AXA TV- 2 ani de emisie

AXA TV a implinit 2 ani. Cum au ajuns pana aici si ce planuri de viitor au ne povesteste directorul general, Marian Ilea, senior editor la cotidianul Glasul Maramuresului. Reporter: Ce inseamna 2 ani de emisie pentru dumneavoastra si pentru AXA? Marian Ilea: Pentru mine, nu inseamna nimic; pentru AXA inseamna mult, pentru ca incearca sa isi fixeze o anume strategie pe piata. E si normal ca o televiziune sa devina viabila dupa un trei-patru ani de zile, lica-lica, asa ca pe vremuri, in Caragiale, daca tii minte, Agamita Dandanache. Televiziunea ajunge in faza in care atunci cand se scoboara din vehicul ii usor ametita. Dupa doi ani de zile si AXA TV are ameteli, dar cu si fara ameteli, ea functioneaza pe piata, are 20 de ore de emisie si lumea, in zona in care ea emite, se uita la programe. Cat de bune sunt ele n-as dori sa analizez acuma intr-un segment sarbatoresc, ca sa nu stric sarbatoarea televiziunii AXA TV. Rep.: Dintre invitatii pe care i-ati avut in emisiuni, care a fost cel mai „efervescent”? M.I.: Aici au fost ministri cu caruta, ca sa zic asa, personalitati politice, cate vrei si cate nu vrei, asa, ca la o televiziune nationala. Cel mai reusit invitat a fost transsexualul din Rozavlea, care a depasit cu mult prestatiile tuturor ministrilor, oamenilor politici din Romania, un transsexual plin de „efervescenta” si care a produs, din punctul meu de vedere, un impact extraordinar pe piata media, ceea ce presupune si curaj. Televiziunea AXA, la doi ani de zile, si-a asumat de multe ori un curaj de multe ori nebunesc. Rep.: Dintre „veteranii” de la televiziunea AXA, cine poate oferi cele mai multe detalii de culise? M.I.: Detalii de culise pot sa-ti dau eu. Dintre veteranii de televiziune, unii au plecat, ceilalti n-o sa-ti poata da detalii de culise, ca sunt foarte plini de importanta muncii lor la televiziune. Rep.: Ce este in spatele unei emisiuni de umor sau a unui talk-show foarte serios? M.I.: Pai, in spatele unei emisiuni de umor, in general, sta multa tristete. Ca intotdeauna atunci cand umorul ajunge pe piata, el este generat de seriozitate. Foarte greu ii convingi pe „actori” sa intre in emisiuni de umor. In Maramures, se practica seriozitatea. O sa vezi un primar sau un presedinte de Consiliu Judetean care zice Domnule, cum sa intru eu intr-o emisiune de umor, sa ma fac de ras? Se practica tampenia dinspre oamenii politici inspre ceea ce propunem noi ca emisiuni de umor. Din pacate, ei nu inteleg, dar vor intelege cu timpul ca reclama cea mai buna ajunge la telespectator prin segmente de umor. Trebuie sa spun ca am participat si eu, apropo de aspecte de culise, la o astfel de emisiune, unde se dau trofee si am ratat trofeul, cu toate ca am amenintat membrii juriului care lucrau aici ca ii dau afara. Uite ca nu i-am dat afara si nu am luat nici trofeul. Dar dupa emisiunea asta, unde eu povesteam cum am luat o nota mica la bacalaureat la limba si literatura romana, avand in vedere ca am facut lucrarile altor colegi de ai mei, dupa asta m-am intalnit la MacDonald’s cu una care vindea acolo hot-dog-uri sau ce vindea si mi-a zis, Domnul Ilea, si mie mi s-a intamplat acelasi lucru la licenta. Uite asa, chestiunile relativ umoristice fac cariera in peisaj. Am constatat ca daca as participa foarte des la astfel de emisiuni, as putea sa candidez si ca deputat, si ca senator, si ca primar. As deveni extrem de cunoscut in peisaj. Alte chestiuni de culise... sunt multe zone in care noi plecam la filmat fara sa stim ce se intampla, ni se intampla uzual lucruri de buna calitate si reusim pana la urma sa producem acele reportaje si documentare care in peisajul televiziunilor nationale din Romania sunt floare rara. Uzual, televiziunile fug de astfel de demersuri, preferand sa cumpere productii. Suntem o televiziune care traieste pe picioarele ei, la doi ani de zile, necumparand productii. Eu cred ca suntem televiziunea cu cea mai mare rata de productii proprii din Romania. Cam atat am reusit sa facem si am reusit sa consolidam cativa realizatori de emisiuni, reportaje, documentare, sa avem o structura de talk-show-isti foarte buna, cred ca e cea mai buna structura din tara asta. Alte televiziuni au varfuri ale talk-show-ismului. Ei isi permit lucrul asta, noi avem o structura solida, varfurile or sa apara mai tarziu, cand vom deveni televiziune nationala, lucru care se va intampla pana cand AXA TV va implini trei ani. Despre emisiuni incendiare Rep.: Care a fost cea mai incendiara emisiune AXA TV? M.I.: Emisiuni incendiare au fost foarte multe si ne-au ridicat in cap autoritatile. Poate iti amintesti emisiunea aia legata de Spitalul Judetean, sectia ginecologie, cand noi am dat vreo patru ore de dialog pana tarziu in noapte, cand Colegiul Medicilor sarea la gatul nostru, cand directorul de la spital zicea ca-i un scandal formidabil pe coridoare, ca pacientii incep sa acuze medicii. De fapt, noi nu am facut decat sa prezentam o situatie reala, trista, dar adevarata, pentru starea de sanatate si pentru felul in care functioneaza anumite mentalitati medicale la spital. Si alte emisiuni incendiare au fost, daca te gandesti ca la AXA TV s-a riscat aducerea unui transsexual in studio si „tinerea” lui vreme de patru ceasuri pe un scaun. Am dat drumul la telefoane. Era un moment cand AXA putea fi neantizata de catre cei care se uitau la programe, dar n-a fost asa. Reactiile au fost extrem de pozitive, civilizate, europene, dinspre cetatenii care se uitau la AXA TV. Era asa numita perioada de glorie a inceputului, cand la AXA se lucra cu entuziasmul inceputului. Dupa aceea a urmat firesc perioada de satietate si de suficienta a realizatorilor care s-au crezut instantaneu mari vedete pe sticla. Ne aflam in al treilea moment al evolutiei unei televiziuni ce tine de maturizarea realizatorilor, pentru ca in televiziuni important este demersul pe care tu-l propui, demers care atunci cand e vecin cu creatia, cu arta, inseamna un lucru peren si nu un lucru perisabil lansat pe post ce maine dispare. Asta se intampla la AXA. Premiile si performantele AXEI Rep.: A fost vreo emisiune care a trecut de granitele judetului? M.I.: Avem emisiuni care au batut si razbatut, de la Paris la Berlin, de la Praga la Budapesta. Avem si premii. Au fost reportaje si documentare care au fost inclusiv in selectiile de la Astra Film Fest, unde sa stii ca nu intra in general reportaje de televiziune, ci de alea, de arta. Din 2000 de filme, sa ajungi in cele 50 selectate e o performanta pentru televiziunea AXA. Avem ca si televiziune un mare premiu pentru cea mai buna productie de televiziune din Romania pe anul 2006, premiu acordat in 2007. E vorba de „Ocolisuri cu si despre Nicolae Ceausescu”, un reportaj semnat de Ada Domin. Deci, la nivel de performanta, televiziunea sta foarte bine. Dincolo de performanta, e foarte important ceea ce se intampla cu productiile, pentru ca dai varfuri de productie si dupa aceea trebuie sa dai asa numitele productii bune sau mediocre. Cu alea, pana la urma, creezi o televiziune. Televiziunea nu-i alcatuita din exceptii. Exceptiile au cate o jumate de ora, o ora. Tot ca exceptie, pot sa spun ca inclusiv un film artistic s-a facut aici, cu si fara pretentii. Filmul se subtitreaza si se lucreaza la Paris si va intra la Festivalul de la Cannes in aprilie-mai, anul viitor. Toate traznaile astea de care iti spun eu acuma au produs reactii nihiliste in peisaj, am fost negati, neantizati, laudati, nu idolatrizati, dar pana la urma s-au produs inclusiv vedete de sticla, fete care atunci cand ies pe strada sunt cunoscute de catre popor, care atunci cand se duc sa-si plateasca facturile sunt poftite in fata, pentru ca ele exista la televizor. Nu cred ca asta-i rolul unei televiziuni, nici atunci cand implineste doi ani de zile. Adriana SZABO adriana@gazetademaramures.ro