiective * Miza? Evident, licitatiile sau, mai bine zis, castigatorii lor. * Urmeaza un nou episod din cea mai prospera afacere post-decembrista: amenajarile de maluri. Jaf la drumul mare! Pardon, la… apa mare. Amenajarile hidrotehnice si indiguirile de maluri au fost poate cea mai profitabila afacere post-decembrista. Numai in Maramures, acesta mega-afacere a inghitit peste 2.000 de miliarde de lei vechi. Iar efectul este similar cu aruncarea banilor direct in apa: nul. Anual, puhoaiele produc pagube importante. Iar bugetul statului este „muls” dupa calamitati din doua parti: o data pentru despagubiri si refacerea infrastructurii afectate de inundatii si o data pentru alocarea de fonduri destinate lucrarilor hidrotehnice. Cum banii se aloca de obicei imediat dupa calamitati, guvernantii se folosesc de o portita legislativa: in caz de „extrema” urgenta, legea privind achizitiile publice permite incredintarea directa. Asa, lucrarile din judetul Maramures au ajuns sa fie impartite o vreme intre trei constructori mari: Socot Targu Mures, Hidroconstructia Bucuresti si Repcon Oradea. Daca Socot are oameni si utilaje in zona, celelalte doua companii au „pasat” lucrarile in subantrepriza. Odata cu schimbarea guvernelor, s-au schimbat insa si constructorii. Mai nou, Repcon Oradea pare ca s-a reprofilat si a renuntat la licitatiile de indiguiri. In schimb, au intrat „pe firul rosu” al afacerii alti baieti destepti, in special oseni, care de cele mai multe ori fie paseaza lucrarile, fie primesc „pasele”. Ultima felie de fonduri servita pe tava a fost “Amenajare rau Lapus pentru aparare impotriva inundatiilor pe sectoarele localitatilor Baiut, Tg. Lapus, Remetea Chioarului si Lapusel, confluenta rau Somes, jud. Maramures”. In total, 16,993,687.06 RON, contractati de catre APASCO SA Maneciu in asociere cu SC CONREP SA. Zvonurile spun insa ca, pana acum, s-au gasit vreo cinci pretendenti pentru postul de subcontractant. Dar, desi lucrarea a tot fost pasata, nu a inceput inca. Iar cunoscatorii se intreaba cine va lucra pana la urma si unde se va opri sirul subcontractarilor. Asta desi, in documentatia de atribuire scrie clar ca lucrarile nu pot fi subcontractate. Licitatia a fost contestata de BellA Consulting Construction, una dintre firmele baietilor destepti care asteapta sa intre puternic in afacera indiguirilor. Firma satmareana este condusa de Dumitru Pop, un controversat om de afaceri local, cu state vechi la DNA, unul dintre apropiatii lui Blaga. Ciudat e insa ca acelasi tronson de lucrari a mai inghitit bani. Cel putin in acte. Printr-o Hotarare de Guvern din 2001, s-au alocat circa 3 miliarde de lei vechi pentru “regularizarea raului Lapus la Remetea Chioarului-Lapusel”, numai ca, autoritatile locale care trebuiau sa beneficieze de lucrare au declarat uimite ca nu au vazut nicio piatra miscata in albia raului. Dar, acesta nu e primul caz de lucrare efectuata prost sau neefectuata, refacuta pe banii statului. Cam aelasi lucru s-a intamplat pe mai toate tronsoanele de lucrari hidrotehnice. O parte din obiectivele de investitii realizate anii trecuti cu bani grei pe Somes, Iza, Viseu au fost deja bagate pe noi proiecte de finantare, altele urmeaza sa fie puse din nou pe finantare. La inceputul acestui an, Administratia Bazinala de Apa Somes Tisa a scos la mezat elaborarea documentatiei tehnice pentru mai multe obiective de investitii: Amenajare rau Iza la Oncesti - Nanesti, Consolidare mal rau Tisa la Craciunesti, Regularizare rau Tisa la Remeti etc. Toate insa au mai primit finantare in ultimii ani, in total vreo 100 de miliarde de lei vechi si au fost receptionate fara obiectii. De ce e necesara refacerea lor? Mai mult, in unele cazuri, guvernul da cu darnicie cu doua maini banii. Mai exact, unele tronsoane sunt prinse spre finantare dublu. Odata printr-un mega-proiect finantat de BDCE, odata prin bani de la Guvern. Prin finantarea europeana, se va realiza tot tronsonul Tisei, de la Craciunesti la Remeti. Lucrarea a fost deja scoasa la licitatie si castigata de SOCOT SA Targu Mures, firma care a mai executat lucrari similare pe Tisa, dar a fost contestata de Selina si Castrum Corporation. Desi contestatia initiala a fost respinsa, cei doi ofertanti au folosit inca o cale de atac. Iar acum, daca situatia nu se lamureste in curand, finantare de peste 10 milioane de Euro risca sa fie pierduta. Tot prin aceeasi sursa de finantarea ar urma sa se finanteze si lucrarile de la frontul de captare Craciunesti si barajul Runcu. Numai ca, si aici lucrurile sunt tergiversate. In schimb, se aloca bani cu darnicie pentru niste proiecte care, in conditiile realizarii obiectivelor finantate de BDCE sunt practic inutile. Ministerul Dezvoltarii se pregateste sa scoata la mezat peste 250 de miliarde de lei vechi pentru aceste investitii. Si, se spune ca la aceste licitatii se vor inscrie mai usor baietii destepti. Ca deh, la bani europeni, e mai greu sa ai acces. Oricum, Gheorghe Nemes, directorul executiv al filialei maramuresene Socot, spune ca prin aceste finantari mari vor fi rezolvate toate problemele zonei si ca banii alocati pentru celalte tronsoane din Tisa sunt practic dati degeaba. Numai ca Statul pare hotarat sa faca risipa pana la capat. In acelasi fel, de ani buni de tergiverseaza finantarea lucrarilor de la barajul Runcu, care ar asigura alimentarea cu apa a Maramuresului Istoric, din lipsa de bani, dar, in acelasi timp, acelasi guvern a alocat, prin programe de dezvoltare, miliarde bune pentru asigurarea alimentarii cu apa in comunele din zona respectiva. Banii alocati pe bucati ajungeau probabil pentru finalizarea mega-proiectului. Dar cui sa-i pese de economie si strategii unitare? Oricum, mega-afacerea e numai in faza de pregatire, asa ca vom reveni cu detalii. 665 de miliarde pagube Potrivit prefectului Sandu Pocol, numai anul trecut, inundatiile au facut pagube uriase in judet: „In 2010 pagubele produse de calamitatile naturale in Maramures se ridica la 665 de miliarde lei vechi. Aceste evaluari cuprind problemele care au aparut la infrastructura, respectiv la drumuri comunale, drumuri judetene, drumuri nationale, poduri, podete, surpari de maluri, dar, bineinteles, aici intra si afectarea suprafetelor de terenuri agricole, pagube produse in gospodariile comunale (case, anexe gospodaresti, animale moarte). Din aceasta suma totala de 665 de miliarde, daca ne referim la infrastructura, pagubele au fost de 94 de miliarde lei vechi. Iar daca ne referim si la drumurile judetene si nationale, pagubele au fost de 238 de miliarde lei vechi. Am inteles ca intentia CJ este de a interveni si de a inlatura numai pagubele de la nivel de infrastructura (drumuri, poduri si podete). Saptamana trecuta am convocat Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta, sa incercam sa facem niste recomandari CJ pe baza rapoartelor intocmite de catre comunitatile locale pentru situatii de urgenta. Acolo au aparut doua probleme, in sensul ca noi am sustinut ca aceasta suma care a fost dirijata catre CJ in decembrie 2010 se refera numai la pagubele produse in urma calamitatilor din anul 2010. Domnul vicepresedinte Marinescu a sustinut ca ar trebui luate in considerare si pagubele produse in 2008 si 2009. Reprezentantul finantelor a sustinut ca aceasta suma ar trebui sa aiba in vedere numai anul 2010. A ramas la latitudinea CJ sa stabileasca daca se refera numai la 2010 sau si la 2008 si 2009”. 270 de miliarde regularizare Remeti Desi intreg tronsonul Tisei e „prins” pe finantare pe un proiect finantat de BDCE, scos deja la licitatie si care va porni probabil la finele acestei luni, Guvernul mai aloca 270 de miliarde de lei vechi pentru obiectivul „Regularizare rau Tisa la Remeti”. Proiect „mare”, se ridica la randul lui la 58,168,540 RON fara TVA. Culmea e ca banii de Guvern vin doar acum, cand proiectul „Indiguire si consolidari de mal pe raul Tisa, intre bornele de frontiera 254-319” a fost scos la mezat si contestat. Inainte, avalansa de adrese a primarului de Remeti nu a fost luata in seama, ba mai mult, in urma cu cateva luni, procedura de achizitie a fost suspendata pe motiv de lipsa de fonduri. Cercetati de DNA, „pedepsiti” cu noi lucrari Printre noii favoriti ai contractelor de indiguiri se numara, pe langa firme sat,marene si bihorene si celebra societate Apasco Maneciu, firma care a fost cercetata de DNA pentru lucrarile de indiguiri din perioada 2000-2004, si care continua sa castige lucrari pe banda rulanta. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.