Aventura casatoriilor din Petrova

* Am gasit cea mai ciudata comuna din Maramures in ceea ce priveste felul in care se casatoresc oamenii. Chiar daca in ultima vreme „regulile casatoriei” s-au mai inmuiat, in Petrova sunt cele mai socante relatari despre acest subiect. Am ramas surprinsi sa aflam ca „in Petrova, inca si astazi, nu se poate casatori orice baiat cu orice fata”. Din moment ce ciudatenia am aflat-o de la un om de cultura care a studiat fenomenul din zona, am cerut detalii. Asa am aflat ca aici se respecta inca o anumita traditie, o anumita cutuma medievala, anumite tabuu-ri. Adica, in general „nemesii” se casatoresc intre ei sau in afara satului, „portiesii” intre ei (adica cei din clasa de mijloc) si „tiganii” intre ei. „Nemesii” sunt familiile provenite din fosti nobili, fostii bogatasi. Clasa de mijloc, „portiesii” sunt oameni care au primit la reforma agrara o bucata de pamant, „o portie”, care in general avea 14 ari, adica un „fartai”, in exprimarea din limba maghiara. Acea „portie” se dadea la saraci. Daca au fost pe front, au primit „un iugar”. „Portiesii” sunt in general urmasii fostilor iobagi. Aceasta cutuma se pastreaza partial si in Ieud si Barsana, dar in Petrova s-a pastrat intr-un mod „foarte urat, chiar groaznic”. De aceea, la un moment dat, foarte multe casatorii s-au petrecut intr-o arie foarte restransa si s-au intamplat foarte multe casatorii endogame. Ni s-a spus ca la Petrova se mai practica si-n prezent casatoria intre „veri dulci”, ca sa nu-si piarda averea. Si de aceea rezulta foarte multe „nereusite”. La un moment dat, Petrova avea cei mai multi muti din Maramures, pentru ca foarte multi se casatoreau intre ei, „iar unii dintre oameni erau chiar foarte urati”. Asta pentru ca diversitatea genetica nu functiona. Legile geneticii nu-si puteau spune cuvantul. Asta pana cand au reusit sa gaseasca solutii sa se casatoreasca tot cu egalii lor, dar din alte comune. Asa ca, in ultima vreme, s-au mai „stamparat genele”. De ce erau casatoriile „crude si urate”? Pentru ca „nemesii” care aveau iobagi se comportau cu ei ca si niste stapani, adica aveau aproape proprietate absoluta, drept absolut asupra iobagilor. Le dictau inclusiv cu cine sa se casatoreasca din simple ratiuni economice. Pentru ca daca lasa fata de pe mosia lui sa se casatoreasca cu baiatul de pe mosia altuia pierdea brate de munca. Dar chiar si acum exista foarte multi conservatori in Petrova care nu-si lasa copiii sa se casatoreasca. Se intampla totusi cateodata ca unul din clasa de sus sa se casatoreasca cu cineva dintr-o clasa inferioara. Dar in varianta asta o ia si fuge cu ea, fie in strainatate, fie la niste rude in alte localitati. „Iar prin asta inseamna ca s-a culcat cu ea, deci „a copilit-o”. Ca in Petrova bastardul, copilul din flori se numeste „coptil” (se pronunta cu accent pe „o” n.red.). Iar dupa ce e „copilita”, e clar ca fetei i-a scazut din prestigiu. Si atunci pot ramane impreuna”. Se intampla si invers, daca un „porties” ia o fata de „nemes”. Dar sunt foarte multi „coptii” facuti de cei din clasa de sus celor din clasa de jos. De asemenea, se stie ca satul Crasna a fost sat iobagesc al comunei Petrova, iar nemesii se purtau cu iobagii de acolo exact ca si cu o proprietate. De aceea, foarte multi crasneni seamana extraordinar de mult cu petrovenii. Asta pentru ca din punct de vedere genetic sunt frati cu petrovenii. Toti cei din zona stiu ca au fost multe drame din cauza restrictiilor la casatorii, ajungandu-se inclusiv la sinucideri. Faptul ca tinerii ce nu sunt lasati sa se casatoreasca fug din sat este deocamdata singura lor gaselnita. Dar aceasta metoda este testata si functioneaza. O alta problema importanta legata de „nemesi” si „portiesi” se refera locul in biserica. Adica, in fata stau numai „nemesii” si apoi urmeaza portiesii si chiar in spate „tiganii”. De asemenea, barbatii stau in fata, iar femeile stau in a doua jumatate a bisericii. Acum, nu se intampla acelasi lucru la Biserica Noua, unde fiecare si-a castigat locul prin contributia adusa. Acum vreo 20 – 30 de ani era o mandrie „plimbatul pe strada”. Pe atunci, era un obicei ca, dupa ce se iesea de la Biserica, tot drumul era plin de fete si feciori. Pe unele sate se intalneste obiceiul si acum. Se plimbau pe dumul principal, iar babele stateau la poarta. Era o mandrie sa se vada cu cine te-ai plimbat pe strada, cu fata nu stiu cui sau cu feciorul nu stiu cui. Argumentul era ca „ala-i din oameni”, iar ceilalti ripostau „dar ce, io-s din caini?”. Ierarhiile sociale in Petrova nu se prea rastoarna, sau se rastoarna foarte greu. Acum 30 – 40 de ani, bogatasii satului erau salutati cu „sarumana jupane” sau „sa traiesti jupane”. Astazi se mai foloseste acest salut cu „jupane”, dar in sens ironic. Specialistii spun ca ciudateniile din Petrova in ceea ce priveste casatoria pot fi aprofundate chiar si in cadrul unei teme de doctorat. La un moment dat s-a facut chiar un film despre aceasta cutuma si a fost difuzat pe postul national de televiziune (la baza filmului fiind lectorul universitar doctor Ilie Gherhes). Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro