Preotul penal

In fisele Politiei Economice Baia Mare apare Covaci Dan Vladimir. Cine este acest cetatean, cu prenume de revolutionar, n-am fi stiut niciodata daca nu ar fi cercetat penal pentru delapidare. Pana aici nimic spectaculos, doar geme tara de indivizi de acest gen. Numai ca, acest Covaci este preot. Cu acte in regula, cu girul Episcopiei si chiar cu parohie. Satenii din Salistea Maramuresului isi mai amintesc de cel care le-a “mancat” banii pentru reconstructia bisericii.

Preot cercetat pentru delapidare! Evenimentul a fost tinut ascuns de singura Episcopie ortodoxa din Romania (cea a Maramuresului si Satmarului) care nu are o persoana desemnata pentru informarea celor din “afara castei”. Cei de pe strada Avram Iancu asuda din greu pentru pastrarea secretului unor preoti care jicnesc titulatura de “slujitori ai Domnului”. Dumnezeu n-are nevoie de ei. GAZETA a inceput ofensiva demascarii lor. Astazi, cazul “Delapidatorul”. Saliste, un sat mic aruncat parca in voia sortii printre codrii din Maramures. La ceasul amiezii, pare o scena din povestea cu vrajitorul care a impietrit un tinut intreg. Taranii sunt “la camp”. Pamantul isi cere drepurile. Oamenii de aici au incetat sa le ceara. Asteapta “ce le-a fi dat”. Doar la cele doua biserici, cea ortodoxa si cea greco-catolica, exista animatie. Amandoua lacasele se afla in constructie (unul in renovare, celalalt in stadiu de definitivare). Cei mai multi locuitori s-au mutat in oras, aici ramanand doar batranii. “Satul acesta e unul prapadit de preoti!”. Afirmatia apartine unei personalitati care se trage din partea locului.

Nu fa ce face popa!

“Cu Dumnezeu poti face camata cat vrei, oricum nu-l ruinezi”, spunea Denis Diderot. Desi pare de un cinism devastator sau chiar poate fi acuzata de “blasfemie in stadiu incipient”, spusa lui Diderot s-a dovedit o remarcabila observatie a modului in care un preot dintr-un mic sat maramuresean a inteles relatia sa cu Dumnezeu. In martie 2000, Dan Vladimir Covaci a primit (prin interventia satenilor la Decebal Traian Remes, ministrul de atunci al Finantelor) 60 de milioane de lei pentru reparatii la vechea biserica din sat. Profitand de naivitatea taranilor, Covaci a preluat banii pe contul parohiei deschis la BCR, dar a avut grija sa fie singurul care avea specimen de semnatura, implicit singurul care putea scoate banii. Ceea ce a si facut de-a lungul timpului. In 11 iulie 2001 a scos 11 milioane, o zi mai tarziu a mai scos 4 milioane... Erau ultimii din transa primita pentru repararea bisericii. In august 2002, in contul parohiei mai erau 57.500 lei! In tot acest timp, satenii erau purtati cu vorba ca banii sunt depusi cu dobanda la termen (fapt infirmat de surse din interiorul bancii). Termenul trecuse, dar banii nu erau niciunde, iar la biserica nu se incepuse reparatia. In septembrie 2002, Politia Economica primeste o plangere din partea unui om al locului. Intrat in vizorul politiei, Covaci face repede rost de o alta sponsorizare. De aceasta data “in natura” (tabla in valoare de 102 milioane de lei). Umbla vorba ca aceasta ar fi fost intermediata de un senator de Maramures, se apropie alegerile, nu? Oricum, delapidarea (conform art. 215 din Cod Penal) a fost deja demonstrata (la banca nu apare nici o factura de plata, Covaci a scos banii in numerar). Fapta preasfantului parinte are o denumire bine definita. “Politia a inceput cercetarea numitului Covaci Dan Vladimir pentru infractiunea de delapidare. Prejudiciul, care depaseste cu ceva 100 de milioane, a fost recuperat in totalitate. In functie de rezultatul cercetarilor, urmeaza sa se faca propunerea inaintarii dosarului la Parchet si abia apoi in instanta”, a declarat Voichita Acris, purtator de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie Maramures.

“La militie”

In sat, oamenii par a fi uitat de Covaci ca de un vis urat. “Am avut ceva bani dati ajutor de la Remes, 60 de milioane pantru biserica sa se repare, da’ nu so reperat. Banii o fost pusi pa numele lui la banca. Noi i-am zas o data sa-l treaca si pa prim-corator. Apai , stiti cum o fost. O ramas ase. Tata treaba o-nceput ca o vinit catolicii sa-i lasam sa faca si ei slujbe de la 8 la 10 si di la 10 si facem noi. N-am vrut sa-i lasam, nici preotu’ n-o vrut, ca o jurat ca nu da cheia la nime’. Istia s-o legat de soarta lui s-or cautat banii. Or gasit ca nu-s banii. Astia l-or pistonat pa el. De bani, chiar io l-am intrebat , el mi-o zis ca-s pa jumatate, cu dobanda. O zas ca-n sectembrie vin banii. Am asteptat, amu o trecut anu’, doi, ma tem ca. Am vrut, cand espira termenul, sa luam tabla ca ne ploua in biserica. Ii biserica veche, de-o suta trizaci de ani. Pana la urma o gasit ca nu-s banii si… militie, treburi, lucruri, no – mare frecus. La militie el o declarat tat felu’ de lucruri pentru ca sa scape, ca sa nu cada. O reiesit ca o fo’ 103 milioane si ne-o adus de 103 milioane tabla. Noi l-am iertat de tate, ca am cautat sa nu cada. Ce rost avea? Este Dumnezau si vede. Ne-o fo’ chemat la Episcopie, la vicar am fost. Acolo ne-o intrebat . N-o mars batut, n-o mers sfadit. Nu i-am vrut rau”, a spus Vasile Pop, corator al bisericii ortodoxe din Salistea. Fostul ministru de Finante din acea vreme confirma si el povestea banilor pentru biserica din Salistea. “E adevarat. Am facut lobby pentru ca o Regie Autonoma (nu-mi amintesc care) sa-i dea unui preot tanar din Salistea 60 de milioane de lei pentru repararea acoperisului. Bineinteles, toate ajutoarele de aceasta natura sunt facute doar prin virament bancar in contul solicitantului, in cazul de fata parohia respectiva. Ce s-a intamplat apoi, pe mine nu ma priveste. In rest, doar Dumnezeu si legea...”, a declarat Decebal Traian Remes.

Investitii inventate

Covaci sustine ca a facut o intelegere cu satenii sa foloseasca banii pentru diverse interese (sa puna covoare, sa cumpere vesminte preotesti, sa aduca imbunatatiri bisericii, sa renoveze casa parohiala – care era de fapt a unui tert si legea ii interzicea sa foloseasca banii parohiei pentru a efectua lucrari in folosul acestuia urmand ca in timp (ce-o insemna asta?) sa returneze banii cu dobanda pe care ar fi acordat-o banca. Dar oamenii nu stiu nimic despre “idealul” lui Covaci. Intrebati despre eventualele investitii pe care Covaci a declarat ca le-ar fi facut in biserica, satenii au spus ca s-au facut doua sobe de teracota (“da’ nu ne-o intrebat pa noi, le-o facut ca o donat cineva din sat –ceia-s alti bani”), covoare (“o zas ca o costat 20 de milioane si ca-s tat din banii aceia” – privind cele doua presuri lungi si mai avand si noi cunostinte despre preturi, avem o umbra de indoiala asupra sumei declarate de preot, numai daca n-or fi avand si fir de aur inclus in tesatura si nu l-am observat), iar in privinta vesmintelor preotesti (“acelea le-o donat cineva din Baia Mare, tri randuri de haine, da’ le-o dus cu el cand o plecat). “Noi am facut demersul si am primit 60 de milioane. Banii s-au primit asa: eu am fost la ministrul Finantelor, la domnul Remes, sa punem tabla pe biserica. Nu stim care-o fost situatia cu banii, ca el a fost la banca, i-a pus pe numele lui. Zicea ca-s banii la banca si mere dobanda. Biserica o fo’ veche, am avut plan s-o renovam sau sa facem alta biserica. Am crezut ca om mai primi ceva bani, dar domnu’ ministru n-o mai fost si n-am avut alta speranta. Acum, preotul Covaci ne-a dat inapoi marfa, tata. Pe noi asta ne-a interesat, sa ne dea banii sau tabla. Acum nu mai stim de el”, a spus Vasile Bretan, prim corator al bisericii.

Covaci si Episcopia

Aflat sub tutela Protopopiatului Baia Mare, se pare ca preotul cercetat pentru delapidare a disparut. Initial, eliberat din functie si devenit preot misionar, zvonistica spune ca mai marii Episcopiei nu l-au lasat de izbeliste pe angajatul lor si l-ar fi numit preot intr-o localitate de langa Orasul Nou, apartinand de Protopopiatul Satu Mare. Daca “miscarea de cadre” se adevereste, e un exemplu in plus despre “fratia” din sistem. Mai mult, el s-a mutat (vanzandu-si apartamentul) si la acesta ora nici fostii enoriasi si nici anchetatorii nu stiu unde se afla.

Catalin VISCHI