Irak, vartejul inclestarii

Djihadul n-a reprezentat niciodata pentru islamici doar o doctrina a razboiului pus in slujba expansiunii lumii musulmane. In limba araba, djihadul se traduce prin ”efort” si are multiple intelesuri. El poate reprezenta fie efortul pe care fiecare musulman trebuie sa-l depuna pentru a se perfectiona moral si religios, fie totalitatea mijloacelor pe care credinciosii islamici - de aceasta data vazuti ca o colectivitate - sunt indreptatiti sa le foloseasca pentru a extinde domnia Islamului. Doctrina Djihadului a fost considerata in Islamul clasic unul din stalpii credintei musulmane, alaturi de profesiunea de credinta, rugaciunea, postul, milostenia si pelerinajul. Importanta mondiala a Islamului poate fi inteleasa doar in conditiile in care sunt constientizate diferentele structurale dintre lumea islamica si democratiile occidentale. Coeziunea lumii musulmane, sprijinita de secole pe idealul religios comun (Djihadul) si pe limba sacra comuna (araba) este probata astazi in Irak. In 1258, mongolii condusi de Hulagu, fratele lui Kubilai, unul dintre fiii marelui Genghiz, unificatorul prin foc si sange al Asiei, cucerea Bagdadul, fosta capitala a Califatului Arab. Masacrarea populatiei arabe a pus sub semnul intrebarii existenta orasului. Timur Lenk a ridicat in Bagdad piramide de tigve in 1393. Au urmat raiduri ale turcomanilor si persanilor. Din 1534, Irakul devine provincie a Imperiului Otoman, situatie care se va perpetua pana in 1917. In 1258, mongolii condusi de Hulagu, fratele lui Kubilai, unul dintre fiii marelui Genghiz, unificatorul prin foc si sange al Asiei, cucerea Bagdadul, fosta capitala a Califatului Arab. Masacrarea populatiei arabe a pus sub semnul intrebarii existenta orasului. Timur Lenk a ridicat in Bagdad piramide de tigve in 1393. Au urmat raiduri ale turcomanilor si persanilor. Din 1534, Irakul devine provincie a Imperiului Otoman, situatie care se va perpetua pana in 1917.

Descoperirea campurilor petrolifere de la Mosul, la sfarsitul secolului al XIX-lea, a trezit Irakul la o noua viata. Marile puteri au transformat Irakul intr-un teatru secundar de lupta in al doilea razboi mondial. Aurul negru irakian era considerat vital pentru economiile statelor industrializate.

Razboi cu fostul aliat

Irakul a fost ocupat in 1917 de trupele britanice. Societatea Natiunilor, cu o generozitate demna de o cauza mai buna, a atribuit Irakul Marii Britanii in 1920. Dupa un an, autoritatile britanice au instalat

in Bagdad dinastia Hasemita de la Mecca, proclamand Irakul regat. Dupa cucerirea independentei, in 1932, Irakul a ramas un aliat fidel al Marii Britanii si Statelor Unite ale Americii in anii razboiului rece, pivot al Pactului militar de la Bagdad, constituit in 1955 pentru a contracara influenta sovietica si ideologia panaraba a presedintelui egiptean Gamal Abdel Nasser. In urma unei lovituri de stat, Irakul a devenit republica, osciland intre neutralitate, panarabism si apropiere de URSS. In anul 1963, dupa moartea presedintelui Abd-al-Karim Kassem, puterea este preluata de catre Partidul Socialist al Renasterii Arabe (Baas), promotor al unei linii politice radicale, panislamice si antioccidentale.

Irakul lui Saddam Hussein

Noul lider de la Bagdad s-a erijat de la inceput in liderul lumii arabe militante, inasprind regimul intern. Intre 1980 si 1988, intre Irak si Iran s-a desfasurat un razboi de uzura soldat cu grele pierderi umane (un milion de morti si peste doua milioane de raniti). Cauza razboiului a constituit-o lupta pentru hegemonie si stapanirea campurilor petrolifere din zona Shatt Al-Arab. Autoritatile de la Bagdad au emis pretentii asupra teritoriului Kuweitului, unde se afla 20I din rezervele mondiale de petrol. Trupele irakiene au invadat si ocupat Kuweitul in august 1990, act condamnat in cvasiunanimitate de opinia publica internationala, exceptie facand o serie de cercuri arabo-islamice extremiste.

Rezolutia ONU din noiembrie 1990 a cerut retragerea tuturor trupelor irakiene din Kuweit pana la 15.01.1991. Ramasa fara raspuns, ea a determinat declansarea operatiunii ”Furtuna in desert”, care s-a incheiat cu eliberarea Kuweitului si zdrobirea fortelor armate irakiene in februarie 1991. In pofida pierderilor grele si a distrugerilor suferite in razboi, a revoltelor kurzilor din nordul tarii si a siitilor din sud, precum si a sanctiunilor impuse de ONU, Saddam Hussein a reusit sa-si consolideze puterea. In anii care au urmat, Irakul a fost obligat sa-si inceteze productia de armament si sa accepte supravegherea inspectorilor ONU. Prin operatiunea ”Vulpea Desertului” din 2001, SUA si Marea Britanie au urmarit stoparea programelor de producere a armelor de distrugere in masa. In anul 2002 conflictul dintre SUA si autoritatile de la Bagdad s-a acutizat, texanul Bush alegand varianta inlaturarii cu orice pret a lui Saddam Hussein de la putere. Din acel moment izbucnirea razboiului a devenit doar o chestiune de timp.

Prima bomba in Irak

Joi, 20 martie 2003, ora 4.35, o racheta Tomahawk lansata de pe distrugatorul USS Donald Cook (situat in marea Rosie) loveste un obiectiv militar aflat la periferia Baghdadului. Tomahawk este o racheta de croaziera cu raza mare de actiune, folosita pentru atacul terestru, lansata de pe platforme maritime si submarine. Racheta foloseste un sistem de navigare inertial cu ghidare prin satelit care permite redirectionarea rachetei in zbor. Detectarea radar e foarte dificila din cauza zborului la inaltime joasa si cu viteza redusa. Camera video atasata permite vizualizarea tintelor si a pagubelor produse. Au fost folosite pentru prima data in 1991 in Operatiunea “Furtuna in Desert”.
Caracteristici:
Furnizor: Raython Systems Company (Tucsan, Arizona)
Costul: 600.000 de dolari USD
Fabrica: Williams International F107
Lungime: 5,56 m
Greutate: 1.315 kg
Diametru: 51,81 cm
Raza de actiune: 1.600 km
Viteza: 880 km/h

Cine e Saddam Hussein?

1937 - Saddam Hussein s-a nascut in 16 iulie la Tikrit, capitala provinciei Saladdin, intr-o familie de fermieri saraci.
1958 - era licean in Bagdad si a fost arestat sase luni din cauza actiunilor impotriva regimului politic al vremii. A luat parte la operatiunile revolutionare impotriva dictatorului Abdul Karim Qassim. In timpul acestor operatiuni, dictatorul a fost impuscat de nenumarate ori, in timp ce Saddam Hussein a fost ranit la picior de catre bodyguard-ul dictatorului.
1960, 25 februarie - este condamnat la moarte (in absenta), fuge in Siria si apoi in Egipt, unde isi continua studiile.
1963 - se intoarce in Irak. Este ales membru al conducerii Partidului National Pan-Arab Baas.
1964, octombrie - este din nou arestat, sub acuzatia de “conducerea luptei impotriva regimului”.
1965 - in timp ce se afla in arest, este reales membru al conducerii Partidului National Pan-Arab Baas.
1967 - evadeaza din inchisoare si preia conducerea actiunilor partidului Baas. Abandoneaza studiile, fiind urmarit de politia secreta a regimului.
1968, 17 iulie - conduce un grup de membri ai partidului care a fortat intrarea in Palatul Prezidential pentru a inlatura regimul aflat la putere. In 30 iulie, este ales in functia de vicepresedinte al Consiliului de Comanda al Revolutiei.
1972, 1 iunie - conduce procesul de nationalizare a companiilor de petrol. Este avansat in grad si primeste mai multe distinctii.
1977, 8 octombrie - este ales secretar general asistent al Partidului Ba’th. 1979, 16 iulie - devine presedinte al Republicii Irak. In 17 iulie este promovat la rangul de maresal.
1984 - isi ia doctoratul in drept la Universitatea din Bagdad. Conduce armata irakiana in razboiul declansat impotriva Irak-ului de 33 de tari, in frunte cu SUA. Confruntarea este numita de irakieni ”Batalia -Bataliilor” (Um Al-Ma’ariak).
1991 - se declanseaza operatiunea ”Furtuna in Desert”, in urma ocuparii Kuweitului de catre irakieni. Saddam Hussein ramane in fruntea tarii, iar Irakul este supus unui embargou. In ciuda acestuia, Saddam isi consolideaza pozitia. Saddam Hussein este casatorit si are cinci copii.

Cine e George W. Bush?


1946, 6 iunie - s-a nascut George Walker Bush in New Haven, Connecticut.
1948 - se muta cu familia in Odessa, Texas, unde Bush Senior intra in afacerile cu petrol.
1968 - a absolvit Universitatea Yale.
1969 - isi face stagiul militar in aviatia texana, ca pilot al unui avion F-102.
1973 - isi ia masteratul in Managementul afacerilor la Universitatea Harvard. Dupa absolvire se intoarce in Texas unde isi deschide propria afacere cu petrol.
1977 - se casatoreste cu bibliotecara Laura Welch. Incepe sa se implice in politica, inclusiv in trei dintre campaniile tatalui sau.
1978 - candideaza pentru Congresul SUA din partea statului Texas. Este invins de Kent Hann in al doilea tur de scrutin.
1979 - isi largeste spectrul afacerilor cu petrol. Achizitioneaza societatea Spectrum 7.
1981- se nasc Jenna si Barbara, cele doua gemene ale sotilor Bush.
1985 - din cauza scaderii drastice a pretului la petrol, companiile conduse de Bush intra in colaps financiar si sunt preluate de o alta societate petroliera din Dallas.
1986 - vinde toate companiile de petrol si reintra in politica.
1988 - s-a implicat in campania electorala a tatalui sau, si a anuntat ca va candida pentru functia de guvernator al Texas-ului.
1989 - impreuna cu un grup de investitori cumpara echipa de baseball Texas Ranger si este numit in consiliul administrativ al echipei, fapt care ii imbunatateste imaginea publica.
1993 - este ales guvernator al Texas-ului.
1998 - este ales pentru a doua oara guvernator al Texas-ului (este singurul guvernator al Texas-ului reales).
2000, 13 decembrie - dupa o lupta stransa pentru voturi cu Al Gore, pe care l-a depasit numai cu cateva sute de voturi, este numit oficial Presedinte al Statelor Unite ale Americii, dupa decizia Curtii Supreme din Florida, in urma renumarari voturilor.

Fortele aliate din Golf
Forte americane: 250.000 de militari 6 portavioane - avioane B-52; F-117; F-14;
Forte britanice: 40.000 de militari
Grup naval de lupta Ark Royal
Forte australiene: 2.000 de militari, avioane si nave de razboi
Forte spaniole: o nava spital cu 900 de soldati.

“Coalitia pentru dezarmarea rapida a Irakului” cuprinde 45 de tari, dintre care doar 30 si-au declarat public adeziunea. Pe lista data publicitatii de catre Departamentul de Stat American figureaza: Afganistan, Albania, Australia, Azerbaidjan, Bulgaria, Columbia, Cehia, Coreea de Sud, Danemarca, Eritreea, Estonia, Etiopia, Filipine, Georgia, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Marea Britanie, Nicaragua, Olanda, Polonia, Romania, Salvador, Slovacia, Spania, Turcia, Ungaria si Uzbekistan. La campanie vor participa activ, alaturi de SUA, numai Marea Britanie, Australia si Spania.

Fortele romane in Irak

Romania participa la razboi cu subunitati de decontaminare nucleara, biologica si chimica (NBC), de politie militara, de geniu, precum si de asistenta medicala si patru ofiteri de stat major. Compania NBC este alcatuita din 70 de militari, dintre care 15 se afla deja in Kuweit. Campania 383 Aparare NBC din Brigada 81 Mecanizata Bistrita, formata din 55 de militari, va pleca la Camp Doha, baza militara din Kuweit. Solicitarea americanilor este astepata si de catre cele 30 de cadre medicale si de catre detasamentul de geniu, format din 149 de militari. Subunitatile de Politie Militara, care cuprind 25 de militari, sunt pregatite sa plece in Kuweit la sfarsitul acestei luni. Militarii care vor participa la razboi vor fi platiti cu sume cuprinse intre 40 si 80 de dolari pe zi, in functie de pregatirea si specialitate.

Uliii razboiului zboara peste isteria romaneasca

Sentimentul de insecuritate provocat de izbucnirea unui razboi este unul firesc. Din fericire, Maramuresul este situat destul de departe de zona de conflict, fapt care nu anuleaza o oarecare stare de neliniste in randul populatiei civile. Reprezentantii institutiilor statului roman au dat asigurari ca situatia este sub control. Este putin probabila o mobilizare a rezervistilor. La Aeroport s-au luat masuri suplimentare de securitate, fara a fi influentat in vreun fel traficul aerian. Masurile suplimentare de protectie se afla si in atentia pompierilor. Deocamdata nu sunt motive serioase pentru a se lua masuri severe de protectie civila. Aceste masuri - atat la nivel de institutii, cat si la nivel de populatie civila - se iau gradual, atunci cand situatia o cere. In acest moment se fac doar verificari, monitorizari si inventarieri. Nici un militar din cadrul unitatilor MApN din Maramures nu participa la operatiunile din Irak. Majoritatea maramuresenilor spera intr-un sfarsit cat mai rapid al razboiului.

In Maramures exista cinci unitati militare care apartin MApN (trei fiind situate in Baia Mare, una in Borsa si alta in Viseu). Ministerul de Interne are in subordine urmatoarele institutii: Grupul de Pompieri, Jandarmeria, Inspectoratul de Politie, Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera, Inspectoratele de Politie Sighet, Viseu si Borsa. Pe langa acestea mai exista, ca structuri independente S.R.I., Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Penitenciarul (ultimul aflat sub tutela Ministerului Justitiei).

”Suntem pregatiti”

Lt. col. Gavril Costin, seful Statului Major din cadrul Centrului Militar Judetean Maramures (CMJ) declara ca MApN nu a transmis nici un ordin referitor la razboiul din Irak. “Viata in unitate se desfasoara conform planificarii. Facem recrutari normale. Nu am primit nici o directiva speciala din partea ministerului. Institutia noastra este tot timpul pregatita pentru misiuni specifice. Noi ne pregatim pe timp de pace pentru orice situatie de criza, dar nu actionam pana nu ni se dau directive precise de la MApN. Oricum razboiul nu vine de azi pe maine. Se fac o serie de pregatiri pe cale diplomatica, politica, in timp si spatiu. Rezerva pe care trebuie sa o aparam este bine stabilita de instructiunile noastre specifice MApN. Fiecare rezervist MApN sau MI are lipit pe livretul militar un ordin de chemare in care sunt specificate data si locul unde trebuie sa se prezinte. Sunt cunoscute doua tipuri de mobilizari, una prin mass-media si una secreta pe care nu putem sa o divulgam pentru ca tine de regulamentul de ordine interioara. Daca ar incepe vreun conflict, rezervistul trebuie sa se prezinte in cel mai scurt timp la cea mai apropiata unitate, sau la o unitate mentionata, unde va face o pregatire de doua saptamani - o luna si doar apoi va intra in lupta. Pana atunci, linia intai va fi asigurata de cadrele militare active si de militarii in termen”, a declarat lt. col. Gavril Costin, sef de Stat Major al Centrului Militar Maramures.

Razboiul declaratiilor

Emil Marinescu, presedintele filialei judetene a PRM: “Consider ca reactia Romaniei este total fireasca. Probabil va fi o noua schimbare a ordinii mondiale si probabil ne asteapta zile mai putin roze in ceea ce priveste integrarea europeana, vizavi de reactia destul de dura a presedintelui Jacques Chirac. Dat fiind faptul ca s-au format doua puteri, pe de o parte Germania, Franta si Rusia contracarata de forta Statelor Unite, consider ca mai era timp pentru negocieri. Era firesc si normal sa le acordam baza aeriana tinand cont de interesul Romaniei in ceea ce priveste NATO”.

Istvan Ludescher, presedintele filialei judetene a UDMR: “Pozitia Romaniei fata de razboiul din Irak este pe cat se poate de corecta. Spun fara nici un fel de rezerve. Sunt de acord cu pozitia Romaniei, cu angajamentele de parteneriat si sprijinire, dar mai putin cu trimiterea romanilor in Irak”.

Petre Moldovan, presedintele interimar al filialei judetene a PSD: “Cred ca acest razboi nu va fi unul de durata si sper ca problemele se vor rezolva rapid si eficient. Aceasta modalitate de interventie deschide o serie de probleme privind ordinea mondiala, modul in care va functiona lumea de acum inainte. Iar romanii nu au de ce sa se ingrijoreze. Nici intr-un caz. Probabil va fi nevoie de o construire a unei ordini mondiale satisfacatoare pentru toti. Nu sunt de acord cu acest razboi. Ca natiune, nu am putea avea vreo reusita. Franta, Germania, China au o pozitie comuna, clar formulata. Nu stiu de ce doar noi ar trebui sa fim invinuiti pentru pozitia pe care o avem. Opiniile sunt separate in randul statelor ONU”.

Nicolae Bindiu, primar Cavnic: “Dupa parerea mea, partciparea alaturi de America este pozitiva. Pentru mine e consternanta o pozitionare a unor anumite puteri vizavi de politica dictatoriala a lui Saddam Hussein. Poporul irakian duce o viata catastrofala. Insa cel mai important de comentat e ca intr-o lume moderna, cei care detin puterea banului isi permit sa achizitioneze absolut orice arma pe care o pot folosi declansand conflicte catastrofale. Dat fiind acest fapt, este normal un control. Globalizarea aduce cu sine un control. Sigur ca se pune problema: De ce SUA sunt jandarmul mondial? Iar celor care spun ca America doreste sa controleze petrolul din Irak eu le spun simplu: America a eliberat Kuweitul, si totusi platesc kuweitienilor petrolul pe care-l importa. Ei nu au nevoie de gratuitati, ci au nevoie de o anumita regularitate care sa nu bulverseze piata mondiala. Pana la urma e normal, pentru ca o minte bolnava a unui dictator nu o poti controla. Pot sa spun ca sunt jenante atitudinile Frantei si Germaniei. Chirac imi pare un demagog care cade in penibil de multe ori. Trebuie facuta o ordine, bazele sa fie puse altfel, astfel incat sa nu existe stapani. In ceea ce priveste Romania, nu avem de ce sa ne facem griji. Exista o tensiune la nivel intern, probabil ca sa indepartam atentia de la treburile interne. Noi avem probleme interne reale. Nu Irak-ul este problema care trebuie sa ne priveasca, ci Romania, care este o adevarata problema”.

Eugenia Godja, primar Sighetu Marmatiei: ”Reactia americanilor imi pare normala. Actiunea lor isi are originea in atacul terorist din 11 septembrie 2002”.

Fara panica!

"Discutiile sunt normale. Nu ne agitam. Ce ati vazut la televizor sunt chestiuni laterale. Nu exista o pregatire speciala. Intre teatrul de operatiune si noi este o distanta foarte mare. Noi incercam sa tinem sistemul in stare de functionare, indiferent ca se intampla ceva sau nu. Sunt chestiuni care ne revin prin acte normative. Toate sunt puse la punct. Baietii mei sunt pe baricade, noi mergem inainte!”, a spus primarul Cristian Anghel. La nivelul Aeroportului s-au luat masuri suplimentare de securitate. ”Joi, 20 martie, ora 12, au intrat in vigoare masuri suplimentare de securitate. Aceste masuri sunt strict confidentiale”, a spus Traian Brad, directorul operational al Aeroportului Baia Mare. Pompierii au intensificat controalele. ”Nu se iau masuri suplimentare, ci doar se intensifica controalele in obiectivele importante. Vigilenta mai mare!”, a spus colonelul Ioan Chis, seful statutului major al Comandamentului de Pompieri Maramures.

Tommy R. Franks,
general al US Army
Din iunie 2000, Franks este Comandantul suprem al Comandamentului Central al SUA din Departamentul Apararii. Acest comandament raspunde de supravegherea intereselor de securitate in cele 25 de tari din Orientul Mijlociu, Asia Centrala si de Sud-Vest si Africa de Nord-Est.
Cariera:
A absolvit Scoala de Ofiteri de Artilerie din Fort Sill, din statul Oklahoma in 1967, cu gradul de sublocotenent. Intre 1995 si 1997 a condus Divizia a 2-a de Infanterie in Korea si apoi a preluat conducerea Armatei a 3-a, Comanda Centrala a Fortelor Armate in Atlanta, Georgia, in mai 1997.
Experienta in lupta:
A fost ofiter de observare si dirijare a focului in Vietnam si apoi comandant adjunct al Diviziei 1 de Blindate Usoare in timpul operatiunii “Furtuna in Desert”. Cartierul general al zonei de conflict in campania pentru dezarmarea rapida a Irakului este Baza Aeriana Al Udeid din Qatar.

Pagini realizate de: Ioan BOTIS, Ioana LUCACEL, Mihaela MIHALEA, Ciprian DRAGOS, Gabriela VALEAN