Oamenii lui Nastase numara ouale

Inainte de Revolutie, Avicola SA Baia Mare a fost una din cele mai mari societati de profil din Ardeal. Baia Mare era un furnizor traditional de carne de pasare, oua si alte produse de tip Avicola. In anii ’90, cu accentuare spre mijlocul deceniului, a inceput si declinul societatii, declin cauzat de un management defectuos si poate chiar dorit (dupa cum sustin multi dintre cei care cunosc societatea). O poveste ciudata, in care averea statului a fost si este consumata la “moara” intereselor oculte.

Avicola SA Baia Mare a incercat pana prin ’95 sa faca fata rigorilor economiei de piata, concurentei, liberalizarii preturilor si in general la tot ce inseamna capitalism. Asta ar fi presupus ca persoanele care au condus societatea sa se adapteze din mers si rapid la noile cerintele. Trecand peste problemele generale ale economiei romanesti, echipa de la carma societatii Avicola (director Ioan Birta) a reusit “performanta” de a duce la groapa o societate care, teoretic, ar fi trebuit sa fie profitabila. Strategia lui Birta

Bineinteles, scuze s-au gasit, ca intotdeauna. Dar peste aceste explicatii a ramas managementul “stralucit” al lui Birta. Solutiile directorului? Cumpararea de concentrate de calitate slaba, luarea de credite fara prudenta necesara, inglodarea in datorii a societatii, chiar si atunci cand situatia era deja grava. S-a incercat chiar si o varianta de a salva Avicola prin divizare. Asa a aparut Avicola Oua si Avicola Pui-Carne. Degringolada furnizorului de carne de pasare a continuat. S-au vandut si active, s-au luat si alte “decizii”, dar toate nu au facut decat sa duca la acel “final asteptat”. Cireasa de pe tort a fost un contract pentru concentrate din Germania, care s-au dovedit a fi proaste (o spun multi, dar nimeni nu o recunoaste oficial). Cei care au fost in functii de decizie trateaza problema Avicola cu o stranie “bunavointa”. Evident, aceasta politica economica falimentara nu a putut decat sa conduca societatea spre faliment. Cu datorii de zeci de miliarde de lei, cu o productie pentru care nu s-a reusit gasirea unei piete sigure de desfacere, societatea a fost luata “la ochi” de creditori care au cerut prin instanta falimentul SC Avicola.

Falimentul

La societatea baimareana au fost si mai sunt cetateni care au devenit actionari o data cu celebra “Cuponiada”. Acesti mici actionari nu au putut sa-si recupereze investitia sau sa beneficieze de vreun profit, cat de mic. Anii capitalismului “romantic” trecusera, iar creditorii (in speta, Banca Agricola) au trecut la executarea “fabricii de pui”. Procesul prin care Avicola a fost declarata in stare de faliment a avut loc intre anii 1996-1999. Sentinta a fost definitiva, iar societatea a trecut sub pavaza judecatorului sindic, acesta desemnand un lichidator care sa se ocupe de vanzarea de active si indestularea creditorilor. De ceea ce s-a intamplat la Avicola, nimeni nu a fost vinovat, desi tot orasul cunoaste jaful (de mici dimensiuni) de tipul “iti fac rost de un pui, doi”, de micile manarii ale celor care au lucrat in bransa, de la muncitori, la sefi. Ce se stie mai putin e ca si la Avicola s-a mers dupa scenariu care a dus la falimentul multor din intreprinderile baimarene.

Un “rest” de 6 miliarde!

Lichidatorul societatii a fost CDC Expert Baia Mare. Din 1999, acesta a inceput sa vanda activele Avicola pana au fost “bifate” toate datoriile. Procesul a durat pana la sfarsitul anului 2003. Dupa ce au fost indestulati creditorii, a ramas un “rest” de 6 miliarde de lei si patru ferme (din multele pe care le-a avut societatea): 4, 8, 9 si 14 (cu un capital social de 39 de miliarde de lei). Din 1999, la aceste ferme nu a mai fost prestata nici un fel de activitate. Fermele ramase la Avicola Pui-Carne au fost taiate de la utilitati (energie electrica, apa, gaz), muncitorii disponibilizati, mai putin cei care au asigurat paza. Evident, peste toate aceste active s-a depus “patina” timpului, ele devenind un fel de hadosenii de hale, printre care cresc balarii si mici “afaceri de succes”. Dupa modelul binecunoscut la romani, s-a furat ce s-a putut dintr-un loc de care nu raspundea nimeni (ne referim acum la afaceri de mici dimensiuni: mai un surub, mai o piulita). Paradoxal, marea afacere de-abia acum este in curs de desfasurare.

Taiat frunza la caini

In luna februarie 2004, tot printr-o sentinta judecatoreasca, Avicola Pui-Carne (ce a mai ramas) este repusa in drepturi, respectiv societate comerciala fara nici o datorie, cu un capital de 39 de miliarde de lei (patru ferme) si personalul de paza. Minti geniale au hotarat ca este momentul ca aceasta societate sa fie privatizata. Si pentru acest lucru, dar si pentru administrarea patrimoniului, a fost numit un nou AGA si un Consiliu de Administratie. Pana aici totul pare a fi in regula, dar aparentele inseala. Am primit la redactie o sesizare din partea membrilor PAS (asociatia salariatilor) care au dorit si in trecut privatizarea, dar si acum. Titlul scrisorii este “Jaf la Avicola” si cuprinde date care pot intra cel putin in atentia organelor de control. “Prin grija prefectului Ioan Buda a fost numit noul AGA si noul CA”, se arata in preambulul materialului. Surpriza cea mare a fost cand am citit cine conduce ce a mai ramas din fosta Avicola: director general si presedinte al Consiliului de Administratie este Liviu Avram, fostul consilier judetean PSD, fostul sef al APAPS Maramures (o structura administrativa care a pastorit averea Statului si a privatizat ce a mai ramas de la FPS - in momentul de fata se numeste AVAS). Dar iata ce spun membrii PAS: “Avram, inginer miner, pensionar, fost consilier judetean, administrator special la Trust Comin (o societate aflata intr-o situatie similara cu Avicola, n. red.) , membru in mai multe CA-uri in Satu Mare, ridica lunar de la Avicola peste 24 de milioane lei, indemnizatii si retributii. Asta in situatia in care societatea nu are activitate. Numirea lui Avram s-a facut prin incalcarea L 161”, se arata in memoriu. Liderul PSD a devenit “celebru” prin iesirile comice de la sedintele de Consiliu Judetean (CJ) din mandatul trecut, dar si prin faptul ca si-a vandut casa fundatiei HHC pentru a deveni casa de tip familial. O afacere controversata, din care Avram a ramas cu “doi bucati” masini BMW (dupa cum afirma chiar el). Dar lista celor care se “ocupa” acum de societate mai cuprinde si alte nume-surpriza. Mai sunt doi functionari din CJ pe post de ingineri si, surpriza mare, Ioan Birta, fostul director al SC Avicola, membru in CA platit cu 4 milioane lei, fara sa faca nimic, dupa cum scriu contestatarii in memoriul primit. Dar surprizele nu s-au oprit aici. Juristul societatii, ca trebuie unul, este nimeni altul decat Gavrila Ciceo, consilier judetean PSD, presedintele CNSRL-FRATIA. “O contributie deosebita la numirea acestor indivizi a avut-o Ciceo, desi a stiut ca incalca legea”, se spune in memoriu. In comisia de cenzori apar, Constantin Muresan, directorul SIF Banat-Crisana Maramures, Claudia Cocosila si Emilia Grosan. Cei trei ridica fiecare cate 3 milioane lei pe luna.

62 de milioane de-a moaca

Reprezentantul statului in AGA este Ciceo, el primeste pentru activitatea deosebita 2 milioane, plus alte 7 pentru jumatatea de norma ca jurist, se mentioneaza in memoriul primit. Adica, 9 milioane de lei. “Acest Ciceo mai ridica bani de pe un stat de plata semnat de Avram, la Trust Comin. Cum se poate ca de la SC Avicola, care nu are activitate, se fac plati lunare de 62 de milioane lei pentru cei de mai sus, membri in CA si AGA? Oare presedintele CJ, Marinel Kovacs stie? La iesire din faliment mai erau in conturi 6 miliarde lei. Acum cat mai sunt?”, se intreaba semnatarii memoriului. Din informatiile noastre mai sunt vreo… 3 miliarde lei. Pe langa salariile “bastanilor”, se mai platesc salariile personalului de paza.

Tensiunea lui Avram

Dupa multe cautari, am reusit sa dam de cunoscutul Liviu Avram. In stilu-i caracteristic, acesta ne-a luat peste picior, vadit deranjat ca-l intrebam pe ce se duce averea statului. Mai mult, desi e director general, presedinte CA… nu stie ca amaratele de ferme nu au nici un fel de utilitati. Ne-au spus subordonatii lui. “Se va privatiza. Se lucreaza la dosar. Am fost la Bucuresti, am adus discheta, se lucreaza la discheta. S-a facut o analiza acolo. Avem 17 angajati. Sigur, exista si nemultumiri. Sunt directorul societatii si presedintele Consiliului de Administratie. Daca ma intrebati de salariu, acesta este stabilit de AGA. Dom’le, acum ma luati asa. Vreti sa faceti o analiza sau sa faceti un misto? Ce? Sunt obligat sa va spun salariul? E confidential si gata. De ce nu ma intrebati de ce nu am cerut salarii de merit, prime, asa cum e in contract. De unde stiti ca societatea… e vai de cozonacul ei? Din spusele unora pe care i-am redus pentru ca nu-si are activitatea activul? De ce iau salariu? Pai ce, dumneavoastra munciti de pomana? E treaba mea, am un program acolo, raspund in fata organelor abilitate. Voi faceti ancheta salariului meu? Veniti sa vedeti programul pe care l-am aplicat. Ma intrebati de PAS. Eu sunt presedintele PAS, din care fac parte vreo 20 si ceva de persoane. Dosarul e la Judecatorie, aprobat, tot. Acum lucram la caietul de privatizare, conform normelor noi, se va depune la AVAS Bucuresti si se va privatiza. Sau ce credeti, ca se va lasa sa se darame? In perioada 1999 – 2004 s-a lasat cinci ani sa se darame si eu, ca reprezentant al APAPS, am luptat sa scot societatea si sa vina la Stat inapoi. Cum nu am facut nimic? Asta e parerea voastra. Ce am facut, ce nu am facut, am introdus curent electric, apa, acum ma lupt sa bag gazul si sa dau drumul la o ferma. Si faceti ancheta asta telefonica, sa stiti ca ma deranjeaza si pe mine. Si s-ar putea sa aveti surprize cu mine ca deranjati un bolnav sub forma de ancheta. Lasati-ma, ca imi ridicati tensiunea”, ne-a declarat iritat Avram.

Ciceo recunoaste!

Ciceo a recunoscut ca se dau bani de pomana, cu toate acestea isi ridica indemnizatiile fara jena. “In calitate de reprezentant in AGA, execut ordinele de la nivel central. Nu stiu daca situatia e dezastruoasa. Am iesit din faliment. Acuma, va dati seama ca nu cred ca are nici o legatura numirea mea cu faptul ca am intrat in PSD. Mandatul mi-a venit in noiembrie 2004. Daca vrei sa scrii ca a fost politic nu pot sa te opresc, dar… Eu sunt adeptul privatizarii si al unui numar cat mai mic de actionari, pentru ca stim noi ce se intampla acolo unde e Statul… La partea cu salariile va dau dreptate, asa este. S-au facut ceva investitii la Ferma 14, dar nici una nu e functionala. Costa foarte mult sa deschizi acum o ferma. Eu mai trec din cand in cand si intreb ce mai fac. Intre functiile mele nu exista nici o incompatibilitate”, ne-a spus Ciceo.

Salarii fara productie?

La fel si Muresan de la SIF (ce detine 24% din actiunile societatii), nu a fost de acord cu banii incasati de “sefii falimentului Avicola”. Muresan sustinea ca nu stie cat ridica lunar. I-am spus. “Eu sunt pentru privatizare. Maine, daca se poate. Deciziile nu ne apartin, avem in jur de 24%, totul depinde de AVAS. Nu sunt de acord cu salariile nici ale conducerii, nici ale membrilor Consiliului de Administratie si nici ale cenzorilor. Eu am spus in sedinte sa nu mai ia nimeni salariu daca nu exista un profit. Daca nu este productie, nu se pot lua salarii. Sincer va spun ca… nu stiu cat am salariul ca cenzor (!). Sunt adeptul unei divizari si nu admit ca SIF-ul sa piarda”, a declarat Constantin Muresan, directorul SIF Banat-Crisana, sucursala Maramures.

La fata locului

Am fost sa vedem fermele si situatia de la SC Avicola. Am gasit hale dezolante, nici un sef, doar paznici care ascultau muzica, ori prajeau slanina la un capat de hala. In rest, liniste, caini pripasiti si interdictia de a fotografia dezastrul. Telefonul fara fir a functionat. Paznicii au fost atentionati ca vom sosi. Intr-o singura hala am gasit cativa muncitori de la REMAT, cel putin asa s-au prezentat, care lucrau la debitarea de fier vechi. Am incercat sa vedem ce se intampla, de fapt, in afara ca averea statului este “papata” incet, dar sigur. In lipsa lui Avram si a lui Ciceo, am primit o explicatie puerila. “Se lucreaza la dosarul de privatizare, dar mai trebuiau ceva date. Este nevoie de director si membrii in CA, AGA. Chiar daca nu e activitate este o raspundere mare, un patrimoniu de 39 miliarde lei”, ne-a spus unul din functionari, care evident nu putea vorbi fara mandat de la Avram.

Ce urmaresc acesti indivizi?

Aceasta este intrebarea pe care o pun membrii PAS, nemultumiti ca privatizarea este blocata. Ei adreseaza mai multe intrebari justificate, iar noi asteptam raspuns de la organele competente.
”1) Daca doreau, societatea putea fi privatizata in aprilie. Avram s-a impus ca presedinte PAS pentru a impiedica privatizarea. La fel a procedat si la Trust Comin, in scopul de a incasa indemnizatii. De ce ne saboteaza Avram?
2) De ce se vinde Ferma 4 pe bani putini? De la 23 de milioane s-a coborat la 15, iar la licitatia aranjata de Avram se va vinde cu 8-9 milioane?
3) De ce au fost inchiriate Fermele 8 si 9 cu suma ridicola de 0,05 centi pe metru patrat, cand alte firme inchiriaza cu 3-3,5 dolari metru patrat. Diferenta urmeaza alte cai?
4) Avram a platit 23 milioane lei evaluatorului Gheorghe Pop (neagreat de AVAS), fara licitatie, pentru evaluarea Fermei 4. Evaluatorul a copiat, aproape in intregime, evaluarea facuta de SC Expert SRL in 1999. Cine raspunde?”

“Jaf la proprietatea de Stat!”

“A fost o societate profitabila, unde oamenii si-au depus cupoanele. Din cauza unui management iresponsabil s-a ajuns la lichidarea ei. A fost prima etapa, care se leaga de ce se intampla acum acolo. Acum, in primavara, cand a fost din nou pusa in functiune, toti au sarit la banii care au ramas dupa ce a fost lichidata. Din cate stiu eu, 5-6 miliarde de lei. Daca ar fi votat oamenii, nu s-ar fi ajuns la acest AGA si CA. Ei s-au votat intre ei acolo si, culmea!, in CA a ajuns membru fostul director Birta, care a dus societatea la faliment. Sunt niste iresponsabili. Se iau salariile alea de zeci de milioane pe luna din bani care nu reprezinta profitul in urma unei activitati economice. Este sfidator! Banii ramasi din vanzarea activelor trebuiau conservati, trebuia un manager care sa preia atributiile CA si sa puna pe picioare o activitate productiva. Asa stau sa creasca iarba, o mai cosesc din cand in cand si primesc sumele alea imense. Este un exemplu tipic de jaf la proprietatea de Stat.” - expert

Nicolae Teremtus, Ciprian Dragos