Incompetentul

Un judet este condus, din punct de vedere administrativ, de Consiliul Judetean (CJ), cea mai importanta institutie din teritoriu. Prin CJ se primeste bugetul alocat judetului si se repartizeaza fondurile institutiilor si localitatilor subordonate administrativ. Maramuresul are 41 de consilieri judeteni, alesi pe un mandat de patru ani, din randul carora se alege conducerea executiva a Consiliului Judetean: presedinte, doi vicepresedinti, un secretar general.

In anul 2000, judetul nostru a avut “nesansa” ca la “carma” lui sa vina Alexandru Cosma, controversatul om de afaceri poreclit si “Sandu-patru firme”. El a ajuns in inalta demnitate (era membru PD) in urma jocului negocierilor intre partidele cu reprezentare in CJ. Dupa un an in care a “incasat”, intr-un mod masochist, de la colegii consilieri, critici si aluzii la licitatiile “castigate” de firmele sale, Cosma a trecut la PSD. De atunci, “rautatile” colegilor au cam incetat, nu si lucrarile pe care firmele trecute pe numele fiicei sale le-a luat la “pas”, cum s-ar spune. Cei trei ani care au trecut de cand ne “bucuram” de presedintia lui Cosma au fost marcati de multe probleme si de un buget anual de super-austeritate. Analisti politici de-ai locului afirma ca “seceta” bugetara a judetului se datoreaza, in mare masura, lipsei unei echipe de parlamentari capabila sa lupte pentru nevoile maramuresenilor. Adevarul este ca, pe langa lipsa parlamentarilor adevarati, judetul se confrunta cu o administratie la fel de slaba. Chiar daca pare incredibil, sunt presedinti de CJ care nu fac parte din PSD, dar reusesc sa rezolve multe din probleme. Alexandru Cosma nu mai are nici macar scuza ca nu ar face parte din partidul de guvernamant. In fiecare an, din bugetul CJ se aloca o suma de bani intr-un fond de rezerva, aflat la dispozitia Consiliului pentru cheltuieli care nu au fost gandite inainte de consilieri. Bugetul judetului este repartizat in functie de cererile venite din teritoriu si in functie de prioritatile investitionale. Rezerva bugetara este un fond de criza, pentru momente de criza. De pilda, o calamitate naturala, o nenorocire ca la Baia Borsa, suplimentarea cheltuielilor aparute pe nepusa masa in cazul unor lucrari importante si alte situatii, care nu pot fi numite evenimente fericite.

Momentul rusinos, Baia Borsa

De trei ani, rezerva bugetara constituita la inceputul fiecarui an este consumata pana la “gura de oxigen” numita rectificarea de buget (in toiul verii). Daca are loc o rectificare de buget pozitiva, se mai alimenteaza si fondul de rezerva. Fenomenul, nociv pentru un buget de judet echilibrat, a fost sesizat si comentat de multi dintre consilierii judeteni. Anul trecut, vicepresedintele Pamfil Berceanu chiar a ridicat problema fondului de rezerva si modul in care este cheltuit, avertizand ca nu este normal ca in vara judetul sa nu mai aiba aproape nimic in rezerva bugetara. Avertismentele au avut, din pacate, o confirmare rusinoasa si trista in acest an. In urma incendiului devastator de la Baia Borsa au fost distruse patru blocuri, iar zeci de familii au ramas fara bunuri si locuinte. Firesc ar fi fost ca incompetentul Cosma sa acorde ajutoare de urgenta pentru cei sinistrati. CJ Maramures nu a facut acest gest deoarece in fondul de rezerva nu mai erau decat cinci milioane de lei! Noroc cu administratia judetului Suceava, care a trimis 250 de milioane de lei sau cu intreprinderile, institutiile si organizatiile ce i-au ajutat pe cei aflati in necaz. Plecand de la aceasta mostra de pricepere in administrarea “averii” judetului, demonstrata de Cosma (suntem curiosi daca si la firmele sale procedeaza la fel), am solicitat CJ sa ne puna la dispozitie modul in care au fost consumate fondurile din rezerva bugetara ale ultimilor trei ani. Am primit raspunsul pe vreo zece pagini si am ramas stupefiati pe ce se cheltuiesc banii contribuabililor.

Festivaluri, carti, joc si voie buna

In 2000, fondul de rezerva a fost de 2,5 miliarde de lei. La o simpla lectura, am sesizat ca organismul prezidat de Cosma are o mare aplecare pentru editarea de carti, “sponsorizarea” unor manifestari folclorice sau sustinerea unor echipe sportive ce au dus “faima” judetului. Directia Judeteana pentru Protectia Copilului a mai primit aproape un miliard de lei, supliment pentru cheltuieli cu personalul din subordine (in afara bugetului alocat). 20 de milioane de lei s-au dus la celebra revista de cultura Archeus. Alti 60 de milioane s-au dus la Ansamblul Transilvania, pentru… o excursie in Maroc. O asociatie a rromilor a primit patru milioane pentru a participa la un Congres international. Asociatia Salvatorilor Montani Baia Mare a primit 15 milioane, iar pentru editarea cartii “Pietrosul Rodnei-Rezervatia Biosferei” s-au dat 3,5 milioane lei. Si editarea monografiei “Cartea muntilor-Borsa” a avut un sprijin de trei milioane. De 65 de milioane de lei s-a achizitionat lucrarea “Album de Maramures”. Pentru organizarea “Festivalului nuntilor” (nu se specifica unde) s-au dus 25 de milioane, iar la Ieud cinci milioane pentru actiunea folclorica “Tezaur folcloric-Mostenitorii”. Pentru alinarea unui dor s-au trimis in Cicarlau 15 milioane festivalului “Alina-te dor, alina”. Nu se putea ca Festivalul folcloric din Sighet sa nu obtina 10 milioane de lei, iar 40 de milioane de lei s-au dat pentru colindatorii Sarbatorilor de iarna. Sportul a inghitit sume respectabile, fara rezultate notabile, daca ne uitam in urma. Minaur a luat 150 de milioane, echipa de volei 75 de milioane, iar Clubul Sportiv Scolar nr. 2, 10 milioane de lei, pentru reparatii. Daca ne uitam bine, cele mai multe sume sunt ridicole si nu pricepem cum au ajutat la desfasurarea unor activitati ce, evident, au consumat mai multi bani.

2001, anul sportului

In 2001, fondul de rezerva a fost de 5,4 miliarde de lei. Aproape toti banii s-au dus pe sport. Handbalul a “inghitit” 350 de milioane de lei, voleiul 40 de milione, rugby-ul 125 de milioane, fundatia “Prietenii boxului maramuresean” 300 de milioane, iar FC-ul 100 de milioane. S-au dat bani pentru proiecte de care nu s-a mai auzit nimic. Un miliard de lei pentru proiectul “Turist”, 20 de milioane pentru constituirea SC “Baile Costui”. Si celebrele reviste de cultura cu aparitie fantomatica au beneficiat din banii contribuabililor. “Cronica Maramureseana” a luat 100 de milioane, “Archeus” 30 de milioane, iar “Pro Unione” 15 milioane de lei. Nu lipsesc evenimentele folclorice. Ansamblul “Lapusul” a primit 100 de milioane pentru o deplasare la un festival in Turcia. Ansamblul din Satulung s-a deplasat in Franta cu 75 de milioane de lei, Fundatia culturala Agape din Coltau a primit si ea 15 milioane pentru organizarea unei manifestari culturale. La fel Primaria din Seini, “cadorisita” cu 25 de milioane pentru “Zilele Lapusului”. Universitatea “Vasile Goldis” (invatamant privat) a fost ajutata cu 15 milioane pentru organizarea unei Conferinte. Multe dintre aceste activitati sunt ale unor organizatii private care, teoretic, ar trebui sa-si asigure singure finantarea activitatilor pe care le desfasoara.

2002, an folcloric

Anul trecut, s-au alocat la rezerva bugetara 5,7 miliarde de lei. Cheltuirea banilor a debutat in forta, cu 100 de milioane de lei in scopul realizarii a 16 filme cu traditiile maramuresene, pentru “saraca” Televiziune Romana. A urmat achizitionarea a 250 de “sidiuri” produse de un alt incredibil “manajar” manager, Mircea Pop de la Ansamblul “Transilvania”, pentru 50 de milioane de lei. De atunci, maramuresenii o duc mai bine. Stare de bine care s-a imbunatatit dupa ce CJ a dat 500 de milioane lei pentru achizitionarea a 1.000 de bucati din albumul “Maramures”. Din nou, asociatia “Salvatorii Montani” primeste bani, 50 de milioane, ca si revista “Pro Unione”, 25 de milioane. Un festival folcloric in Baita de sub Codru a fost sprijinit cu 20 de milioane si festivalul de datini din Sighet cu 200 de milioane. A mai editat reviste si carti (!), contra 20 de milioane o necunoscuta fundatie numita “Dragosiana”. Primaria din Viseu de Sus a luat 25 de milioane pentru un festival folcloric, iar cea din Ocna Sugatag doar 15 milioane de lei pentru un alt festival. Suntem judetul cu cele mai multe festivaluri. Localitatea si festivalul.

Sase miliarde pentru o juma’ de an

Anul acesta, rezerva s-a cifrat la 5,9 miliarde de lei. Banii au fost cheltuiti inainte de a se ajunge la jumatatea anului. Concursul “Cel mai bun gospodar” a inghitit 250 de milioane, echipa de rugby “U Remin” a primit 1,3 miliarde, fonduri defalcate pe trimestre. Primaria din Viseu de Sus s-a gandit ca nu ar strica un festival de primavara si a incasat 20 de milioane. La fel primariile din Ocna Sugatag - 20 de milioane, Stramtura - 15 milioane, Seini - 10 milioane, Targu Lapus - 10 milioane, Sighetu Marmatiei - 20 de milioane. Toate aceste primarii au organizat festivaluri! O alta revista celebra, “Nord literar”, a primit nu mai putin de 150 de milioane de lei. Fundatia “Dragosiana” a mai luat 10 milioane, ca si fundatia “Agape” din Coltau, “premiata” cu 15 milioane de lei. Au mai primit bani, peste 600 de milioane de lei, biserici din Baia Mare si judet. Pentru comparatie, am solicitat unor Consilii Judetene din “vecini” situatia la zi a rezervei bugetare. Deci, noi mai avem 5 milioane. Consiliul Judetean Cluj mai are 1,4 miliarde de lei! La fel si Suceava, chiar daca au ajutat Baia Borsa cu 250 de milioane de lei! Cei din Satu Mare stau si mai bine. Din cele 10 miliarde, mai au 6 miliarde! Intelegeti “!”, domnule Cosma?

Nicolae TEREMTUS