Autonomia Tarii Secuilor, in mainile UDMR

Consiliul National Secuiesc incearca din nou sa introduca in Parlament proiectul de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc. GAZETA a intrat in posesia proiectului de lege ce urmeaza sa fie supus atentiei forului deliberativ al tarii. N-am mai pus semne de exclamare, ca semn al uluielii noastre, ar fi fost prea multe... Teritoriul regiunii autonome ar urma sa cuprinda actualele judete Covasna si Harghita, precum si scaunul istoric Mures, dar si sa beneficieze de autoadministrare prin intermediul unui Guvern propriu, Parlament si al unui presedinte. Si formula instituirii unei Politii proprii, supusa sub anumite aspecte puterilor Tinutului, este cuprinsa in proiectul de autonomie. Limba maghiara ar urma sa beneficieze de aceleasi „drepturi”ca limba romana. Proiectul de lege a fost trimis deja zilele trecute spre consultare celor doua grupuri parlamentare ale UDMR din Camera si Senat. De asemenea, Guvernul si Presedintia urmeaza sa intre in posesia acestui proiect legislativ. Amenintarile radicalilor Dupa ce in in urma cu cateva saptamani, Consiliul National Secuiesc - prezidat de fostul deputat UDMR Csapo Josef si Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania - condus de pastorul reformat Tokes Laszlo au solicitat aplicarea clauzei de salvgardare motivand ca statul roman nu acorda autonomie Tinutului Secuiesc, radicalii unguri incearca sa puna din nou pe tapet problema autonomiei acestui Tinut. Ar fi de precizat faptul ca in ultimii ani, gruparea radicala din UDMR, extrem de redusa in prezent sub aspect numeric odata cu excluderea unor reprezentanti, a incercat pe diferite cai obtinerea mult doritei autonomii: fie prin amenintari repetate in prag de alegeri ca se vor constitui intr-o forta politica concurenta UDMR, fie prin sensibilizarea unei parti a opiniei publice. Cert este ca, pana in prezent, radicalii din UDMR nu au avut sorti de izbanda. Acum, incearca sa forteze din nou mana UDMR, aflata la guvernare, in vederea sustinerii proiectului de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc, respins de altfel, in primavara anului trecut de comisia de specialitate din Camera Deputatilor. Vicepresedintele Consiliului National Secuiesc, Ferencz Csaba, ne-a declarat ca, in mod normal, UDMR ar trebui sa sustina acest proiect legislativ motivand ca, in campania electorala, pe baza acestuia a reusit sa intre in Parlament. El a recunoscut pe de alta parte ca, o piedica in promovarea acestuia ar putea fi faptul ca nici un parlamentar UDMR nu detine vreo functie de conducere in Consiliul Secuiesc. „In mod normal. proiectul ar trebui sa fie sustinut de parlamentarii UDMR din Covasna, Harghita si Mures”, a mai spus reprezentantul Consiliului Secuiesc. Deziderat istoric Proiectul de lege privind autonomia “Tarii Secuilor” stipuleaza in art. 1 ca, in scopul asigurarii egalitatii de sanse a cetatenilor si protectiei identitatii nationale maghiare, locuitorii Tinutul Secuiesc se constituie in comunitate autonoma. De asemenea, ordinea administrativa a Tinutului Secuiesc se bazeaza pe conditiile geografice, economice, sociale si culturale si pe dezideratul istoric al populatiei acestuia privind asigurarea autonomiei. Potrivit acestui proiect de lege, Tinutul Secuiesc ar urma sa devina regiune autonoma cu personalitate juridica in cadrul Romaniei. Cu toate acestea, in acelasi proiect se stipuleaza ca autonomia regiunii nu afecteaza integritatea teritoriala si suveranitatea statului Roman. Teritoriul regiunii autonome ar urma sa cuprinda actualele judete Covasna si Harghita, precum si scaunul istoric Mures (Marosszék) care apartine judetului Mures. Limitele teritoriale ale Tinutului Secuiesc, precum si localitatile apartinatoare ar urma sa cuprinda Scaunul Kézdi (Kézdiszék), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Targu Secuiesc (Kézdivásárhely), Scaunul Orbai (Orbaiszék) - avand resedinta la Covasna (Kovászna), Scaunul Sepsi (Sepsiszék) - avand resedinta la Sfantu Gheorghe (Sepsiszentgyörgy), Scaunul Ciuc (Csíkszék) - avand resedinta la Miercurea Ciuc (Csíkszereda), Scaunul Odorhei (Udvarhelyszék) - avand resedinta la Odorheiu Secuiesc (Székelyudvarhely), Scaunul Gheorgheni (Gyergyószék) - avand resedinta la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós), Scaunul Mures (Marosszék) - avand resedinta la Targu Mures (Marosvásárhely) si Scaunul Micolosoara-Bradut (Miklósvár-Bardocszék) - avand resedinta la Baraolt (Barót). Presedinte, Guvern si Parlament Tinutul Secuiesc ar urma, potrivit acestui proiect de lege, sa se autoadministreze. Astfel, autonomia regionala va fi exercitata de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publica regionala aleasa prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, precum si de Comisia de Autoadministrare desemnata de acesta. Totodata, sediul institutiilor din Tinutul Secuiesc va fi stabilit de autoritatea deliberativa aleasa a regiunii autonome. Consiliul de Autoadministrare este institutia prin care ia fiinta Tinutul Secuiesc si care va stabili simbolurile Tinutului Secuiesc. In Tinutul autonom Secuiesc, fiecare scaun secuiesc va avea dreptul la folosirea drapelului si simbolului specific. Statutul de “regiune autonoma” a Tinutului Secuiesc se poate desfiinta numai prin referendum organizat in Tinut. Autoritatile Tinutului sunt Consiliul de Autoadministrare (adica un fel de Parlament propriu), Comisia de Autoadministrare (similarul Guvernului) si Presedintele Tinutului Secuiesc. Toate acestea ar urma sa aiba atributii similare institutiilor statale. Si scaunele ar urma sa aiba Consiliu, Comisie si un Presedintele al Scaunului. Consiliul de Autoadministrare ar urma sa cuprinda 77 de consilieri regionali alesi pe o perioada de patru ani, prin vot. Simultan cu alegerea consilierilor in Consiliul de Autoadministrare are loc si alegerea consilierilor in consiliile scaunelor si in consiliile locale, alegerea presedintelui Tinutului Secuiesc, a presedintilor scaunelor si a primarilor. Consiliul de Autoadministrare poate infiinta, in propria sa competenta, organe pentru asigurarea ordinii publice, in cazurile nereglementate in Constitutie - altfel spus un fel de Politie proprie. Consiliul de Autoadministrare poate solicita ca Guvernul sa-i atribuie sau sa-i incredinteze competente, ce nu sunt reglementate in prezentul Statut de autonomie. Presedintele Comisiei de Autoadministrare este numit de presedintele Tinutului Secuiesc. Folosirea limbii materne Cetatenii Tinutului Secuiesc au dreptul de a invata in limba materna in institutii de invatamant de stat si particulare, la toate nivelurile, tipurile, formele de specialitate ale invatamantului. Invatamantul de stat si confesional in limba materna este finantat de la bugetul de stat si in mod proportional de la bugetul autoritatilor administratiilor publice locale, iar invatamantul particular este sprijinit de stat, se mai arata in proiect. De asemenea, in raport cu cerintele si necesitatile, ar urma sa functioneze un sistem de invatamant aparte in limba materna a cetatenilor in toate nivelurile de invatamant. In institutiile de invatamant si educatie in limba materna a cetatenilor Tinutului Secuiesc trebuie asigurata predarea istoriei comunitatilor nationale, etnice si lingvistice, precum si a istoriei, geografiei si etnografiei natiunii-mama a acestora, cunoasterea traditiilor si valorilor culturale. De asemenea, in scopul folosirii neingradite a limbii materne in administratia publica locala si regionala, vor fi numite, respectiv angajate, persoane care cunosc limba comunitatilor nationale, etnice, lingvistice din regiune, respectiv care apartin acestor comunitati, respectand raportul dintre nationalitati rezultat in urma ultimului recensamant. „Legatura” dintre stat si regiune Tinutul ar urma sa aiba un prefect, numit de Guvern, cu atributii in vegherea asupra respectarii legalitatii in regiune, in medierea unor posibile conflicte dintre Regiune si Guvern. Un alt aspect extrem de important tine de faptul ca, Consiliul de Autoadministrare poate adapta legile si ordonantele precum si alte acte normative emise de catre Parlamentul Romaniei si de catre Guvernul Romaniei, care au reglementari valabile si in Tinutul Secuiesc, iar printr-o hotarare luata cu o majoritate de 2/3 a membrilor, Consiliul isi poate exercita dreptul de a solicita rediscutarea actelor normative in cauza. Pe de alta parte, deciziile Tinutului Secuiesc sunt controlate din punct de vedere al constitutionalitatii de catre Curtea Constitutionala. Presedintele Tinutului Secuiesc, respectiv Presedintele Scaunal, pe baza hotararii Consiliului de Autoadministrare, a Consiliului Scaunal, poate contesta prevederile legale in instante judecatoresti, in cazul lezarii prevederilor prezentului Statut, a reglementarilor referitoare la ocrotirea limbii maghiare sau a altor limbi folosite traditional in regiune, mai prevede proiectul de autonomie. Memoranda ONAC