DEZASTRUL EUROLAT

De cateva saptamani, in Baia Mare mocneste un scandal ce poate fi exploziv. Fabrica de produse lactate EUROLAT isi bate joc de copiii momiti de programul ”Laptele si cornul”. Pentru ca nu poate sustine programul in Maramures si Valcea, EUROLAT a livrat produse de o calitate indoielnica sau nu s-a putut tine de ritmul programarilor. Situatia din teritoriu este catastrofala.

La fel ca anul trecut, debutul scolii a adus primele semnale ca oficialii nu au invatat nimic. In urma sesizarilor primite la redactie, GAZETA a incercat sa afle de ce pustanii morosenilor sunt vaduviti sau nemultumiti de produsele lactate primite in cadrul unui program ce se vrea a fi o forma de protectie sociala. Dupa mai multe zile de umblat prin judet, a rezultat ca situatia este mult mai grava decat parea la inceput. Hapsanii

Totul a inceput cu sesizarile unor parinti nemultumiti din Desesti si Sisesti, trimise la Bucuresti, la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. Apoi au urmat sesizari dupa sesizari, din toate colturile judetului, in privinta produselor cu marca EUROLAT. Fabrica baimareana a castigat licitatia electronica in vara, pentru distribuirea laptelui in tot judetul. Ea a facut cea mai mica oferta de pret pentru toate cele 14 zone din judet cu aproape 40.000 de copii de gradinita si din clasele I-IV, beneficiari ai programului. La o luna de la inceperea anului scolar, se confirma ca EUROLAT nu face fata obligatiilor asumate prin contractul incheiat cu autoritatile judetului. Culmea este ca fabrica baimareana a castigat si licitatia pentru distribuirea produselor lactate in judetul Valcea! Neseriozitatea fabricii baimarene e accentuata si in relatiile contractuale cu micii producatori din mediul rural, de unde colecteaza laptele. An de an, taranii maramureseni au primit banii cu intarziere pentru laptele predat. In aceste conditii, ei au renuntat la EUROLAT si s-au orientat spre procesatorii locali (sunt 28 de fabricute in tot judetul) sau spre fabricile din Satu Mare si Cluj, parteneri seriosi, care achita la timp laptele colectat. In momentul de fata, fabrica are restante la producatorii individuali de lapte de 1,7 miliarde de lei.

Nemultumirile taranilor

Principalele centre de colectare a laptelui din judet pentru EUROLAT se afla in zonele Lapus, Codru si Chioar. Din discutiile cu satenii care colecteaza lapte am aflat ca lumea nu este foarte multumita de colaborarea cu aceasta firma. ”Am strans pentru ei mai mult timp. Se adunau cam 120 litri pe zi, de la 18 persoane. Din 12 august nu l-au mai luat, fiindca au zis ca nu are densitate. De platit, mi-o platit cand o putut. Cu intarziere. Oamenii nu au fost multumiti, ca le e greu si le trebuie banii la timp”, ne-a declarat Eugenia Szabo din Finteusul Mic. ”Acum nu mai strang. Soferul care venea cu masina mi-a spus ca daca nu sunt minim 150 litri in fiecare zi, el nu mai intra pe la mine”, ne-a spus Eleonora Pop din Grosi. ”Adun 300 litri pe zi, de la 32 de persoane. Pe timp de vara, platile au intarziat cu cateva zile, dar acum sunt la zi”, a afirmat Valeria Candea din Vima Mica. ”Zilnic se aduna cam 400 l. Problema a fost ca nu au platit pentru lunile iunie, iulie si august decat in septembrie. Acum mai asteptam plata subventiilor”, ne-a spus Cornelia Filip din Coroieni. ”Probleme au fost cu platile lunilor iunie, iulie si septembrie, cand nu s-a platit. De exemplu, cele 60 de milioane de pe luna august au ajuns abia in octombrie. Strang pentru EUROLAT circa 400 litri de la 50 de persoane”, a declarat Emilia Petrehus din Stoiceni. ”Eu predau doar lapte de la vacile mele. De plata s-au achitat, mai putin curentul folosit pentru racitor. De asta au uitat”, a specificat Maria Tanc din Iadara. In Vima Mica am luat legatura si cu Ioan Luput, inginer zootehnist. ”Am auzit ca tare de mult nu au platit”, a precizat Luput. ”Stiu ca din Pribilesti strangea cineva pentru EUROLAT, dar nu au platit”, a afirmat Stelian Sabadas, din Mogosesti.

Metamorfoza laptelui in branza

Cea mai mare cacialma pe care o joaca fabrica baimareana este faptul ca, in locul laptelui, in mediul rural, se da branza, desi programul se refera la lapte, iaurt sau lapte batut si doar in cazuri deosebite se accepta branza. In Maramures, mai putin in Baia Mare, cam peste tot se da eterna branza. Cand se da. ”Gradinitele din Baiut, Strambu si Poiana Botizei nu au primit nici o bucata de branza in acest an. La scoala, branza a venit cu intarziere, dar ceea ce ne-a socat a fost cantitatea egala cu un sfert din gramaj. In comuna sunt peste 250 de copii in clasele I-IV si gradinite. Am cerut firmei ca in aceasta saptamana sa reglementeze situatia, ca altfel vom sesiza Inspectoratul Scolar”, a spus Olga Pop, secretara scolii din Baiut. In Coroieni, masinile EUROLAT au ajuns doar de doua ori de la inceputul anului scolar si copiii au primit acum branza din... septembrie. ”De la inceputul anului scolar au venit de doua ori. Ultima data au adus cate zece bucati de branza fiecarui copil”, a afirmat Ioan Bot, directorul scolii. In Giulesti, s-a ciupit din gramaj, spre nemultumirea celor 78 de copii. ”La inceput au fost ceva probleme cu cantitatea de branza. Pachetelele erau mai mici”, a specificat Ioan Parja, secretarul scolii. In localitatea Moisei, cei 691 de copii se confrunta cu probleme de igiena. ”Primim o data pe saptamana, dar ar trebui zilnic. Problema e cu ambalajul. Branza nu este ambalata corespunzator. Fiind o folie de nylon, aceasta trebuie intepata cu ceva pentru a se putea consuma produsul, care este destul de fluid. Copiii o inteapa cu varful de la compas. Dar nu e igienic”, a spus Toader Stetu, directorul scolii. Nici in Viseu de Jos lucrurile nu merg mai bine, branza intarziind sa apara. ”A venit prima data dupa trei saptamani de la inceperea scolii. Nici calitativ nu e grozava, e ca un lapte acru”, a declarat Viorica Tomoiaga, secretara scolii. ”In Vima Mica nu a venit nimic pana in aceasta saptamana, iar in Vima Mare prima livrare a fost la inceputul lui octombrie. Ar trebui sa vina zilnic. Cu ce sa manance copiii cornul, gol? Sau biscuitii cu branza...”, a spus Maria Marcu, directorul scolii din Vima Mica.

Dezastru langa Baia Mare

Situatii similare s-au inregistrat si in comunele din apropierea orasului Baia Mare. “De la inceperea scolii s-a adus lapte de trei ori si o data branza, pentru trei zile. Cantitatile ajung doar pentru opt zile, iar 15 raman neacoperite. Mai mult, distribuitorul lasa produsele si pleaca. Vinerea trecuta a venit la ora 15. A trebuit sa le depozitam in scoala si sa le dam luni (!)”, a conchis Loredana Abraham, invatatoare in Satulung. In Grosi, comuna aflata la 5 km distanta de Baia Mare, situatia este la fel de “groasa”. “Ieri a fost o luna de la inceperea scolii. Am primit lapte in 16 si 24 septembrie si branza topita in 30 septembrie (pentru cinci zile). Nu putem tine produsele in frigider, pentru ca nu avem. Copiii duc branza acasa. Oricum, aceasta ajunge doar pentru doua cornuri. Nici cornurile nu arata prea bine. Trebuie sa fii tare amarat sa le mananci. Copiii isi pun mancare de acasa, nu se bazeaza pe ceea ce primesc”, au declarat Firuta Bolte si Veronica Lupan, educatoare la gradinita din Grosi. In Satu Nou de Jos, programul impus de Guvern este un vis nefericit. “Am primit lapte doar in prima zi de scoala (adus la ora 12 si dat a doua zi, n.red.), iar branza a venit acum (pentru cinci zile). Dar, nu ma agit. Anul trecut a fost la fel. Am sunat de nenumarate ori la EUROLAT. Mi s-a promis ca vor veni, vor veni, ca acum nu se pot organiza cu transportul si ca nu au masini suficiente. Ultima data, branza a fost adusa de un inspector de la EUROLAT cu masina personala. Se pare ca au mobilizat tot personalul”, a afirmat Maria Cuciulan, directorul scolii din Satu Nou de Jos.

Peste Deal, la fel

EUROLAT ar trebui sa distribuie lapte in zona Tisa, in municipiul Sighet, pe vaile Mara si Cosau, pe Viseul inferior si zona Poienile de sub Munte, in orasele Viseu de Sus si Borsa si pe Valea Izei. In total, peste 16.000 de copii sunt obligati sa serveasca “branza de burduf de caine”, furnizata generos de firma baimareana. De ce branza si nu lapte? Pen’ca dincolo de Deal se ajunge greu, distantele sunt mari, iar frigiderele sunt scumpe. Comuna Poienile de sub Munte, cu cei peste 2.000 de scolari ai sai, constituie unul dintre cele mai manoase puncte de distributie. La Scoala nr. 1, din centrul asezarii, am aflat ca EUROLAT-ul, profitandu-se de izolarea obiectivului, isi face de cap fara rusine. “Gramajul nu e trecut pe ambalaj. Branza e ambalata in pungi legate cu sarma groasa, pe care copii nu pot s-o desfaca, asa ca perforeaza plasticul ca sa extraga continutul. In ultima vreme, nu i-am lasat pe copii sa manance”, ne-a declarat Mariana Mlesnita, administratorul scolii si a gradinitei.

”Miroase urat.”

”Marfa vine doar o data la doua-trei saptamani. Au fost cazuri, aici in comuna, trei sau patru, care au ajuns la spital. Parintii au mancat branza copiilor si s-au intoxicat pur si simplu. Doctorul a facut saptamana trecuta reclamatie la Directia Sanitara”, a continuat administratoarea scolii si gradinitei. La spital n-am gasit pe nimeni cu cine sa putem vorbi. Tot satul stie ca branza de Baia Mare i-a intoxicat pe beneficiarii colaterali ai programului guvernamental. Acum, branza problema asteapta in frigider, pana vor sosi cei de la Sanepid, pentru a preleva probe si a analiza compozitia produsului. Nici cornurile nu sunt cusere. Produse de SC Pangrup Dunca SRL Viseu de Sus, acestea sunt foarte mici, avand doar 60 si nu 80 de grame greutate, cat scrie pe ambalaj. Politia sanitara a “masurat” cornurile, dar cum viseuanii n-au luat amenda, la fel ca si cei de la Balena SRL Ieud sau Cereale SA Satu Mare, oamenii nu mai inteleg nimic.

Gretoasa branza EUROLAT

Fiecare tub de branza EUROLAT are un alt gramaj. Prima data cand a venit branza, la doua saptamani de la inceperea scolii (!), ne-au povestit beneficiarii din comunele de peste Deal, tuburile nu aveau nici macar inscriptionate termenul de valabilitate. Acum are un fluturas autocolant, care se poate oricand da jos si inlocui cu un altul, valabil cat vrea muschii EUROLAT-ului. La fata locului am vazut tuburi semipline, diferenta de volum (vidat sub presiune) fiind ocupata de “eter pursange”. ”De ce s-o bagat la licitatie, daca nu-s in stare nici sa faca tuburile egale? Avem scandal cu parintii si copiii. Unii primesc, din cauza asta, portii mai mari, altii mai mici. Suntem apoi acuzati ca-i partinim pe unii, dar nu e vina noastra”, ne-a declarat o invatatoare din localitatea Poieni. Iata ce declara copiii: ”Nu e buna, miroase urat”, elev in clasa a IV-a. ”Nu o mananc, nu-mi place”, o colega de-a baiatului. La gradinita nr. 1 din Poieni, copiii se tavalesc pe podele, fericiti. Nu au voie sa se mai atinga de branza, care asteapta cuminte in frigider sosirea expertizei sanitare. Educatoarele spun ca juniorii n-au cum sa manance din tuburile alea, au incercat, dar a iesit o baie de spume de branza imprastiata pana si pe pereti. O data foita perforata, marfa alba tasneste ca din arteziana pana in tavan. Situatia este cunoscuta de primarul PSD din comuna. ”Da, sunt probleme cu branza. Sigur, am auzit si de intoxicatii. Vorbiti cu cei de la scoli”, ne-a declarat primarul Bela Songot. Scenariu aproximativ identic la Scoala nr. 1 din comuna Repedea. Dar acolo nu exista nici macar un frigider. Primesc marfa o data la una sau doua saptamani si copiii isi duc tuburile directorului EUROLAT, Bela Man, acasa, toate odata, dar nici la domiciliu nu detin aparatura frigorifica. Asa ca, Dumnezeu cu mila. Jale mare, mizerie multa. Aceleasi tuburi de un albastru respingator, dand senzatia ca inauntru e crema de ghete, otrava pentru sobolani sau detergent. Copiii gauresc in pauza mare tubul cu creionul, apoi sorb zeama aia sinistra. Puah! Pana acum, s-a aflat doar de un singur caz de copil intoxicat acolo cu branza EUROLAT. Cei 1.000 de locuitori ai celor doua comune detin cateva mii de vaci si oi. Nu mai exista in zona, de cativa ani buni, nici un centru de colectare a laptelui. Pana si porcii din gospodariile poienarilor si repezenilor consuma des lapte proaspat muls. La ce le trebuie lor branza coclita produsa de EUROLAT? La facut spume, ca samponul, de ciuda ca n-au nici o posibilitate sa ceara folosirea acelor miliarde in alte scopuri.

Obligatii

In contractul incheiat cu autoritatea judeteana, prestatorul (EUROLAT) si-a asumat urmatoarele:
1. Prestatorul se obliga sa execute integral operatiunile stabilite in caietul de sarcini, conform graficelor de distribuire a produselor in timp.
2. Prestatorul se obliga sa isi asigure in cel mai scurt timp dotarea tehnica si cu utilaje frigorifice, la care s-a angajat prin oferta, si sa dispuna de personalul aferent prestatiei.
3. Pentru neexecutarea, executarea partiala sau necorespunzatoare a obligatiilor contractuale, prestatorul va plati beneficiarului daune – interese.
4. In cazul aparitiei unor cauze de forta majora care determina intarzieri in executia serviciului sau intreruperea temporara a acestuia, prestatorul va anunta de indata autoritatea contractanta si va contribui la minimizarea efectelor negative aparute. (Ceea ce nu s-a intamplat, n. red.)

Promisiuni acrite

Iata ce spune caietul de sarcini in baza caruia EUROLAT a castigat licitatia si care nu este respectat:
- Aprovizionarea si distributia zilnica, bisaptamanala sau saptamanala
- Aprovizionarea cu produse lactate (lapte pasteurizat, lapte batut, iaurt simplu integral) in ambalaje de 200g/unitate si transport la destinatar.
- Pentru zonele in care se face distributie bisaptamanala sau saptamanala se vor putea distribui produse lactate rezistente o perioada de 5 zile (branzeturi echivalente, iaurt, lapte praf) si produse de panificatie de tip biscuiti uscati, napolitane etc.

Man refuza dialogul

Directorul Man a refuzat sa comenteze situatia. Dupa ce ne-a purtat vreo trei zile cu vorba, ne-a “trantit” la telefon un raspuns pe masura situatiei. “Si voi vreti sa scrieti? Toata presa este pe capul nostru! Nu am timp pentru asa ceva, noi avem de lucru. Pana luni (20 oct.) nu mai dau nici o relatie presei. Sunati-ma atunci!”

Masuri blande

Situatia dezastruoasa de aplicare a programului guvernamental a ajuns in atentia conducerii judetului. De fapt, de aceste probleme, Consiliul Judetean a fost sesizat din luna septembrie. In 7.10.2003, CJ a trimis fabricii baimarene adresa 3.766, prin care EUROLAT era somat ca in termen de 48 de ore sa ia masurile care se impun. Somatie fara ecou. In 13 octombrie, este convocata o intalnire de urgenta la Consiliul Judetean, unde a fost analizata situatia dezastruoasa in livrarea de produse lactate in mediul rural. Dupa cele constatate de noi, se pare ca la judet nu se cunoaste in totalitate situatia grava. Directorul EUROLAT, Bela Man, a spus initial ca fabrica nu are capacitatea de a respecta contractul, ca in final sa garanteze ca, pana in 17 octombrie, va lichida restantele si ca isi va respecta obligatiile contractuale. OPC a dat o amenda de 15 milioane si cam atat.

Nicolae TEREMTUS
Teofil IVANCIUC
Ciprian DRAGOS