''Bai, ai fost la Bai?''

Maramuresul istoric nu profita de uriasul potential natural al zonei. Extrem de bogat in izvoare minerale (peste 1.000, dupa unele surse), acest colt de tara se naruie sub ochii autoritatilor nepasatoare. Primariile si Consiliul Judetean (o institutie care de prea multe ori papa banii publici pe degeaba) cer de la Guvern mai degraba bani pentru infrastructura, ignorand bogatiile cu care a fost inzestrat judetul. Desi considerata o statiune scumpa pentru buzunarul pensionarilor, Ocna Sugatag este singura localitate din zona care foloseste, aproape la maximum, potentialul oferit de apele curative izvorate din strafundul pamantului. Si statiunea obtine bani frumosi, prosperand fara a intinde mana la cersit. Insa Ocna este doar exemplul care intareste regula: sa ne batem joc de bogatiile „mostenite” de la natura (prea darnic donator!). Defunctii Baile Costiui s-au prabusit o data cu terenul care a „luat-o la vale” si a ingropat o statiune muribunda, ajunsa asa prin (ne)grija Primariei Rona de Sus si a Consiliului Judetean (proprietarii stabilmentului). Baile de la Craciunesti s-au distrus la inundatiile din 1970, iar acum, dupa o incercare privata de reabilitare postdecembrista, sunt parasite. Cele de la Breb au disparut inca in timpul celui de-al doilea razboi mondial, la fel ca cele de la Valeni-Feredeaua, Borsa, Suligu de pe Vaser si Campulung la Tisa. In ultima jumatate de secol nimeni nu a mai investit in acele locuri, asa ca astazi mai exista, agonizand in anonimat, caci cine mai stie de ele?, doar cele de la Dragomiresti, Botiza si Valea Vinului. O statistica aproximativa indica faptul ca prin anul 1930, in Craciunesti se faceau 600 de bai calde anual, la Valeni-Feredeaua 1.500, iar la Costiui pana la 3.700. Adica, turismul balnear din Maramures era o afacere din care se obtineau bani frumosi si toata lumea era multumita. Dar asta se intampla, retineti, cu sapte decenii in urma. Azi? La Ratu’ Pacurii Baile de Pacura de la Dragomiresti, o comoara pe care nemtii ar da multi bani, au devenit fantomatice, ca o ciuca a noului oras care mai are veceurile in fundul curtii (pentru ca Dragomiresti si Salistea de Sus, proaspete orase de pe valea Izei, nu sunt nici in car, nici in caruta, nici orase, dar nici comune, desi isi dau aere de metropole - atat ca ulitele desfundate pun pe ganduri pe orice european). Baile dragomirestenilor se afla de cand lumea in grija familiei Pitic, dar astazi cu greu mai pot fi desoperite, la numarul 930, la iesirea inspre Saliste. Batrana Pitic descrie ce a mai ramas din Baile de Pacura: ”anul trecut era 30.000 de lei baia si 40.000 cazarea pe noapte. Anu’ aiesta nu stim, ca inca nu ne-o zas Primaria sa le deschidem. Pe aici ii zice Ratu Pacurii. Mai vin rareori bolnavi de pe sate, uneori 4-5 oameni deodata. Si din Germania sau din Sighet, da’ tare rar. Avem noua vani si 14 paturi. Cand avem oameni (turisti, n.red.), punem aici un aragaz, sa-si faca de mancare, si un televizor. Da’ nu mai vin. Si femeile de la Saliste, care veneau an de an, pleaca amu’ la Ocna. Terenu’ ii a feciorului meu, iar izvoru’ ii al meu. Dormitorul (cu vreo sesa camere) a fost construit pa vremea lu’ Gheorghiu Dej, la fel ca si cladirea bailor. Avem si un cazan, unde incalzam apa, pentru vani...” Parteneri la impartirea banilor Desi Baile sunt in proprietatea familiei Pituc, administratia bailor cade in sarcina... Primariei! Asa a fost din 1948 incoace, ceea ce ne determina sa ne-ntrebam daca oamenii stiu ca Ceausescu nu mai e, si ca proprietatea privata e legiferata conform noii Constitutii. Ce face „administratorul” Bailor? Hmmm, primaria Dragomiresti schimba „din an in Paste” cate un robinet sau cate-o teava si... cam atat, ca-i prea mult si ce-i mult, strica. Familia Pitic se ocupa de trasul apei din bazin, de incalzire (cu lemnele proprii) si de restul treburilor. Insa banii se impart intre Primarie si familie. E drept, bani putini, caci Baile de Pacura sunt tot mai pustii, pe an ce trece. Poate si pentru ca acolo nu s-a investit nimic de zeci de ani, desi pentru reabilitare si modernizare nu ar fi necesare fonduri foarte mari. Si n-ar strica nici oleaca de promovare, acum inexistenta. Uite!, la intrarea in ”orasul Dragomiresti” te intampina o pancarta care prezinta farmecele zonei: muzeul si manastirea. Nici un cuvant despre Bai, care pot fi gasite doar intreband in stanga si in dreapta. Nici o firma, nici un indicator, nimic. Si atunci, care e rolul Primariei? La iesirea din Dragomiresti mai avem in urechi susurul izvorului fermecat aflat in gradina nanei Pitic. Captat intr-un bazin fantastic (lung de vreo 15 metri, lat de vreo 7 metri si adanc de 1,5 metri), izvorul este o adevarata comoara. Din pacate, una neexploatata. Apa sulfuroasa, buna pentru tratarea reumatismului, a fost atestata inca de la anul 1709, datare ce constituie un adevarat record in materie. Insa pe cine mai intereseaza nobilitatea data de vechimea atestarii? Botiza privatizata Alte bai satesti se afla in comuna Botiza, renumita locatie agroturistica, dar care-si doseste baza de terapie de parca i-ar fi rusine de ea. Cu toate ca Baile sunt proprietatea primaritei! Da, ati auzit bine. Ioan Trifoi, proprietara a Bailor si primar al comunei, declara: ”Baile au fost proprietatea Sighetfor SA Sighet, care a dat faliment. Lichidatorul le-a scos la licitatie si, pentru ca nimeni n-a vrut sa le ia, le-am cumparat eu. Cladirea si terenul de 1.500 mp m-au costat 70 de milioane de lei. Le-am aranjat putin si am deschis sezonul la inceputul lunii iunie. O baie costa 35.000 de lei, iar o noapte de cazare, 50.000 de lei. Avem 10 vani pentru bai calde, un bazin descoperit pentru sezonul cald, si 20 de locuri de cazare. Cand le voi mai pune la punct, le voi face publicitate, deocamdata...” Apele minerale de la Baile Botiza contin in proportii ridicate bor, sulf si dioxid de carbon, intrand in aceeasi categorie a apelor sulfuroase bune pentru tratarea reumatismului. In apropierea acestora, tasneste un izvor mineral, folosit ca apa de masa. E o certitudine faptul ca mini-statiunile de la Botiza si Dragomiresti pot deveni o atractie reala pentru turistii modesti. Cu conditia ca ei sa afle de existenta bailor. Si acum, ne scuzati dilemele, de ce-i mai platim pe functionarii Consiliului Judetean, care reprezinta Maramuresul la Bruxelles? Teofil IVANCIUC