Baia Mare are încă doi cetățeni de onoare

Ultima ședință a Consiliului Local Baia Mare a avut loc recent. S-au dezbătut probleme interesante pentru municipiul de pe Săsar. Printre proiecte au fost două solicitări de acordare a titlului de Cetățean de Onoare al Băii Mari. Este vorba de Iosif Hecico, personalitate a sportului și învățământului național și internațional, și

Balogh Adalbert, arhivist cu o activitate impresionantă. Prezentăm câteva date și informații ale activității acestuia.

La 16 februarie 1936, în localitatea Tarna Mare, judeţul Satu-Mare, s-a născut Balogh Adalbert, primul copil al soţilor Balogh. Şcoala primară a început-o în satul natal Tarna Mare, unde a finalizat 3 clase elementare, cursurile claselor a IV-a şi a VI-a primare urmându-le în comuna Halmeu. După reforma învățământului din 1948, a susținut un examen de diferență, intrând în clasa a VII-a, ciclul II.

Între anii 1949 şi 1953, a urmat cursurile Școlii Pedagogice Maghiare din Satu Mare, în anul 1953 obținând diploma de învățător. În același an, s-a înscris la Facultatea de Istorie a Universității „Bolyai” din Cluj, fiind student până în anul 1957.

După terminarea facultății, s-a angajat ca arhivist la Filiala Arhivelor Statului Lugoj – regiunea Banat (filială a Serviciului Regional Timișoara), devenind șeful acestei filiale până în anul 1969, când s-a transferat ca arhivist la Filiala Arhivelor Statului Județul Maramureș. S-a căsătorit în 1942, în anul 1981 născându-se

în Baia Mare singurul copil al familiei. Acesta este absolvent al Facultății de Fizică din cadrul Universității „Eötvös Lorand” din Budapesta.

Balogh Adalbert, pe lângă istoria economică, a devenit specialist în istoria educației și a culturii. A cercetat istoria fostului județ Satu Mare, în special a orașului Baia Mare, iar rezultatele activității sale au fost prezentate în lucrări individuale și colective, precum și în volume de studii.

Printre cele mai importante lucrări ale sale se numără: „Elevii liceului reformat din

Sighetu Marmației 1682-1851” (Debrecen, 2000), „Procesele vrăjitoarelor din Baia Mare” (Budapesta, 2003), „Istoria liceului reformat din Sighetu Marmației” (Debrecen, 2013), „1848-1849 la Baia Mare. Documente despre revoluția și lupta pentru libertate în contextul Băii Mari” (Baia Mare, 2014), „Monografia comunei Halmeu” (Satu Mare, 2017).

Împreună cu Oszóczki Kálmán, este coautorul lucrării „Mineritul și baterea monedei sub Gutâi” (Miskolc-Rudabánya, 2001). Studiile sale au fost publicate, printre altele, despre istoria breslei aurarilor din Baia Mare în secolele XV-XVII, despre fosta bibliotecă a liceului reformat din Sighetu Marmației, despre pictorii din Baia Mare și despre istoria acestui oraș.

Scrierile sale au apărut în „Bányavidéki Fáklya” (din 1990 în „Bányavidéki Új Szó”), „SzatmáriHírlap” (astăzi „FrissÚjság”). Studiile sale mai ample au fost publicate în „Korunk”, „Művelődés”, analele muzeelor din Baia Mare și Satu Mare, „Revista Arhivelor”, „Erdélyi Múzeum”, „Levéltári Szemle” din Budapesta și alte publicații.

Ca arhivist, Balogh Adalbert a publicat zeci de lucrări, studii şi articole de specialitate, respectiv articole în ziare locale din Baia Mare, Satu Mare, Timişoara, ca de exemplu: Pentru Socialism, Periodicul Maramureș, supliment politic , social-cultural al ziarului Pentru Socialism, Szatmari Hirlap, Bányavidéki Faklya, Misztofalusi Kis Miklos, Bányavidéki Új Szó, Szatmar Friss Szó etc. referitoare la: o carte a recordurilor băimăreană, cărți vechi românești, documente privilegiale, tradiția Horei de la Prislop, trecutul fotbalului sătmărean, trecutul localității Micula, un ziar vechi săptămânal din Halmeu; bresle, mișcare țărănească din jurul Halmeului, George Enescu la Satu Mare, istoria satelor Dobolț și Tămășești; războiul de 30 de ani pentru castanul comestibil la Baia Mare, zidurile orașului Baia Mare, ultima năvălire a tătarilor, învățământul medieval din Baia Mare, spectacolele Teatrului Național din București, la Baia Mare, prima manifestare aviatică din Baia Mare, începuturile învățământului minier la Baia Mare și Baia Sprie, prima cale ferată din Baia Mare, regulamente miniere medievale, Gabriel Bethlen și Baia Mare, pictorii băimăreni, epidemia de ciumă din 1719 la Baia Mare, lăcusta de la Câmpulung la Tisa, alegerile dietale din Maramureș, stațiunile de cercetări pomicole, asociația Teleki din Baia Mare. Maramureșul din 1514, corul de la Câmpulung la Tisa, cetatea Seinului, cercurile literare din Sighet, un congres minier din 1894, începuturile vieții sportive moderne la Satu Mare; revoluția de la 1848 și mai multe articole cu subiecte la fel de inedite și interesante.

Cărțile, studiile și articolele pe care le-a publicat acoperă o gamă largă de subiecte

interesante și incitante, contribuind la cunoașterea trecutului Baia Mare și din Nord-Vestul României. Acordarea titlului de „Cetățean de onoare al Municipiului Baia Mare” ar reprezenta un semn de recunoștință din partea comunității băimărene pentru toate contribuțiile domnului Balogh Adalbert la promovarea patrimoniului arhivistic pe care l-a salvat, inventariat, cercetat și l-a pus în valoare pe parcursul mai multor decenii.