Baia Mare, la un pol de dezvoltare biotehnologica

Recent, guvernul a nominalizat printr-o hotarare cele 13 orase-municipii, numite poli de dezvoltare economica. Printre aceste orase se afla si Baia Mare. Este o mare realizare pentru municipiul de pe Sasar. Si o mare responsabilitate a celor care ne conduc. Dincolo de situatia favorabila in care se afla Baia Mare, avem o situatie paradoxala. Cei de la Bucuresti ne imping spre o neasteptata bunastare (in traducere, fonduri mai mari decat majoritatea localitatilor), iar cei de aici, din zona administrativa, se chinuiesc sa ne tina pe loc, intr-un blocaj economico-financiaro-administrativ. Este un subiect care va suscita multe si interesante discutii, dar mai ales proiecte. GAZETA de Maramures a sustinut in permanenta dezvoltarea nordului tarii. Am tras semnale de alarma si am aratat unde se greseste prin vocea unor specialisti ce sunt dincolo de politic si politichie. Acum, avem un pol de dezvoltare, este extraordinar, dar ce facem cu el? O intrebare la care vom incerca sa raspundem, mai ales ca anuntul guvernului a fost privit ca un tort electoral, si administratorii judetului au inceput sa defileze cu pancarta polului de dezvoltare. Trebuie spus de la inceput ca aceasta hotarare guvernamentala are la baza necesitatea de a dezvolta toate zonele Romaniei, intr-un mod cat mai unitar. In urma cu trei luni, a fost emisa o alta Hotarare de Guvern prin care au fost fixati cei sapte poli de dezvoltare, respectiv cele sapte orase dezvoltate. In aceste mari aglomerari urbane vor fi investiti bani multi. Paradoxul acum apare. Cele sapte orase s-ar fi dezvoltat oricum, ele sunt pe un trend economic care nu poate fi schimbat. In aceste orase s-ar fi pompat bani de pe programele operationale (regionale), dar si fonduri de la comunitatea europeana, cea care sustine dezvoltarea polilor de dezvoltare. Decalajul fata de restul oraselor, regiunilor romanesti, ar fi fost mult prea mare. De aici necesitate identificarii unor orase de marime medie spre mare, care vor avea rolul de a fi liantul intre orasele foarte dezvoltate si restul localitatilor. Cel mai bun exemplu este dat de Agentiile de Dezvoltare Regionala. Maramuresul face parte din Agentia de Dezvoltare Nord-Vest, alaturi de Cluj, Bistrita, Bihor, Salaj, Satu Mare. Este evident ca prin Programul Operational Regional (POR) cele mai multe fonduri s-au indreptat spre Cluj si, in ultima perioada, spre Oradea. Cele doua mari orase au realizat o alianta „de afaceri” prin care cam 50% din finantarile venite prin POR s-au dus in cele doua capitale de judet. Din aceasta perspectiva, Baia Mare a pierdut un razboi psihologic, mai ales cu Oradea. Nu cu multi ani in urma (repetam acest fapt pana cei care ne conduc vor intelege), Baia Mare s-a aflat intr-o situatie mult mai buna. Era peste Oradea, ca perspective si posibilitati de dezvoltare, si mult mai apropiata de Cluj. Din cauza unor politicieni, membri ai unui partid democrat, polul de dezvoltare a regiunii de N-V s-a mutat spre Cluj. Este adevarat ca si maramuresenii au fost slabi si nu au stiut sa isi joace cartea. Apoi au venit ministrii care ne-au pus la colt (fostul ministrul democrat Dobre este un stralucit exemplu) si asa mai departe. Acum se vine cu o corectie. Baia Mare revine pe un palier cu Oradea, dar Cluj e mult prea departe. Capitala Ardealului are o infrastructura economica dezvoltata in ultimii ani, are zona universitara ce sustine aceasta dezvoltare, are toate atuurile si toate cartile jocului. Din acest punct de vedere, este un exemplu ce poate deveni clasic. Nokia are o fabrica langa Cluj, dar, initial, fabricantul celor mai cunoscute telefoane mobile din lume a venit la Baia Mare. Noi am fi avut tot ce trebuie pentru o astfel de investitie, mai putin specialisti. Era nevoie de sute de ingineri in specialitati care nu sunt in Baia Mare. Asa s-a ajuns la Cluj. Alte exemple care arata ca axa Cluj-Oradea functioneaza. Din programul de finantare pe „infrastructura rutiera” pentru Agentia de Dezvoltare N-V (peste o suta de milioane de euro) Maramuresul a prins un proiect de 25 de milioane, restul s-a dus spre cele doua orase. Acum urmeaza fondurile pentru dezvoltare turistica. Sunt in joc peste 500 de milioane de euro. Potrivit jocurilor, din care Maramuresul nu face parte, cam jumatate din suma va merge la Cluj, iar jumatate se va imparti la cinci judete. Aceste modalitati de a promova proiecte a ajuns si la cunostinta guvernului. De aici decizia ca cele 13 orase sa fie poli de dezvoltare. In acest context, aceste orase vor putea sa primeasca fonduri dincolo de programele aflate in derulare. Si nu se va mai tine cont de cine face cartile in Agentiile de Dezvoltare Regionala. Baia Mare poate iesi in fata Clujului si Oradiei. Totul depinde de cei care ne conduc. Sa mai spunem ca pe la Agentia de Dezvoltare N-V a avut loc o intelegere tacita: Cluj-Oradea merge pe infrastructura rutiera si IT, iar partea de nord, respectiv Maramures, Satu Mare, Bistrita, Salaj, se va merge, cu precadere, pe turism. GAZETA va prezenta mai multe materiale care vor sustine necesitatea promovarii unor proiecte, de la Drumul rapid, Aeroport, pana la turism. Marea provocare pentru presedintele CJ, Mircea Man, este proiectul „Bio-tech”, un proiect de turism ecologic cu multe componente de dezvoltare locala. Acest proiect exista, iar daca presedintele tuturor maramuresenilor ar apleca urechea si la specialistii adevarati, am avea mai mult de castigat. Vom reveni. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro