Criminala lor inconstienta

Mor tot mai multi oameni! Criza din sistemul de sanatate se acutizeaza. Termenul pentru plata primei transe din arieratele spitalelor a expirat la sfarsitul lunii martie. Spitalele intind de stocul de medicamente. Asociatia Distribuitorilor de Medicamente a blocat furnizarea de medicamente si consumabile paramedicale. Suntem furati, suntem mintiti de un sistem care tremura la gandul ca va sucomba sub presiunea datoriilor imense si a lipsei banilor pentru investitii. Avem tocmai conducerea pe care o meritam si care se joaca cu vietile noastre. Medicamentele compensate se prafuiesc in farmacii, pensionarii mor pe capete, esarfele albastre flutura in vant, presa urla la guvernanti. ”As demisiona maine daca s-ar gasi cineva care sa faca mai bine reforma”, se scuza neputincios ministrul Sanatatii, Daniela Bartos. Solutia aleasa e simpla. Intrebarea care ramane fara raspuns, e la fel de simpla. De ce a acceptat o corvoada pe care nu o poate duce? Totul se prabuseste lent. Pana cand?Murim! In februarie 2003, s-au inregistrat 20.000 de decese in randul pensionarilor din Romania. Desi nu s-a redus inca numarul de paturi, la Spitalul Judetean de Urgenta Maramures bolnavii dorm pe bancile aduse de pe holul sectiilor. In 2003, in Maramures au murit, lunar, cu 46 de pensionari mai multi decat in lunile de iarna ale anului trecut. In acest timp, Ministerul Finantelor anunta, cu o inconstienta nesimtire, economii in fondul de sanatate. Unii medicii solicita spaga pentru operatii si internari. Farmaciile nu elibereaza medicamente compensate nici macar pentru bolnavii de cancer sau diabet. Baia Mare, oras cu locuitori care au numeroase probleme stomatologice din cauza poluarii apei si aerului, nu are garda stomatologica de noapte. Stomatologii locali refuza cu infatuare sa deserveasca si noaptea pacientii. O femeie a murit in Spitalul de Pneumoftiziologie din motive pe care medicii nu le pot explica. Morti, suferinta, bolnavi fara medicamente, greve, agitatie, mita, disperare si lipsa solutiilor de iesire din cea mai grava criza a sistemului sanitar in Romania din ultimele decenii. Reforma din sistemul de sanatate a luat-o razna. E o gluma proasta si dramatica. Serviciile medicale se confunda cu nestiinta, neglijenta si nesimtirea. In urma cu trei saptamani o femeie a murit pe unul dintre paturile care nu au fost inca aruncate la fier vechi. Moartea pacientei reprezinta un mister pentru medicul care a internat-o, care nici acum nu considera ca a fost un caz iesit din comun. „Se moare” ordonat, disciplinat, in grafic. Medicii fac banchete. Ziua Sanatatii a murit, doamnelor si domnilor. Chiar nu vedeti?

N-au platit!

In primul trimestru al acestui an s-au inregistrat 814 decese in randul pensionarilor din Maramures, ceea ce inseamna o medie de mortalitate de noua pensionari pe zi. Speranta nu tine loc de medicamente. Numarul de decese in randul pensionarilor a crescut, in primul trimestru al anului, cu 138 de cazuri fata de ultimul trimestru din 2002. Mai mult cu peste 45 de decese pe luna! In timp ce spitalele n-au bani pentru medicamente si paramedicale de prima necesitate, Fondul National de Asigurari de Sanatate a declarat un plus de 883 miliarde de lei in primele doua luni ale acestui an. De ce? Pentru ca noi platim! Nu ne intreaba nimeni daca avem sau nu, platim 7I din salariu. Ministerul Finantelor Publice anunta „glorioase economii” din banii celor care continua sa moara din cauza dotarilor execrabile din spitale si a nesimtirii unor medici ce-si urmaresc numai propriile interese. Conform protocolului incheiat intre Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Sanatatii si Familiei, C.N.A.S. si Asociatia Distribuitorilor de Medicamente, prima transa din datoriile spitalelor si farmaciilor catre furnizori trebuia platita pana la sfarsitul lunii martie. ”N-am platit arieratele spitalelor pentru ca nu au ajuns banii. Furnizorii de medicamente au spus ca vor bloca distribuirea de medicamente. Speram sa putem plati datoriile”, a spus Alina Pop, purtatorul de cuvant al CJAS Maramures. Din pacate, speranta nu tine loc de sanatate.

Morti sau miliardari

Farmaciile nu mai elibereaza medicamente compensate nici macar pentru bolnavii care sufera de cancer, diabet sau boli psihice, pe motiv ca li se impun plafoane financiare pe care nu au voie sa le depaseasca. Tratamentul pentru epilepsie costa intre doua si patru milioane pe luna, iar unul dintre medicamente, Carbamazepina, se gaseste foarte rar gratuit. Diabeticii au nevoie de insulina, care costa cateva milioane de lei pe luna. Bolnavii de hepatita virala au nevoie de un tratament cu interferon, care costa cateva zeci de milioane. Nici bolnavilor psihic nu le ramane altceva de facut decat sa scoata din buzunar cateva milioane lunar, pentru ca antidepresivele nu se mai elibereaza compensat. Chiar si cei care fac dializa in Spital trebuie sa cumpere medicamentele. Cum pot acesti oameni sa supravietuiasca, avand in vedere ca venitul lor echivaleaza sau este depasit de spaga pe care o ia un chirurg pentru o banala operatie de apendicita?

Pe banca din hol

Inca nu s-au „condensat” sectiile si nu s-a redus numarul de paturi, dar bolnavii dintr-un sistem distructiv, asemanator cu genocidul comunist, nu mai au loc in paturile din saloane. Spitalele nu au nici macar medicamente de stricta necesitate. Bolnavii vin cu medicamentele de acasa si asteapta zile sau chiar saptamani sa fie operati. „Astept de doua saptamani pentru o operatie simpla. Doua zile am dormit pe o banca adusa din hol, pentru ca a venit o urgenta. Ce sa fac daca n-am bani? Programarea se face in functie de sumele cu care se cotizeaza la medic. Spaga este obligatorie daca nu vrei sa te intorci acasa si mai bolnav”, a declarat pentru GAZETA o bolnava de la sectia Chirurgie I. „Sufar de diabet, dar m-am internat degeaba. De doua saptamani nu mi-au facut nimic. Am venit cu insulina de acasa si imi masor glicemia cu aparatul meu. Vai de capul nostru!”, a spus un pacient de la sectia Interne I, a Spitalului Judetean de Urgenta.

Cazul Badea

Un caz cu implicatii grave, moartea unei femei in cateva ore sub ochii medicilor. Nu este pentru prima data cand un om moare pe patul din spital fara ca medicii sa gaseasca o explicatie pentru ceea ce s-a intamplat. Mirela Badea era o femeie de 35 de ani, a carei familie locuia pe strada Valea Borcutului din Baia Mare. Era casatorita de 14 ani cu Mihai si aveau impreuna un copil de 12 ani. In 17 martie, Mirela a ajuns acasa de la serviciu acuzand o stare generala de indispozitie manifestata prin dureri de cap. In ziua urmatoare, Anamaria Mociran, medicul de familie, a consultat-o pe Mirela si a trimis-o de urgenta la Spitalul de Pneumoftiziologie din Baia Mare (fostul TBC) pentru internare. Mociran avea suspiciunea unei inflamatii la plamanul drept. In 18 martie, Madalina Dragos, medic specialist pneumolog, o interneaza cu diagnosticul – suspect TBC pulmonar extins plaman drept, lob inferior stang si insuficienta respiratorie. I se administreaza un tratament complex format din antibiotice, perfuzii cu glucoza si oxigen artificial. In 19 martie, la ora cinci dimineata, femeia moare.

Vine Bartos!

Dupa trei saptamani de la deces, familia este convinsa ca viata Mirelei putea fi salvata. Inainte de internare, sotul Mirelei relateaza cateva “defecte” ale unui sistem perimat. Angajatii Spitalului TBC erau mai preocupati de vizita ministrului Bartos in Maramures decat de soarta pacientilor. ”M-au purtat pe la trei-patru usi, fiindca nu au stiut unde sa o ia in primire. Am ajuns jos, la fisierul de internari, am fost trimis la etaj, apoi la parter si tot asa. Ne-au purtat mai bine de o jumatate de ora. Erau in dilema. Ca vine ministra, ca schimba paturile (!). Era un haos total acolo. Dupa examinarea medicala am intrebat-o pe doctorita daca sunt ceva probleme. Ea mi-a spus sa nu-mi fac griji, ca nu e ceva grav. Mi-a spus ca nu e TBC, ca e o raceala puternica, aparuta in timp. Dupa ce am internat-o mi-au zis sa o las si sa plec, ca vine ministra si ca au treaba. I-am dat asistentei 200.000 lei sa se mai uite la ea. Dupa parerea mea, nu si-au dat seama ce avea, desi i se facusera radiografii”, isi aduce aminte Mihai Badea, sotul Mirelei. Dupa deces, cadavrul a fost trimis la Spitalul Judetean de Urgenta Baia Mare, pentru expertiza medico-legala. In certificatul constatator al decesului apar o multitudine de cauze ale mortii: stop cardiorespirator, insuficienta respiratorie acuta, pneumopatie acuta bilaterala, edem pulmonar acut, edem cerebral, gastropatie hemoragica, ficat distrofic, polifibromatoza uterina. Un adevarat complex de boli, al caror efect nu a fost anticipat de nici un medic. ”Am o vecina care lucreaza la spital si il cunoaste bine pe medicul legist. I-a spus ca plamanii erau numai apa. aia de la TBC or fi zis ‘lasa, ca pana maine nu are nimic’. Trebuia sa-mi spuna ca era grav, ca stateam acolo langa ea, nu o lasam sa moara. Eu cred ca a fost vina lor. Probabil nu a fost supravegheata”, ne-a declarat Mihai Badea, care multumeste societatii Confstar, locul de munca al sotiei sale, pentru ajutorul oferit la inmormantare.

Nu inteleg!

Doctorul Madalina Dragos a ramas si ea mirata de deces. ”Imi amintesc perfect. Eram medic de garda. I-am facut radiografia pulmonara, am examinat-o, dar nu mi s-a parut ceva grav. Am ramas surprinsa de moartea atat de rapida. Cred ca a fost un germene agresiv, care i-a provocat un soc toxic. Nu am reusit sa identificam virusul, fiindca dupa-amiaza laboratorul de analize este inchis si nu am putut sa-i facem examenul de sputa. Nici acum nu inteleg cum a murit”, a declarat Dragos. Medicul a infirmat ca femeia a ajuns prea tarziu la spital, sau ca ar fi putut fi salvata in alte imprejurari. Cazul pune mari semne de intrebare asupra calitatii serviciilor medicale pe care le sustine fiecare contribuabil. Odata ajuns pe mana medicilor, totul depinde de ei. Cine trage la raspundere un sistem viciat care permite aparitia unor asemenea cazuri?

„Inteligentii”

In tot acest timp, directorii se incapataneaza sa declare ca situatia este tinuta sub control. ”Inca ne descurcam. Nu stim daca vom mai primi medicamente, speram sa se plateasca datoriile”, a spus Gheorghe Bota, directorul Spitalului de Pneumoftiziologie. “Furnizorii nu ne mai dau medicamente. Trebuie sa cumparam din banii spitalului medicamente ieftine, dar nu avem bani. Situatia este foarte grava, nu avem nici macar fase sau penicilina de Iasi”, a spus Zenovia Pop, directorul adjunct al Spitalului de Boli Infectioase, Dermato-Venerice si Psihiatrie. ”Spitalul Judetean nu are nici un fel de probleme. Printr-o activitate manageriala buna, am reusit sa ne asiguram un stoc de medicamente, pentru ca am prevazut aceasta criza. Oricum, distribuitorii nu pot sista furnizarea de medicamente pentru ca noi am fost inteligenti si am specificat in contract ”in limita finantarii”. Ei stiu ca isi vor primi banii, dar nu am specificat data”, a explicat tertipul Constantin Prie, directorul Spitalului Judetean.

Durerea indiferenta

Nu numai acestea sunt problemele grave din sistemul romanesc de sanatate. Din cauza poluarii aerului si apei, populatia orasului sufera de grave afectiuni stomatologice. Daca in miez de noapte suferiti de una dintre cele mai insuportabile dureri, cea de dinti, nu puteti apela la nici un cabinet stomatologic. In miez de noapte, pentru calmarea durerii, baimareanul are doar sansa analgezicelor. Conform psihologilor, durerile provocate de afectiunile dentare se incadreaza la granita insuportabilitatii. ”E dificil sa concluzionam care este cea mai insuportabila durere. Nu se poate face o ierarhie, insa durerea de dinti ocupa unul dintre primele locuri, alaturi de colicile renale. Omul poate tolera durerile, uneori chiar se adapteaza, dar la durere de dinti nu este adaptare”, spune psihologul Ioan Serban. La ora actuala, in Maramures exista 88 de medici stomatologi care au relatii contractuale cu CAS (primesc bani!) pentru efectuarea unor servicii gratuite catre populatie. Cati baimareni au beneficiat de gratuitate intr-un cabinet stomatologic, nu putem aproxima, dar oferim un premiu celui care poate dovedi fie existenta gratuitatii unui serviciu de acest fel, fie existenta unui OZN. Asadar, respecta stomatologii clauzele contractelor semnate?

Stomatologii incalca legea!

Din 1999, nimeni nu s-a mai sinchisit sa ia initiativa in redeschiderea unui centru de urgenta stomatologica. Solutia recomandata este inscrierea pe listele unui stomatolog, procedand la fel ca si in cazul inscrierii la medicul de familie. „In legislatie nu este prevazuta garda de noapte. Medicii au luat spatiile in comodat sau in chirie si au intrat in sistem privat in contract cu CAS. In schimb, legea prevede ca in cadrul spitalelor sa existe garzi atat de zi, cat si de noapte, dar in Maramures nici un spital nu ne-a prezentat in oferta structura vreunui cabinet stomatologic de acest fel. Calina Crisan, coordonatorul Programului de Urgenta, a pus la punct un program in care stomatologii sa presteze servicii de urgenta in zilele nelucratoare, pentru care primesc 450.000 lei/tura. Avem contracte cu 88 medici stomatologi. Fondul bugetar acordat cabinetelor stomatologice reprezinta 2I din buget total. Conform Ordonantei 150/2002, privind organizarea si functionarea sistemului asigurarii sociale de sanatate, medicii stomatologi au obligatia de a efectua asiguratilor cel putin un control profilactic in fiecare an, in functie de sex si de varsta careia ii apartin. Copiii pana la 18 ani beneficiaza de tratamente profilactice gratuite trimestrial”, a declarat Alina Pop, purtator de cuvant al CAS Maramures.

“Nu e nevoie”!

Reprezentantul in Societatea Medicilor Stomatologi cu libera practica, dr. Vasile Heres, fuge de responsabilitati. ”Colegiul Medicilor e ca ONU la americani. Nu putem face nimic. Pentru garda de noapte avem nevoie de spatiu, de medici, de asistente si multe altele de care nu dispunem. Garda de noapte nu mai exista din ‘89. Singura solutie este apelarea la un medic de familie. Noi, doctorii, suntem de acord sa facem garda de noapte, dar sa fim si platiti, ca munca benevola nu facem (!). Directia de Sanatate Publica raspunde de inexistenta garzii de noapte, nu eu”, spune doctorul Heres pe ton ridicat. ”Nici nu este nevoie de garda de noapte, pentru ca traim intr-o lume civilizata. Lumea sa vina peste zi la stomatologie, avem program de dimineata pana seara”, a completat Maria Heres, sotia-stomatolog.

Normal?

Calina Crisan, reprezentanta din partea stomatologilor din judet in Uniunea Nationala a Medicilor Stomatologi este de parere ca garda de noapte nu este necesara. ”Eu am fost in sistemul garzilor de noapte timp de 30 ani si stiu cine vine la urgenta. Noi, medicii, am desfiintat serviciul permanent pentru ca nu suntem platiti. Pentru o garda de noapte avem nevoie de un gardian, de o asistenta, spatiu, care toate costa bani. Cum adica, eu sa fac munca voluntara? Suntem 22 de medici care asiguram asistenta de zi. In fond, ramane la latitudinea doctorului daca vrea sau nu sa faca de garda. Nu poate sa-l oblige nimeni. Mi se pare normal ca nu exista garda de noapte, pentru ca policlinicile sunt deschise de dimineata pana la 20.30, iar pentru unul sau doua cazuri de urgenta reala nu e necesar serviciul de permanenta. Celelalte cazuri pot fi rezolvate cu un piafen sau un algocalmin pana a doua zi dimineata. In stomatologie nu sunt urgente, ci neglijente. In ceea ce priveste controlul profilactic gratuit, este asigurat in limita plafonului bugetar primit de la CAS. Daca nu sunt bani, nu facem nimic gratuit. Si in Occident e un lux sa-ti faci dintii”, a declarat Calina Crisan, doctor stomatolog.

E obligatoriu!

Chiar daca sefii stomatologilor considera inutila existenta garzii de noapte, cei de la Directia de Sanatate Publica nu sunt de acord cu ei. ”Am avut garda de noapte foarte bine organizata pana in 1999. Dupa plecarea mea, cei care au ramas au desfiintat-o. De acest lucru raspund reprezentantii nostri in forurile de conducere si anume, Vasile Heres si Calina Crisan. Daca ei ar face solicitare la DSP, noi ne-am ocupa imediat de aceasta grava problema. Cand un om are dureri de dinti nu mai poate fi civilizat. Eu le-am tot spus sa facem garda de noapte, dar nimic. Chiar daca oamenii au un medic stomatolog de familie, garda de noapte ar trebui sa functioneze obligatoriu”, spune Iacob Tataru, director general adjunct al Directiei de Sanatate Publica Maramures. S-a sarbatorit Ziua Mondiala a Sanatatii. Medicii s-au intrecut in discursuri pompoase despre „binefacatoarea reforma” din sistemul sanitar, s-au inmanat diplome de excelenta pentru implicare comunitara, zambete, discursuri optimiste. Noi suntem optimisti doar pentru ca stim ca in sistem sunt si adevarati profesionisti. Insa, minciunile sunt frumos ambalate si nu insanatosesc. Cine raspunde pentru numeroasele decese? Cine intelege ca sanatatea este sistemul prioritar? Singura finalitate a reformei din Sanatate este un cimitir in continua expansiune. Cimitirul celor ucisi de sistemul sanitar romanesc!

Ciprian DRAGOS
Ioana LUCACEL
Gabriela VALEAN