Nepotismul sutanei ORTODOXE

* Conducerea Episcopiei e acuzata ca nu respecta Legile BOR * preotii incomozi sunt inlocuiti de cei cu “pile, relatii si p licuri” * Iustin Sigheteanul (arhiereul vicar), Vasile Augustin (consilierul administrativ) si unii protopopi aserviti “noii conduceri” sunt considerati principalii vinovati * “”salvarea” nedreptatitilor sta in episcopul Justinian si in Preafericitul Teoctist

Cat timp episcopul Justinian s-a aflat, la propriu, in fruntea ortodoxiei maramuresene, aceasta fie a functionat mai bine, fie a stiut sa tina departe de urechile “muritorilor de rand” disensiunile si faradelegile din institutie. O data cu inaintarea in varsta, prezenta lui Justinian (82 de ani) a devenit decorativa, adevaratul conducator fiind, conform surselor din interior, Iustin Sigheteanul, arhiereul vicar. Se spune ca omul isi face cu mana lui si binele, si raul. Acest “lucru manual” s-a adeverit si in sanul Episcopiei Maramuresului si Satmarului. Fost staret al emblematicei manastiri Rohia, episcopul Justinian a considerat ca cel mai potrivit viitor conducator al destinelor ortodoxiei din aceasta zona este Iustin Hodea, tanarul staret al aceleiasi manastiri. La inceputul lui ’94, se spune ca Justinian i-a solicitat in mod expres lui Teoctist, Preafericitul conducator al ortodoxiei romanesti, sa-l numeasca arhiereu vicar pe Iustin Hodea care, la acea vreme, avea 33 de ani. (“Preasfintia Sa a intrat la Preafericit si a lovit cu toiagul in masa spunand ca nu pleaca de acolo pana nu-l numeste pe Iustin”). Timpul a dovedit ca alegerea nu a fost cea mai nimerita. Varsta inaintata si sanatatea, din pacate, subrezita a episcopului Justinian, l-au “convins” pe vicarul cu cumul de functii sa ia “fraul” in propriile maini. Din pacate, nu oricine stie, poate si vrea sa struneasca. Iustin Sigheteanul e doar un exemplu. Ceea ce nu-i grav. Grav e ca vicarul continua. “Nimeni nu-l mai poate opri, numai Preafericitul, dar, ne intrebam, cine sa-i spuna toate cate sunt?”, se plang preoti care pana mai ieri erau increzatori in bunul mers al Episcopiei.

Scandaluri

Trecand peste numeroasele cazuri semnalate de GAZETA (un om ucis pe trecerea de pietoni de luxosul Mercedes de la Rohia, de cumpararea tacerii sotului ramas in viata si a libertatii soferului in sutana, de limuzinele si vilele lor, de aroganta nemasurata a acolitilor lui Justin, ce i-au dat afara din institutie chiar si pe lucratorii Politiei economice care cercetau un reprezentant al ortodoxiei intr-un caz de delapidare, de calugarii pe care i-am surprins intr-o alimentara punand cu sarg in desaga cateva sticle de rachie – probabil pentru sfintire, de sumele exorbitante cheltuite din Fondul Misionar Crestin fara a da nimanui dare de seama, de cumulul de functii si salarii, de presiuni si afaceri in cardasie cu politicieni “bazati” etc), cele mai grave tare ale castei ortodoxe maramuresene sunt nerespectarea legilor Bisericii. Scrisori, telefoane, inregistrari audio, memorii fara raspuns (!), toate ar putea constitui documentarea unui roman, nu numai al unui articol despre numiri in functie, promovari, transferuri si favoruri fara respectarea legilor pe care, in fata lui Dumnezeu, administratia si conducerea Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului au jurat ca le vor respecta vesnic. Nu e asa.

“Pilele”

Un lung sir de nume ale unor preoti protejati, din motive obscure, vor insemna argumentul de care Justinian si Teoctist vor trebui sa tina seama si sa incerce sa repare ceea ce-au stricat altii. Arhiereul vicar Iustin l-a instalat fara concurs pe postul de preot in parohia Valenii Somcutei pe preotul Gheorghe Lupse. La fel l-a hirotonit si instalat fara concurs, la biserica “Inaltarea Domnului”, pe Sorin Tomoioaga (eliminand atunci un preot doctorand, care avea o vechime de 25 de ani, pentru ca devenise incomod). Alti doi preoti tineri (Fodorut si Man, ultimul fiind nepotul fostului staret de la Rohia) n-au avut nevoie de nici un concurs pentru a fi numiti la biserica “Sfantul Iosif Marturisitorul”. Pentru ginerele lui Gheorghe Pomian, desi inca nu a terminat facultatea, functia socrului (profesor la facultatea teologica) a fost suficienta pentru a putea “prinde” deja un post de preot in Tautii Magherausi, evident, tot fara concurs. In parohia Franceni, Nicolae Petrus, protopopul de Chioar aservit “cauzei iustiniene”, l-a schimbat pe preotul cu studii si merite incontestabile care slujea acolo de 23 de ani (si care, incurajat de episcopul Justinian, a fost primul preot ortodox maramuresean care a facut un pas enorm spre stingerea disensiunilor dintre cele doua rituri surori - cel ortodox si cel catolic) cu un preot tanar, desi postul nu a fost niciodata scos la concurs (asupra acestui caz vom reveni, cel putin pentru a auzi explicatia protopopului de Somcuta despre cum si cand a fost semnat protocolul de predare - primire al unei biserici-monument istoric, este vorba despre biserica de lemn din Franceni, o frantura din istoria romanilor aruncata la lada de gunoi de gospodarul protopop Petrus).

Aglomerari de functii si salarii ortodoxe

Alti preoti sunt “indrumatori pe calea Domnului” la parohii, dar si profesori sau inspectori, in conditiile in care sunt destui cei care “stau pe tusa” asteptand mila lui Iustin sau “altceva” care sa le rezolve posturi. Vasile Borca (preot la “Sfantul Ilie” si profesor) si fiul (acesta e doar profesor la Seminar, dar tot fara concurs, ca asa au vrut “sefii”) sau Dorinel Dani (profesor la facultate si preot la biserica “Soborul Sfintilor Apostoli” - cea de langa gara cunoscuta ca “biserica familiei Balan” pentru ca acolo slujesc Balan-tatal si fiul) sunt doar cateva exemple. Este firesc ca preotii care profeseaza sa aiba si un altar unde sa slujeasca, dar sa fie imbisericiti (preot care slujeste fara salariu, n. red.), nu sa ocupe locul altor preoti. Pe de alta parte, daca sunt prea multi preoti, de ce se continua marirea numarului de inscrisi la facultatile teologice? Pentru a ingrosa randurile somerilor? La aceasta ora, aproximativ 18.000 de persoane studiaza in invatamantul preuniversitar si universitar teologic. In conditiile in care in anul 2002 s-au definitivat aproape 150 de noi biserici, unde vor “munci” acestia? Va deveni Romania o tara a bisericilor sau una a scandalurilor religioase starnite de cei care se vad si se vor vedea fara loc de munca?

“Sa nu preacurvesti”

In general, atunci cand este vorba de rudele celor din administratia Episcopiei sau de apropiati ai lor, preotii care se plang de abuzurile din sistem afirma ca nici nu se pune problema concursurilor. In ceea ce-i priveste pe cei fara sprijin evident, posturile se mai pun in concurs, dar si atunci “se trag fel de fel de sfori”. Astfel, la parohia din Coltirea, dupa ce preotul Tomoioaga a fost suspendat din cauza unei legaturi extraconjugale, a fost numit fara concurs Marius Catana, finul lui Augustin Rusu (consilier la Cancelaria Sfantului Sinod). La Hideaga, dupa ce preotul de acolo si-a dat demisia (fortat tot de o legatura extraconjugala dezvaluita de presa), postul a fost pus in concurs, dar rezultatul nu a fost dat nici azi, lasand loc la interpretari. Cu toate “aglomerarile” de oameni cu mai multe posturi, unii preoti cu vechime, studii superioare si merite sustin ca mai sunt locuri in care ar putea fi numiti cei ramasi fara post. Un exemplu ar fi cel al bisericii de la subsolul viitoarei Catedrale, dar acolo, Iustin a adus doi calugari! Fapta ii nemultumeste pe preoti, care considera ca locul calugarilor e la manastire. “In oras, rezista mai greu ispitelor (!). Sunt destule cazuri in care au calcat regulile monahale prin comportamentul lor. Exemple? O sa va dam unul singur. Cel al calugarului Antonie, de la manastirea Rohia, care a avut relatii sexuale cu o tanara, dar nu a fost inlaturat din ortodoxie, asa cum prevede legea bisericeasca, ci a fost hirotonit si numit preot in Larga”, au spus preotii ortodocsi contestatari. Cum vad ei rezolvarea? “Prin respectare Legilor Bisericesti. Adica numirile sa se faca in functie de criteriile stabilite: vechime, studii, merite. Acuzele nu se indreapta impotriva preotilor in cauza, ci a celor din administratia Episcopiei si a protopopilor care incurajeaza si favorizeaza aceste practici si care ar trebui inlocuiti din functii. Doar n-au fost numiti pe viata!” Cand usile s-au inchis si in sala goala, parasita de indureratii care iubesc religia in care au fost botezati si crescuti, a ramas doar ecoul vorbelor lor, am soptit litere aliniate pe coala asta pe care o cititi acum: “Doamne, de ce nu reusim sa depasim conditia de tartor a toate cate sunt, desi ne agatam cruci in piept si spunem ca te veneram?”

Tactica (ne)ortodoxa

Surse din ortodoxia maramureseana au dezvaluit modul in care se influenteaza enoriasii atunci cand numirile nu se fac fortat (direct de vicarul Iustin Sigheteanul). Episcopia sau Protopopiatul de care apartine parohia care urmeaza sa fie “instrumentata” trimite, in locul vacant, un preot misionar (fara parohie) sau un alt preot-agent “electoral” cu misiunea de a face propaganda pentru cel favorit pe toata perioada vacanta. In momentul in care trebuiesc facute numirile, satenii sunt deja “convinsi” ca omul care le-a slujit “gratis” in perioada de proba este “cel mai bun”.

Parcursul lui Iustin Sigheteanul

Iustin Hodea s-a nascut in 23 iunie 1961 in Rozavlea (Maramures), un sat situat pe Valea Izei. La 15 ani, a intrat in manastirea Rohia si la 22 de ani a fost hirotonit diacon. In scurt timp, a urmat o ascensiune “fulminanta”. La 23 de ani devine preot, la 24 este tuns in monahism si la 27 de ani devine staret al manastirii Rohia. “Existau mai multe optiuni, sunt calugari de exceptie, doctoranzi, la Rohia, dar stia toata lumea ca Iustin este protejatul episcopului. L-a numit staret, desi nici macar n-avea studii superioare, abia atunci l-a trimis Prea Sfintitul la Facultatea teologica din Sibiu”, a declarat o sursa din interiorul ortodoxiei. La doar doi ani de la obtinerea licentei in teologie, in 19 aprilie 1994, la insistentele episcopului Justinian Maramureseanul, Iustin a fost numit arhiereu vicar al Episcopiei Maramuresului si Satmarului, cu titlul “Sigheteanul”. Functia lui in institutia ortodoxa judeteana nu a constituit un impediment pentru a renunta la conducerea manastirii Rohia, unde este in continuare staret. De asemenea, Iustin a devenit prin noua functie, cel de-al doilea membru al Episcopiei maramuresene in Sfantul Sinod (for central deliberativ si executiv, cea mai inalta autoritate a BOR, format din ierarhii in functie: mitropoliti, arhiepiscopi, episcopi, episcopi vicari si arhierei vicari) si viitorul succesor al episcopului Justinian.

Organizarea vechilor manastiri

In fruntea fiecarei manastiri se afla un egumen, ales de sobor sau direct de domnitor (de regula, numirea era pe viata). Egumenul era ajutat de unul sau mai multi duhovnici (responsabili cu slujbe, marturisiri, indrumari) si de econom (conducatorul gospodariei manastirii). La randul sau, duhovnicul era ajutat de eclesiarh (care avea in grija inventarul bisericii si se ingrijea de intretinerea ei) si de canonarh (conducatorul ceremonialului, mai ales duminica si de sarbatori). Economul avea si el mai multe ajutoare: vistiernicul (casierul), chelarul (care se ocupa cu pregatirea si supravegherea salii de mese), arhondarul (responsabil cu primirea vizitatorilor), bolnicerul (caruia ii era incredintata bolnita in care erau ingrijiti calugarii bolnavi si batrani) si bibliotecarul. Majoritatea calugarilor proveneau dintre credinciosii tarani, in mijlocul carora sentimentul religios era mai puternic. Astazi, conducatorul manastirii este staretul. Functia lui nu mai este pe viata, dar se cunosc putine cazuri in care un staret a fost destituit. Conducatorii episcopiilor, mitropoliilor si ai Patriarhiei sunt alesi din randul staretilor.

Catalin VISCHI