Avatarul Romplumbului şi insolvenţa transilvană

Casa de Insolvenţă Transilvania a venit în Baia Mare pentru a discuta cu presa din nord pe tema insolvenţei de la Romplumb.

Subiectul, unul generos, a stârnit interesul ziariştilor băimăreni, mai ales că zilele trecute premierul Victor Ponta a făcut câteva aprecieri negative la adresa acestei firme. De altfel, potrivit celor declarate de oficiali guvernamentali, corpul de control al primului ministru va face o verificare pe subiectul Romplumb şi altele. Reprezentanţii Casei de Insolvenţă nu au dorit să comenteze afirmaţiile premierului şi au declarat că prezenţa lor în Baia Mare are legătură doar cu transparenţa de care dau dovadă în cazul Romplumb.

Timp de câteva zeci de minute, cei doi reprezentanţi ai Casei de Insolvenţă au vorbit de activitatea firmei şi de Combinatul Romplumb. A fost un scurt curs despre ce înseamnă insolvenţă. Gratuit!

Revenind la Romplumb, am aflat lucruri interesante, nu neapărat neştiute, dar bine de menţionat. Combinatul Romplumb Baia Mare a intrat în insolvenţă din următoarele cauze: suspendarea autorizaţiei de mediu în august 2011, urmată de anularea acesteia în februarie 2012.

„În urma acestui fapt, profitabilitatea societăţii a înregistrat o scădere semnificativă după suspendarea autorizaţiei de mediu. Între septembrie-decembrie 2011, pierderile se ridică la 3,5 milioane de lei, în timp ce în perioada ianuarie-august 2011 se înregistra un rezultat pozitiv, 23 de mii lei. Încetarea totală a subvenţiilor în 2012 şi imposibilitatea finalizării investiţiilor începute în 2010 au dus la situaţia actuală. Fără sprijin bugetar, societatea nu ar fi reuşit să-şi susţină activitatea. Romplumb are o cotă de piaţă foarte mică în Europa, de 0,02%. Societatea nu are surse de materii prime interne, ele fiind aduse din Polonia”, a spus Vasile Godinca.

După un istoric romanţat al Romplumb, a urmat prezentarea demersurilor făcute de „insolvatori”.

„Ne-am concentrat eforturile pe conservarea patrimoniului societăţii şi pe prevenirea problemelor sociale cauzate de concedieri şi neîncasarea salariilor. În urma celor 40 de declaraţii de creanţe depuse a rezultat un pasiv înscris în tabelul preliminar, 6,3 milioane lei. Comitetul creditorilor Romplumb SA este format din cinci membri: BCR, ANAF, ELECTRICA, SC ALMA ACIN SRL, salariaţii ROMPLUMB.

Pentru a obţine lichidităţile necesare pentru conservare şi împiedicarea degradării patrimoniului, valorificăm bunurile excedentare. S-au organizat licitaţii pentru valorificarea unor deşeuri şi proprietăţi imobiliare”, a spus Vasile Godinca.Discuţiile pe această temă au fost lungi şi s-au învârtit în jurul acestei probleme: Romplumb continuă să acumuleze datorii, cele mai mari fiind la firma de pază şi la Electrica. Reprezentanţii Casei de Insolvenţă. Până la urmă, cea mai interesantă parte a discuţiei a fost legată de posibilităţile de a reporni activitatea la Romplumb. Surprinzător, oarecum, ei au spus că autorităţile susţin reluarea activităţii, evident cu respectarea legii şi normelor de mediu. Au mai spus că pentru repornirea activităţii ar fi nevoie de o infuzie de 3,6 milioane de euro pentru a se continua programul de retehnologizare şi s-ar crea 350 de locuri de muncă. O a doua variantă ar fi reluarea activităţii pe segmentul prelucrării, procesării, bateriilor uzate. Pentru acest minunat proiect ar fi nevoie de 4 milioane de euro şi s-ar crea 60 de locuri de muncă.

Au mai spus că o firmă din Serbia, care are mine, s-a interesat de Romplumb.

Finalul ne-a lăsat cu gura căscată. Cei de la Casa de Insolvenţă Transilvania încearcă să reia activitatea. Până la un punct este o atitudine corectă. Dar, dincolo „de nori”, lucrurile stau puţin altfel. Nu dorim să dăm lecţii specialiştilor de la casa de Insolvenţă, au afirmat că au specialişti în toate domeniile, dar sunt unele lucruri pe care nu le stăpânesc. GAZETA de Maramureş îndrăzneşte să puncteze câteva din problemele Romplumb şi motivele pentru care Combinatul nu poate fi repornit.

Ani de zile s-au pompat în Combinat subvenţii care nu se justifică. Se acordau circa 20 de milioane de lei anual, din care 5 milioane erau pentru salarii, iar restul pentru subvenţionarea producţiei. Subvenţia este de 470 de lei per tonă de materie primă şi rezultă că s-ar prelucra 40 de mii de tone, ceea ce este anormal, având în vedere că Romplumb are capacitatea de 15 mii de tone. Pe de altă parte, în ultimii ani se prelucrau deşeuri, iar subvenţia se dă pentru altceva. Firma din Serbia a închis Combinatul pe care îl aveau, pe motiv de poluare, şi s-au îndreptat spre Baia Mare.

Dacă s-ar reporni activitatea şi ar primi banii ceruţi, cei 3,5 milioane de euro, nu s-ar realiza mare lucru. Nu o spunem noi, ci specialiştii în chimie şi metalurgie de aici, profesori universitari, ingineri. Ei au tot spus din 2010 că metoda pe care o aplică cei de la Romplumb nu va da rezultate. Specialiştii spun că Romplumb ar trebui să aibă o fabrică de acid sulfuric pentru a rezolva problema. La modul simplist spus, în varianta Romplumb se recuperează circa 15% din dioxidul de sulf, pe când în varianta specialiştilor cu un catalizator pe vanadiu (uzina de acid) s-ar recupera 100 la 100 dioxidul de sulf. Evident că fabrica de acid costă şi ai şi problema comercializării acidului. Dar, dacă vrei Combinat, fă ca în 2012, deşi nu este o metodă nouă.Pentru varianta cu bateriile uzate, ar fi crimă pentru Baia Mare. Combinatul are o astfel de linie, cel puţin avea. La Romplumb a funcţionat din 1980 până în 1991 o secţie de recuperare a plumbului din baterii. Este mult mai toxic decât activitatea pe concentrate. În 1980, Elena Ceauşescu a hotărât să aducă această activitate de la Neferal Bucureşti, în Baia Mare, pe motiv că noi oricum eram obişnuiţi cu poluarea. La acea vreme a fost prim-secretar un domn Vaida, care s-a opus acestei activităţi. Pe acest motiv a fost destituit şi a plecat de aici. După Vaida, a venit potopul care ne-a otrăvit sufletele şi vieţiile.

Mai menţionăm că pe AGENDA 21, un document valabil încă, la nivel european, Baia Mare apare ca fiind centru de prelucrare a deşeurilor plumboase şi cuproase. Altfel spus, coşul de gunoi al Europei. AGENDA 21 este „în funcţiune” de mulţi ani, ceea ce înseamnă că noi avem scris destinul de alţii de mulţi ani.

„Ne-am concentrat eforturile pe conservarea patrimoniului societăţii şi pe prevenirea problemelor sociale cauzate de concedieri şi neîncasarea salariilor. Pentru a obţine lichidităţile necesare pentru conservare şi împiedicarea degradării patrimoniului, valorificăm bunurile excedentare. S-au organizat licitaţii pentru valorificarea unor deşeuri şi proprietăţi imobiliare” - Vasile Godinca.