ATITUDINE, POLITICA, ANCHETE

* Si totusi, ce-i extraordinar la PSD?
Intre unanimitate Si penibil

* Neseriozitatea tipografiei baimarene blocheaza firmele din Ardeal
FACTURA MARINEX: LACOMIE + 19%

* Desi nu mai e angajat al CEC, vrea bani pe foaia de boala!
Razboiul lui Chiuzbaian

* In Afacerea “Incendiu in Baia Borsa” au disparut 4 miliarde
Miliardele mistuite de Grec!

* Coltu’ meu
Casa Tineretului, in bataia vantului

* Astral Telecom Cluj ofera sighetenilor servicii dezastruoase
Monopol pe paraziti!

* Procesul dintre Romarta SA si fostii chiriasi a ajuns la Strasbourg
Cocoasa verticalitatii Justitiei

* Moromete si experimentul ”Daea”

* Bulibaseala din sistemul de expertiza a nevazatorilor
Orbinson Crusoe

* Ma tot mir
Cele des porunci

* O lege ignorata a dus la colapsul stomatologiilor din scoli
Gratuitate pe… bani!

* Si totusi, ce-i extraordinar la PSD?
Intre unanimitate Si penibil

Conferinta Judeteana extraordinara PSD n-a fost deloc extraordinara. Lucrarile s-au desfasurat in nota obisnuitei discipline de partid care guverneaza activitatea filialei maramuresene. Nici o contra, nici o voce care sa ceara o analiza obiectiva si pertinenta a esecului filialei in alegerile locale. Totul a fost frumos, cu iz de trandafir si sub privirile ostenite ale vicepresedintelui Ioan Rus.

Teatrul Municipal s-a umplut incet, poate si datorita faptului ca fata de alte Conferinte Judetene, au fost delegati cam jumatate din numarul obisnuit pentru un asemenea eveniment deosebit in viata politica a organizatiei. In culise, gurile rele au spus ca posibilii contestatari sau opozanti ai materialelor cu tenta triumfalista au ramas acasa. Cum sa fie stricata frumusete de Conferinta Judeteana in care expresia “de ordine” a fost: “am castigat alegerile, chiar daca pe ici-colo au fost si neimpliniri”? Oficiile de gazda au fost facute in nota obisnuita de presedintele filialei, prefectul Ioan Buda. Acesta a uitat sa supuna la vot ordinea de zi, dar, la indicatiile subprefectului Viorel Deghid (care-i trimitea biletele), a supus votului ca asteptata Conferinta Judeteana sa se termine la ora 15 fix. Culmea, s-a votat! La mult timp dupa inceperea lucrarilor, tot in urma unui mesaj trimis de Deghid, Buda a multumit presei baimarene pentru “modul profesionist in care a fost reflectata activitatea filialei”. Raportul-analiza al rezultatelor alegerilor locale a fost o insiruire seaca de cifre puse in context, ca sa rezulte fara dubii ca pesedistii maramureseni au castigat alegerile, chiar daca nu au obtinut nici o functie in conducerea CJ ori in executivul Primariei Baia Mare. De vina au fost, fireste!, liberalii si democratii care, intr–un monstruos complot, i-au scos pe pesedisti pe linie moarta. A fost prezentat si modul in care vor avea loc alegerile preliminare pentru constituirea listelor cu candidatii pentru alegerile generale. In sala, plictiseala a inceput sa puna stapanire pe cei prezenti.

Momentul Godja

Discutiile pe marginea materialelor “pertinente, de o exceptionala valoare” au fost la fel de anoste. Presedintele executiv al filialei, Eugenia Godja, primarul Sighetului, a reusit sa anime sala cu un discurs ce a depasit nivelul decibelilor ce au indus starea de somnolenta. Desi a inceput cu multumiri colegilor, prietenilor si sighetenilor pentru votul acordat, Godja a spus ca maramuresenii asteapta ca filiala PSD din nordul tarii sa faca o distinctie clara intre afaceri si politica. A fost momentul in care lumea astepta sa inceapa “meciul” intre gruparea liderilor pesedisti-oameni de afaceri si pesedisti-doar politicieni. Subtil, primarul Sighetului a tras un bobarnac fostului prezident al CJ, Alexandru Cosma si celor care il sustin (stiut fiind ca acestia s-au inscris deja pe listele pentru alegerile preliminare). Dar, totul s-a oprit aici. Aerian a fost si Victor Vaum, directorul Directei Muncii. Discursul lui Vaum a fost un apel ca filiala pesedista sa devina o organizatie reprezentativa a salariatilor, pastrandu-se astfel caracterul social-democrat al partidului. Aceste formulari, parca desprinse din manualul de socialism stiintific, au fost rostite de unul din cei mai activi ”afaceristi” si prosperi pesedisti. Tot la capitolul aberatii s-a inscris si Anton Ardelean, primarul din Tautii Magheraus, cu cererea ca directorii serviciilor descentralizate sa promoveze politica PSD, “ca doar noi i-am pus acolo”. Cam asta a fost tot. Ioan Rus nu a spus nimic spectaculos, mai mult a refuzat solicitarea “libidinoasa” formulata de Octavian Cernesteanu, vicele din Baia Sprie, de a candida pe listele maramuresene la parlamentare. La “15, usor trecute de fix” lucrarile Conferintei au fost declarate inchise. Unii lideri au plecat multumiti, majoritatea delegatilor au iesit cu un rictus. Poate data viitoare.

Nicolae Teremtus





* Neseriozitatea tipografiei baimarene blocheaza firmele din Ardeal
FACTURA MARINEX: LACOMIE + 19%

Marinex Print SRL Baia Mare a blocat activitatea agentilor economici din principalele orase ale Ardealului. Abilitata sa execute documente speciale personalizate, tipografia nu-si poate onora comenzile. Imprimeria Nationala da dovada de suspecta clementa. GAZETA a descoperit motivul.

Potrivit ordinului Ministrului Finantelor Publice nr. 1849 din 2003, incepand cu data de 1 iulie 2004, toate formularele tipizate cu regim special (facturi fiscale, chitante etc) se executa personalizat pentru fiecare agent economic. Chiar daca vechile facturi fiscale vor putea fi folosite pana la sfarsitul anului, din 1 iulie acestea nu mai pot fi achizitionate. In tara sunt mai multe tipografii acreditate sa execute aceste tipizate personalizate. Una dintre ele este Marinex Print SRL din Baia Mare.

“Nu ne asteptam”

Tipografia Marinex Print a reusit sa obtina contracte in principalele orase ale tarii. Reusita s-a dovedit o palarie prea mare pentru aceasta “Marie din nord-vest”. Fluxul mare de comenzi a demonstrat ca Marinex nu poate respecta cele 15 zile prevazute de minister pentru a onora comenzile. Lacomia marca Marinex Print a reusit sa blocheze activitatea agentilor economici din pricipalele judete din Ardeal. Ca orice neputincios, si Marinex are o scuza: nu se asteptau la atat de multe comenzi. “Avalansa de cereri a fost atat de mare, incat o parte dintre aceste centre nu au mai fost activate. Nu ne asteptam la comenzi asa de mari. Ne-am ales foarte bine oamenii din teritoriu si am primit o avalansa de comenzi. Sigur ca fiindca noi am ales sa colaboram in teritoriu cu vechii distribuitori, oamenii (obisnuiti cu ei) isi fac comanda tot la noi”, s-a scuzat, coplesit de clienti, Radu Munteanu, directorul general al tipografiei Marinex Print. Se pare ca avalansa i–a naucit pe cei de la Marinex, nelasandu-le timp de scuze pentru blocajul economic creat in Ardeal. Ca o paranteza, reamintim ca ordinul ministerial prevedea onorarea comenzii in maxim 15 zile de la data depunerii.

Haos in Maramures

Agentii economici din Maramures sunt cel mai puternic afectati de incapacitatea tipografiei Marinex Print de a gestiona criza de tipizate. “Am depus dosarul pentru facturi personalizate in data de 15 iulie si mi-au spus ca le primesc in vreo trei saptamani (atunci nu am stiut ca am dreptul sa le primesc in maxim 15 zile, altfel nu mi-as fi pus comanda la ei). Dar au depasit si cele trei saptamani pe care le-au stabilit, fara sa primesc tipizatele”, a declarat Ioan Somoghi, administratorul firmei “Arinul” din Baia Mare. In Maramures, problema contractelor neonorate de Marinex este acuta, numarul de firme care au ales sa comande “tipizate” la tipografia “depasita” fiind foarte mare. Firme de taxiuri sau magazine mari au activitatea blocata, toate fiind la mana tipografiei. Printre cei inselati de Marinex se numara si GAZETA, care primise termen de onorare 14 zile, dar pana la inchiderea editiei nu a fost chemata sa-si ridice facturile. Trecuse mai mult de o luna de la data depunerii comenzii!

Dezastru in Ardeal

Situatia critica este confirmata si in judetul Bistrita. “Problema facturilor personalizate este cunoscuta si in judetul nostru. Stim ca firma Marinex Print SRL este agreata si in Bistrita si ca au inregistrat probleme cu livrarea tipizatelor. Asteptam sa se rezolve situatia”, a spus Nicolae Sabau, directorul Administratiei Financiare Bistrita. Nici judetul Cluj nu este scutit de probleme, fapt confirmat chiar de directorul general al tipografiei Marinex Print. “Sigur ca s-au intalnit si inconveniente. De exemplu Cluj, unde alaturi de centrul nostru, mai erau deschise si alte trei-patru centre importante. De unde sa stim noi ca un procent de 70% din clienti va veni la noi si nu vom putea onora toate comenzile? … dupa aceea sa se ajunga la nemultumiri si, stiu eu… pe la Administratia Financiara”, a declarat Munteanu. Alt judet virusat de incapacitatea Marinex Print este Bihor. In Oradea, patronii asteapta cu sufletul in pumni, rezolvarea situatiei. “Afacerea mea este blocata din cauza lipsei documentelor necesare. Am ajuns la solduri inspaimantatoare pentru o societate mica”, a spus Gheorghe Dunca, patronul firmei Dupress SRL Oradea, specializata in distributia de presa. “Am facut comanda in 10 iunie (pentru ca eram obligat ca pana la inceputul lunii iulie sa le am). In urma cu trei saptamani am mers la reprezentantul firmei din Oradea, care mi-a spus ca vinovat este Marinex Print din Baia Mare, firma care tipareste imprimatele. De ce mi-au preluat comanda, din moment ce nu sunt in stare sa o execute? Nu mai stiu ce sa fac”, a spus dezamagit Dunca. Activitatea firmei este practic blocata, fiind puse in pericol 13 locuri de munca.

Platiti daunele!

Situatia este cunoscuta si de Imprimeria Nationala. “Intr-adevar, Marinex Print a avut intarzieri la productie. Ne-am autosesizat si am asigurat noi productia comenzilor de la Marinex. Marfa a fost trimisa in Baia Mare, am discutat cu factorii de acolo si ei spera ca marfa sa fie dirijata spre clienti. In proportie de 99,9 % maine dimineata (vineri, 13 august, n. red) marfa va putea intra in posesia clientilor”, a spus Petronela Oprea, sef Serviciu Audit si Control din cadrul Imprimeriei Nationale. Promisiunea s-a dovedit a fi o minciuna. Vineri, Marinex nu confirma rezolvarea problemei. Dan Docan, directorul CN Imprimeria Nationala a atras atentia ca tipografiile abilitate in tiparirea personalizatelor se obliga la suportarea daunelor cauzate agentilor economici prin nerespectarea celor 15 zile contractuale, masurile mergand pana a le retrage abilitatea de a tipari aceste documente. “S-a lucrat non-stop pentru a se putea livra comenzile. Interventia Imprimeriei este un fapt firesc. Nu este vorba de o preluare de comenzi, ci de o prestare de serviciu de la un loc la altul. Noi avem depuse garantii la Imprimeria Nationala de peste 200.000 de euro si poate dispune la a efectua despagubiri in stanga-dreapta atunci cand vor aparea disfunctionalitati”, a spus directorul Marinex, constient ca agentii economici amanati au dreptul la despagubiri, dar nu foarte convins ca va primi cineva ceva. Vom reveni.

O relatie “nefireasca”

In lipsa directorului CN Imprimeria Nationala (“este in concediu”), seful Serviciuului Audit si Control din cadrul Imprimeriei Nationale ii absolva de vina pe cei de la Marinex Print. “Pe baza situatiei create, vom proceda acum si la sanctionarea acestei unitati economice a noastra (de ce se identifica Imprimeria cu Marinex?, n. red). O sa incepem procedura de cercetare amanuntita si de aplicare de sanctiuni. Apreciem, insa, ca situatia va intra in normal. Nu cred ca se va impune sa ajungem la masuri drastice. Totusi, este o firma destul de mare”, a balbait-o Oprea. De unde atata clementa? Explica directorul Marinex. “Avand in vedere ca Marinex este singura tipografie din tara cu capital 100% romanesc, probabil ca exista o anumita simpatie din partea Imprimeriei fata de firma noastra si sunt mai toleranti”, s-a “scapat” Munteanu. Numai ca, in acest caz, patriotismul a dus la incalcarea unei legi!

Mihaela Mihalea







* Desi nu mai e angajat al CEC, vrea bani pe foaia de boala!
Razboiul lui Chiuzbaian

Sucursala CEC Maramures este din nou “teatru de razboi” intre fostul director, Amelia Chiuzbaian, si institutia financiara cea mai cunoscuta de romani. “Exmatriculata” disciplinar, “fosta” duce o lupta de gherila pentru a reveni pe functia ce a facut-o celebra. Pentru acest “nobil” scop, Chiuzbaian uzeaza de tot arsenalul de “relatii, pile, cunostinte”, de aici si de la Bucuresti.

Dupa scandalul de pomina din 2 iunie, data la care i s-a adus la cunostinta ordinul Centralei CEC cu privire la demiterea din functie, Amelia Chiuzbaian a inceput un razboi al nervilor cu cei ce i-au fost subordonati. Amenintari, zeci de telefoane date pe zi, mesaje trimise prin putinii fideli din Sucursala, cum ca va reveni si “pe multi ii va raspopi”.

Rateul foii de boala

In paralel cu aceasta disputa psihologica, fostul director, probabil sfatuita, a adus o foaie de boala emisa in data de 5 iunie, dar din data de 2 iunie (!), data la care a fost pusa pe liber. Cel putin la prima vedere, coincidenta de date te face sa te gandesti ca scopul foii de boala este de a stopa decizia de demitere din CEC (nu poti da afara un angajat aflat pe foaie de boala). Actul medical a fost scos de la medicul de familie al fostului director si a fost prelungit pana in data de 21 iulie, data la care se interneaza in Spital, prin sectia de Urgenta. Sta patru zile pentru analize, dupa care are din nou foaie de boala. In momentul de fata, Chiuzbaian face presiuni deosebite de a i se plati foaia de boala. Trecem peste faptul ca de la Centrala CEC, pana la plecarea presedintelui Teculescu s-au facut fel si fel de interventii in favoarea lui Chiuzbaian si revenim la presiunile exercitate pe angajatii Sucursalei maramuresene. S-a cerut lamuriri de la Oficiul Judetean de Pensii, cel care vireaza banii pentru foile de boala. Raspunsul a fost fara echivoc. “Nu se plateste foaia de boala, deoarece din data de 1 iunie, Amelia Chiuzbaian nu mai este angajat al CEC. O comisie va verifica modul in care a fost eliberata foaia e boala”, se arata in adresa de la Pensii.

Procesomanita

Nemultumita de refuz, Chiuzbaian face un denunt penal pe motiv ca nu i se plateste foaia de boala (dupa ce mai facuse denunt penal impotriva unor colegi pentru calomnie si agresiune). Deocamdata, sunt patru procese penale pe rol la Judecatoria Maramures in urma acestor denunturi penale. Posibil sa actioneze in instanta si Centrala pentru “indrazneala de o a demite”. Asa se lauda. Mai mult, spune ca este reprezentata de doi avocati cunoscuti si ca va avea castig de cauza. Dar odiseea actelor medicale nu se termina aici. Tot in data de 5 iunie, scoate un certificat medico-legal in baza caruia a facut denuntul penal cu agresiunea. Un alt act medical care ridica semne de intrebare. Logic, ar fi trebuit sa se prezinte la medicul legist in data de 2, cand sustine ca a fost agresata. Contrariati de aceasta poveste care nu se mai termina, prin mijloace specifice, am intrat in posesia actelor medicale depuse de Chiuzbaian si a plangerii penale. Asa cum banuiam, sunt multe elemente care conduc spre o “farsa”, sa-i spunem asa. Pentru a replica celor care ne-au acuzat ca ne “legam de medici!”, am hotarat sa nu dam numele celor care au emis actele medicale in cauza. Credem ca se vor face verificari si se vor lua masuri, daca sunt necesare. Precizam doar ca la o analiza a acestor acte, unii medici ne–au spus ca poate fi vorba de o culpa medicala.

Explicatia medicului

In dorinta de a nu gresi, am luat legatura cu medicul care a dat foaia de boala. “Ce sa va spun! Femeia e bolnava. Am dat foaia de boala in data de 5 iunie, deoarece in 2 iunie nu puteam sa eliberez (eu fac de serviciu pe dimineata). In 2 iunie, dupa-masa, Chiuzbaian s-a prezentat la un medic specialist la Policlinica Sf. Maria. Acest medic i–a recomandat dupa consult 7 zile de foaie de boala. Nu puteam sa-i eliberez actul medical decat luni dimineata, cand am fost de serviciu. Medicul de la Policlinica nu poate da foaie de boala. Am fost verificata si totul este in regula. Ca i se plateste sau nu, nu e treaba mea. Nu sunt contabila lui Chiuzbaian”, ne-a declarat medicul de familie. Hartiile la care face referire medicul sunt scrise pe foi cu o stampila a Policlinicii, fara semnatura medicului, ci doar parafa. In fine, am aflat ca fostul director a fost la medic doar in dupa-masa zilei de 2 iunie. Cand am citit denuntul penal am sesizat minciuna.

Iata ce spune Chiuzbaian in plangerea depusa la Judecatorie: “In ziua de 2 iunie nu aveam cunostinta de ordinul de demitere si in dimineata acelei zile fiind bolnava am fost la Spitalul Judetean pentru un consult medical. In jurul orelor 11-12, in timp ce ma indreptam spre institutie am fost sunata de secretara Sucursalei ca a venit pe fax ordinul si ca anumite persoane au luat registrul de intrare-iesire al Sucursalei. Am gasit-o pe secretara sub socul amenintarilor si agresiunilor la care a fost supusa”, spune Chiuzbaian in plangerea depusa la Judecatorie. In mod halucinant, aceasta continua cu descrierea unor scene greu de imaginat. Sustine ca a fost batuta cu pumnii si palmele de anumiti colegi, peste maini si peste cap. La plangerea a depus si certificatul medico-legal eliberat in data de 5 iunie. Din constatarile acestui act am aflat ca dupa o asa “bataie” Chiuzbaian s-a ales cu mai multe echimoze violacee galbui, cafenii sau cu halou galbui si una chiar verzuie. Pe aceeasi mana stanga a mai fost gasita o escoriatie de 0,5-0,2 cm cu crusta de sange pe fond eritematos. Pe de alta parte, medicul spune la concluzii ca aceste leziuni s-au putut produce prin lovire sau comprimare cu mana, ca pot data din 2 iunie si necesita 4-5 zile ingrijiri medicale. Trecand peste terminologia medicala, ne-am interesat si este vorba de acele urme care apar pe piele atunci cand strangi bratul, in cazul de fata. Sunt persoane care au o piele sensibila si orice atingere poate produce vanatai. La fel de adevarat este ca astfel de urme iti poti produce si singur.

Minciuna

Medicii cu care am vorbit ne-au declarat ca este exagerat termenul de ingrijiri medicale. Ce nu stiu multi este ca sotia medicului legist care a dat acest controversat certificat medical este casatorita cu medicul care are contract cu Sucursale CEC (pentru consultatiile care se fac periodic angajatilor)! Pana la urma, am descoperit minciuna. Medicul de familie sustine ca fostul director al Sucursalei a fost la medicul Policlinicii “Sf. Maria” in dupa-masa zilei de 2 iunie, in timp ce Chiuzbaian spune ca a fost la Spital in dimineata zilei de 2 iunie. Actele dovedesc ca e asa cum afirma medicul. In acest context, fostul director a stiut de ordinul de demitere, de fapt a si fost acolo, s-a inchis in birou cu secretara, nu a vrut sa deschida, nu a vrut sa semneze ca a luat la cunostinta de ordin. Ea a fost cea care i-a agresat si verbal si fizic pe cei care au incercat sa-i explice ca trebuie sa paraseasca Sucursala. Toti salariatii au fost martori la scandal, la modul in care s-a comportat Chiuzbaian, chiar si cei patru politisti care au venit si nu au constatat ca fostul director ar fi fost batut, de exemplu. Asteptam cu interes ziua judecatii.

Nicolae Teremtus





* In Afacerea “Incendiu in Baia Borsa” au disparut 4 miliarde
Miliardele mistuite de Grec!

Gavrila Grec, fostul primar PSD din Borsa, a afirmat mereu ca este un bun gospodar, ca face si drege pentru bunastarea localitatii. Modul in care Grec a gestionat problema padurii Primariei, episodul Tau-Stiol si multe altele au fost argumentele care ne-au decis afirmatia: primarul pesedist s-a ingrijit de “bunastarea” unui grup de profitori si a sa, personala.

Din punct de vedere economic, fosta statiune turistica de interes national Borsa a ajuns un oras “mort”. Mii de borseni au plecat sa lucreze in strainatate, dezamagiti de promisiunile politicienilor si de proiecte utopice, care vesteau relansarea turismului intr-o zona in care “activitatea de baza” a ramas jefuirea muntilor de “aurul verde”, sub ochii ingaduitori ai administratiei si ai oamenilor legii. Dupa instalarea noului Consiliu Local, au inceput sa iasa la iveala matrapazlacurile fostului primar. Consilierul local Matei Mihali a cerut balanta de venituri si cheltuieli pe perioada mandatului fostului primar Gavrila Grec. Ce s-a intamplat cu padurea Primariei am vazut, dar marea surpriza a fost cand Mihali a primit Raportul de Audit Intern al Primariei. Ingineriile financiare ale fostului primar depasesc cu mult ceea ce se poate imagina ca ar putea face un primar cu banul public. Raportul se refera la modul in care au fost folositi banii primiti de la Guvern pentru reabilitarea celor patru blocuri distruse in incendiul din Baia Borsa. Intens mediatizat la vremea respectiva, incendiul care a lasat pe drumuri zeci de familii borsene a intrat in atentia administratiei judetului si a Guvernului. De la Bucuresti s-au alocat 20 de miliarde de lei si promisiuni ferme ca cele patru blocuri vor reparate si redate in folosinta in cel mai scurt timp. Banii au intrat in Primaria lui Grec. Raportul de Audit Intern arata ce s-a ales din bunele intentii guvernamentale. S-a verificat daca sumele alocate corespund obiectivului si daca a fost respectata legalitatea in legatura cu utilizarea lor. Concluzia? “Situatia contabila trebuie sa fie clara si fidela, in schimb documentele justificative prezentate infirma acest fapt, ele fiind lipsite de claritate si departe de fidelitate.”

Constatari cu iz penal

O prima constatare a fost ca Primaria Borsa a aplicat procedura de negociere pentru lucrari la cele patru blocuri cu o singura sursa. Potrivit reglementarilor legale, autoritatea contractanta aplica aceasta procedura in situatia de forta majora (calamitate naturala) sau in alte situatii in care nu se regasea cazul de la Baia Borsa. In raport se arata ca singurele lucrari care s-ar fi pretat la procedura cu o singura sursa (un singur executant) ar fi fost cele pentru repararea sarpantelor, “pentru celelalte lucrari trebuia utilizata licitatia deschisa sau restransa, pentru a avea posibilitatea sa se aleaga solutia optima de cheltuieli.” Contractul de executie a lucrarilor nu a fost gasit! Ciudat, dar la “gestionarul” Grec, nu ne mira nimic. Din iulie 2003 (data inceperii lucrarilor) si pana in februarie 2004 (cand au fost finalizate), constructorul a emis catre Primaria Borsa 13 facturi privind valoarea lucrarilor executate. Avem si situatia Ordinelor de plata catre constructor. Totalizand sumele de pe facturile emise si de pe ordinele de plata rezulta un “rest” de plata de aproape 4 miliarde de lei. Adica, din 20 de miliarde de lei primiti de la Guvern, Grec a platit aproximativ 16,1 miliarde. Unde s-au pierdut patru miliarde? Doar Grec poate raspunde. Pe de alta parte, controlul a gasit un fel de “varza” in documentatiile privitoare la lucrarile executate si receptionate de o comisie numita prin dispozitia primarului Grec. Procesele verbale de receptie releva lucrari in valoare totala de 21,5 miliarde lei, iar documentele justificative din Primarie releva neconcordante intre facturi si Ordine de plata. “Lipsa unui Deviz General de Lucrari si insusirea lui de catre Primarie a facut posibila initiativa constructorului de a in situatia de lucrari a unor faze neexecutate sau altele, executate cu distorsiuni grosolane”, se mentioneaza in Raportul de audit. Pe langa “magia” unor miliarde ajunse nu se stie unde, in Raport se dau exemple de lucrari facturate, dar neexecutate.

Plata pentru nimic!

Lucrarile neexecutate sunt de sute de milioane lei. “Transport prin purtat direct materiale la distanta de 90 metri – manopera 364 milioane (din informatiile avute, aceste lucrari au fost executate de proprietarii apartamentelor). Montat RIGIPS la pereti si tavane in valoare de 803 milioane (trebuie facute sondaje, sunt lucrari ascunse si nu se prezinta procese verbale pentru astfel de lucrari). Desfacerea tencuielii interioare in valoare de 227 milioane (executata de proprietari). Executat sobe din teracota in valoare de 326 milioane (sobele existau)”, se mentioneaza in Raport. In final, auditorul mai noteaza ca este inacceptabil ca “desi situatia lucrarilor prezentate sunt vizibil umflate, constructorul pretinde inca o plata de 1,4 miliarde. De asemenea, au ramas lucrari neexecutate la patru apartamente din blocul B2.” Mihali ne-a declarat ca exista teama ca acest raport sa fie prezentat in plenul Consiliului Local. “Este hotie la drumul mare. Trebuie sa se stie cum au fost folositi banii publici, iar Politia trebuie sa vina sa verifice si sa ia masurile ce se cuvin. Cui ii este frica de Grec?”, s-a intrebat Mihali. Noua, nu. De aceea vom urmari cu atentie solutionarea cazului. Vom reveni.

Nicolae Teremtus





* Coltu’ meu
Casa Tineretului, in bataia vantului

Anuntata cu tam-tam, Adunarea Generala a structurilor asociative de tineret, membre ale Fundatiei pentru Tineret Maramures (FTM), s-a terminat inainte de a incepe. Fundatia are in componenta patru asociatii pentru tineret, iar la Adunarea Generala au mai venit inca trei asociatii, cu statutul de invitati. Deoarece presa a fost primita, m-am gandit ca, in sfarsit, exista o deschidere a Fundatiei fata de mass-media si ca vom asista la limpezirea multora dintre problemele care au macinat timp de 14 ani activitatea acestor asociatii pentru tineret. Din pacate, nu a fost sa fie. Prezenta Adunare Generala a fost convocata deoarece Fundatia trebuie sa se reorganizeze potrivit Legii 146/2002, ceea ce implica un nou regulament de functionare. Apoi, ar fi trebuit sa se aleaga structura de conducere a Fundatie, care nu mai are presedinte de vreo doua luni. S-a incercat un dialog intre membrii Fundatiei si reprezentantii asociatiilor care ar dori sa devina membre, fara finalitate. Mai bine de trei ore s-a dezbatut daca Fundatia poate primi noi membri, diverse variante de regulament de functionare a Fundatiei, daca invitatii au drept de vot s-au nu etc. Nu s-a hotarat nimic, ci doar ca va fi convocata o noua Adunare Generala. Tinerii care vor sa faca ceva pentru tineri, cel putin declarativ, s-au certat mai ceva ca politicienii harsaiti in dispute cu miza. Chiar daca pare ca FTM este o structura, acolo, sa fie, in fapt, toata cearta dintre asociatiile de tineret are ca miza Casa Tineretului, respectiv, patrimoniul fostului UTC. Se stie ca de 14 ani, acest patrimoniu a fost folosit de fel si fel de insi, asa-zisi reprezentanti ai tineretului din Baia Mare, in scopuri oculte. Casa Tineretului, o cladire cu o valoare de zeci de miliarde, este o “oportunitate” de afaceri departe de ochii lumii, poate fi un loc caldut, pentru salarii demne de luat in seama. Ditamai cladirea, una din cele mai moderne Case pentru Tineret din tara, adaposteste firme care nu au nimic cu activitatea pentru tineret. Pana la urma, nu asta ar fi problema, dar aici doar asta se face. Din pacate, cei care au generat actuala stare de fapt, fie au plecat, fie au fost demisi. Pe de alta parte, Fundatia are mai multe procese, trebuie sa dea fostului chirias (Marian Marchis) 58.000 dolari pentru presupuse investitii, trebuie sa incaseze (de la acelasi Marchis) chirii restante si penalizari de vreo 4 miliarde de lei. O bulibaseala pe care cu siguranta doar Politia si PNA o pot “decripta”. Asta daca se vrea!

Nicolae Teremtus





* Astral Telecom Cluj ofera sighetenilor servicii dezastruoase
Monopol pe paraziti!

O felie a mastodontului media Astral Telecom Cluj este singurul operator de cablu din Sighet. In micul oras din provincie nu exista vreun ziar sau post de radio comercial local, ci doar acest CATV. Baiul e ca din cele 28 de canale, care exista teoretic, merg vreo 22-25, emisia se intrerupe des, iar pretul practicat creste luna de luna.

Astral Telecom Cluj este singurul operator de televiziune prin cablu din municipiul Sighetu Marmatiei, oferind un singur pachet, de 28 de programe, parca. Cati pot si viziona toate cele 28 de canale de televiziune, ca sa se stie exact? Putini dintre cei instariti, care si-au luat teve-uri cu plasma, model 2003 sau 2004. Precizam ca nu credem zvonurile rautacioase conform carora, Astral ar ridica frecventa de emisie pentru a “ajuta” anumite magazine de electronice sa-si vanda televizoarele performante si foarte scumpe. Dar sa vedem in ce constau nemultumirile sighetenilor referitoare la serviciile Astral Telecom.

“Avantajele” Astral

1) Cica din motive de interferenta cu statiile politiei de frontiera si ale politiei municipale, Astral a ridicat banda de emisie a mai multor posturi pana in spectrul de 367 de Mhz, in timp ce majoritatea televizoarelor nu pot capta semnale ce depasesc frecventa de 300 de Mhz. Practic, platesti pentru 28 de programe, dar poti viziona doar 20-25. Avantaj Astral.
2) Nu exista pachete optionale. Cum ar veni, toata lumea mananca aceeasi ciorba. Cei care doresc canalele Discovery, TVR Cultural, CNN, PRO 7 sau cele de televiziune spaniola, sa astepte pana li se lungeste. Nici o sansa, oricat ai plati. Avantaj Astral.
3) A treia mare nemultumire a poporenilor este calitatea slaba a semnalului. Facand abstractie de faptul ca momentan se lucreaza la schimbarea cablajelor (pentru introducerea telefoniei fixe si a internetului, cica!), semnalul e cum nu se poate mai prost. Cand ploua, semnalul cade. La fel si cand fulgera, tuna, e prea umed, trec norii pe deasupra sau un stol de porumbei.
Vorba unui medic veterinar din Sighet: ”Noroc ca sighetenii n-au multi porumbei, ca n-am mai receptiona nimic.” Cert e ca semnalul cade des, de mai multe ori pe zi. Avantaj Astral.
4) Mai exista plangeri si in ce priveste service-ul, mai ales pe timp de seara (cand rareori dai de cineva pe la sediu) si in weekend. ”Au trecut doua zile si le-am dat o multime de telefoane pana au trimis depanatorii la mine acasa. Am HBO, pentru care platesc, pe langa abonament, alti 4,1 dolari, si doua zile n-am vazut nimic, dar bani le-am dat”, ne-a marturisit o doamna revoltata.
5) Daca tot am ajuns la pret, apoi aflati ca asta e buba cea mare. Pretul e unic: 200.000 de lei lunar, plus dolarii pentru amatorii de HBO (pensionarii care platesc lunar in avans si vin cu cuponul de pensie care sa ateste ca au venituri mai mici de 1,85 milioane de lei au o reducere de 20 %). Pretul serviciului urca regulat, luna de luna (nu mult, dar enervant, pentru ca prea dese sunt majorarile alea, “frate-smecher” Astral).
Cetateni din Bucuresti, beneficiari de serviciile aceleiasi companii de televiziune prin cablu, au confirmat ca in Capitala pretul pentru 32 de canale este de doar 175.000 de lei! Aha, sighetenii-s mai fraieri?

“Sa vina concurenta!”

Pentru a se rezolva problema calitatii serviciilor, singura solutie optima pare a fi venirea in Sighet a unei companii concurentiale. Sorin Rednic, secretarul Primariei, recunoaste ca s-a pus problema aceasta. “Nu avem cum sa ne bagam (in neregulile de la Astral, n. red.), este o societate privata. Sa vina inca o companie? Bucurosi. Aduceti-o incoace si o primim cu bratele deschise”, a spus Rednic. Pentru a afla amanuntele esentiale la intrebarile fara raspuns: de ce se practica preturi “nepamantene”, de ce e foarte slaba calitatea semnalului, de ce nu exista pachete optionale etc., l-am cautat pe Viorel Miculescu, administratorul sighetean al SC Astral Telecom. Acesta ne-a plimbat insa de patru ori, modificand si rasmodificand telefonic intrevederea, pentru ca pana la urma sa ne ofere o adresa email (”asta nu prea merge, va dau alta adresa”) unde sa-i adresam intrebarile, urmand a ni se raspunde in scris. Fiind purtati doua zile fara sa putem discuta cu cineva responsabil de la Astral, am considerat ca parerile sighetenilor despre serviciile deplorabile ale societatii de televiziune prin cablu pot fi publicate in aceasta forma, ele ilustrand cel mai fidel realitatea. Raspunsul il vom publica atunci cand ne va parveni. Pentru ca vom reveni, cu siguranta.

Nemultumiri in masa

Iata ce au declarat cativa dintre subiectii reprezentativi la intrebarea: ”Sunteti multumiti de serviciile Astral Telecom”? Cristian Fernea, consilier local PSD: ”Nu, din multe motive. Nu avem TVR Cultural. Am patru televizoare si pe nici unul nu pot capta toate cele 28 de posturi, ci maxim 24-25.” Ioan Bledea, consilier local PNL: ”Nu. In 1999 am incercat sa aduc inca o televiziune prin cablu, o societate din Dej. Din nefericire, legislatia de atunci nu a permis asta. Daca as fi fost ales (a candidat la primarie in 2004, dupa ce condus orasul in perioada Conventiei, n. red.), as fi adus inca o televiziune, cea de pe Valea Izei, a lui Viorel Pana, care are servicii bune si ieftine. Sunt foarte nemultumit de prestatia Astral.” Dorel Todea, profesor: ”Nu sunt multumit. Calitatea semnalului este foarte slaba, si nu-si justifica banii.” Nicolae Mutiu, fost candidat la primarie: ”Foarte nemultumit.”

Teofil Ivanciuc





* Procesul dintre Romarta SA si fostii chiriasi a ajuns la Strasbourg
Cocoasa verticalitatii Justitiei

Incredibil! Cineva achizitioneaza in sistem de leasing un spatiu comercial, achita timp de cinci ani toate ratele, dupa care vanzatorul se “razgandeste” brusc, decide sa nu mai instraineze spatiul si il ia inapoi fara sa returneze banii si fara a-l despagubi pe cel care investise pana atunci in acesta. Totusi, e adevarat. Si se intampla in Romania, un Stat de drept.

Povestea fostelor spatii comerciale ale Prodaliment este desprinsa parca din sfera fantasticului. Scoase la privatizare in anul 1998, spatiile au fost cumparate in sistem leasing de comerciantii care isi desfasurau activitatea acolo. Timp de cinci ani, oamenii au achitat integral ratele, au facut investitii in modernizari si utilaje si urmau sa devina proprietari. Numai ca la 5 ani de la cumpararea spatiilor, Prodaliment s-a transformat in Romarta SA si… a luat inapoi spatiile! Comerciantii s-au vazut si cu banii, si cu spatiile luate si au luat drumul justitiei, asteptand zadarnic dreptatea. Ani intregi au fost plimbati prin salile de judecata, castigand in prima faza, dupa care a urmat socul. Instantele de judecata au dat castig de cauza noilor actionari majoritari ai Romarta SA: Broadhurst SA si United Capitals, firme cu sediul in cutiile postale din paradisul fiscal cipriot. Urmarea? S-au anulat contractele de leasing si unii comercianti au fost evacuati din propriile spatii.

Evacuari fortate

Pe post de argument va prezentam un caz concret, relatat si argumentat cu acte chiar de administratorul SC Momar. SC Momar inchiriase de la Prodaliment un spatiu situat pe strada Moldovei din Baia Mare. Momar a investit in acel spatiu si l-a subinchiriat catre Macelaria Doru si SC Lili Nastase Ind. Se pare ca, supusi presiunilor venite pe “filiera” Doinei Dragusan, director Romarta, in noiembrie 2003, societatile chiriase au comunicat administratorului SC Momar ca nu ii vor mai plati chiria si ca au incheiat noi contracte de inchiriere cu Romarta (!). Miscarea a fost abila si a avut rolul de a scoate firma Momar din “schema”, prin deposedarea de spatiu si de utilajele cu care dotase spatiul respectiv. Prin aceasta stratagema, Romarta a dovedit ca nu respecta decizia instantei care stabilise anularea contractelor de leasing si repunerea in situatia anterioara (situatie care punea Momar in calitatea de chirias si utilizator al spatiului in care realizase investitii ce se ridicau la valoarea imobilului). Conducerea Momar a obtinut o hotarare arbitrala, investita cu formula executorie, de evacuare a chiriasilor. Iata filmul evenimentelor. In 2 aprilie 2004, unul dintre chiriasi paraseste spatiul, fara a-l preda celui de la care-l inchiriase, incalcand prevederile contractului. In 4 aprilie, Doina Dragusan evacueaza Momar din spatiu, fapt pentru care s-a ales cu o plangere penala pentru tulburare in posesie. In 1 iunie, Marinela Roman, administratorul SC Macelaria Doru, paraseste spatiul, “uitand” sa predea mijloacele fixe societatii Momar. In 8 iunie, utilajele SC Momar au fost incarcate intr-o masina si duse intr-un loc necunoscut! In aceeasi zi, Momar a primit o adresa din partea Macelariei Doru prin care i se comunica faptul ca “din motive obiective (?), conducerea a fost nevoita sa predea utilajele catre Romarta SA”! Momar a inaintat o plangere penala pe numele lui Roman, administratorul Macelariei Doru, pentru abuz de incredere, fapta prevazuta (si pedepsita) de Codul Penal. Este doar un caz in care Romarta a castigat procesul cu comerciantii, fiind din nou proprietarul spatiilor, dar nerestituind banii celor care le-au cumparat. Ramane ca justitia europeana sa se pronunte, dar pana atunci comerciantii raman cu spatiile folosite de fostul proprietar!

“Am ajuns la Strasbourg!”

”Doina Dragusan a impins-o pe Marinela Roman sa faca asta. A convins-o probabil ca nu i se va intampla nimic si ca are spatele asigurat. Romarta a procedat in acest fel pentru ca era o modalitate de a ne scoate din spatiu, cu riscul ca Roman sa fie condamnata penal. Nu iau utilajele de la Romarta pentru ca nu le-am predat lor. Nu stiu in ce stare se afla. Raspunzatoare de starea utilajelor este Macelaria Doru. Sunt ferm convins ca pana la urma justitia va face dreptate. Am primit inregistrarea procesului la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.” - Ioan Moje, administrator SC Momar

Ciprian Dragos





* Moromete si experimentul ”Daea”

… “eu vorbesc cu plantele si cu stropii de ploaie. Imediat cum le vad, le intreb cat a plouat, pe unde si daca a facut bine sau rau.” Sfatul pe care i-l poti oferi celui care face asemenea afirmatii este sa incerce sa vorbeasca cu un psiholog (ar putea sa-i ofere ajutor specializat). Dar cum sa ajungi la ditamai ministrul Agriculturii? Nu iti mai ramane decat sa te gandesti (mai putin cei pe care “ii doare capu’”) ca fostul absolvent de Agronomie, Petre Daea pe numele sau, este identificarea perfecta a unui “Mudava al Lumii celor care nu cuvanta”. Emil Garleanu ar fi fost fericit sa-l identifice si sa declame, in canon: “S-a trezit ciocarlia in chemarea prepelitei: pitpalac!” Numirea lui Daea in functia de ministru al Agriculturii e o misculatie care poate genera hohote la adresa “inspiratiei” primului ministru, daca n-ar fi vorba de viata noastra. Specificatie pentru emigrantii congolezi: Romania a fost o tara eminamente agrara si chiar autoconsidera Baraganul “granarul Ieuropei”. Insa, cum au fiert dropiile in supele duminicale, asa a fiert si taranul roman. In suc propriu, asteptand vreun destept care sa aiba solutii. Dar toti s-au dovedit niste neaveniti perindati la carma ministerului de stors fonduri SAPARD. Daea a urcat treptele afirmarii de la nivelul “subsol” (inginer stagiar la “ceapeul” din satul mehedintean Sisesti) pana la fotoliul ministerial, sperand sa poata aplica si prasila a III-a in vesnic experimentala agricultura romaneasca. Evenimetele din decembrie ’89 (pe care numai revolutionarul ranit la deget le mai considera Revolutie), l-au prins pe Daea in functia de adjunct sef (ce tovaraseste rezoneaza!) la Sectia “Probleme de Agricultura” din Consiliul Judetean Mehedinti. Da, pe atunci, in agricultura existau probleme. Acum nu mai exista. Nici probleme, nici agricultura. Azi, Daea discuta filosoficul proiect al incurajarii culturii de sofranel. Asta cand nu face prognoze mudaviene despre cultura de floarea soarelui (sa creasca productia de spart materie prima pe stadion) sau grau (“tinand cont de productiile inscrise in anuarul agricol, recolta anului 2004 a atins cea mai mare productie medie la hectar, mai precis 3.872 de kg la hectar” – aici cred ca a schimbat doar cifrele din raportul pe care-l pastra de cand raporta la “ceapeul” din Brosteni). In timpul delirului cu plantele si cu stropii de ploaie, “exercitiul natural” de scadere a pretului la paine s-a dovedit o ministeriala fantasma nocturna, iar taranii calaraseni din Chirnogi i-au dat pamantul lui Jihad El-Khalil sa se spele cu el pe cap. P.S.: Moromete din Maramures a muncit si a trudit. Acum se scarpina in crestet, si-si spune: “Am luat pamant ca sa traiti voi bine! De ani de zile ma zbat sa platesc fonciirea fara sa vand…”

Catalin Vischi





* Bulibaseala din sistemul de expertiza a nevazatorilor
Orbinson Crusoe

O data cu constituirea Comisiilor judetene de expertiza ofatlmologica s-a luat si hotararea de a purica dosarele tuturor nevazatorilor. Cum Maramuresul se situeaza printre judetele fruntase in privinta numarului de nevazatori, au “cazut” peste 100 de capete, printre care si nevazatori cu “vechime” in gradul I sau cu acuitati vizuale dobandite la nastere.

In anii trecuti, certificatul de expertiza oftalmologica, in baza caruia se facea incadrarea intr-o anumita categorie de handicap vizual, putea fi eliberat de orice medic oftalmolog. Asa s-a ajuns, probabil, ca dintr-o “indulgenta excesiva” a medicilor, Maramuresul sa se situeze pe podium in privinta numarului de nevazatori. Situatia a inceput sa se schimbe de la inceputul acestui an, o data cu constituirea unei comisii unice de expertiza la nivel judetean. Tot atunci, la nivel national s-a luat o hotarare care prevedea reexaminarea tuturor nevazatorilor. Si a inceput circul. Cei mai multi s-au trezit intr-un grad inferior, dupa ce ani buni fusesera incadrati in gradul I. “Metamorfoza” gradului de orbire a maramuresenilor determina o intrebare logica. Cine a gresit? Cel mai probabil, varianta ca unii cu probleme medicale au cotizat la greu la ofatlmologii care au semnat incadrarile in grupe de handicap. Ii informam pe cei nefamiliarizati cu sistemul ca nevazatorii primesc o indemnizatie care creste in functie de scaderea acuitatii vizuale (a vederii).

Cazul “Rusnak”

Vasile Rusnak din comuna Remeti a fost incadrat mai bine de 10 ani in gradul I de handicap, avand acuitati vizuale de 1,50. Dupa expertiza din iulie, Rusnak s-a trezit in gradul II de handicap, avand acuitati vizuale de 2,50 (adica boala se ameliorase). In bani, schimbarea genereaza o indemnizatie mai mica cu peste 3 milioane de lei. Rusnak sustine ca in 8 iulie, la ora 11, in fata sa, a intrat in comisie reprezentantul unei persoane care suferea de cataracta (boala tratabila, sustine Rusnak) si care a fost trecuta (in lipsa!) de la gradul II in I. Nevazatorul din Remeti este convins ca pensiile de gradul I se rezolva cu spaga, ”dar eu nu am de unde sa dau cateva sute de euro”. Doctorul Viorel Coza, cel care a parafat gradul de handicap al lui Rusnak in functie de expertiza medicala, sustine, insa, altceva. “Conform acuitatilor vizuale, se incadreaza in gradul II. Pana acum, avea acuitati de 1,50 si acum are 2,50. Eu nu puteam sa-l incadrez din gradul I in gradul II cu aceleasi acuitati. Pana acum, cred ca a luat certificatul de expertiza de la Sighet, acum a fost eliberat de comisia judeteana. Incadrarile intr-un anumit grad de handicap se fac in functie de tabelul cu acuitatile vizuale, dupa rezultatul pe care il da aceasta comisie. Nu ne permitem sa scriem prostii. De-a lungul timpului s-au dat examinari de la un singur medic oftalmolog, nu pot sa va spun cum s-a intamplat atunci, pentru ca nu stiu. Probabil, medicii erau mai indulgenti, dar nu vreau sa acuz pe nimeni. Toti cei care sunt nemultumiti de incadrare pot face o contestatie la comisia nationala. Si cei care nu sunt incadrati primesc astfel de adeverinte, dar nu prea vin sa le eliberez. Evaluarea se face pe baza actelor din dosar, dar, eventual, pot sa cheme persoana sa o reexamineze. Sunt niste criterii prevazute de Ordinul 727 din 2002, pe baza carora se face incadrarea”, a spus Coza.

Vinovatii cu si fara vina

Insa cazul lui Rusnak nu este singular. “Pana acum au venit la noi in jur de 10 persoane nemultumite de hotararea comisiei de expertiza. Am avut foarte multe cazuri de nevazatori care au fost o viata incadrati in gradul I (aveau un handicap din nastere, urmasera o scoala speciala) iar acum au fost trecuti in gradul II. Au facut contestatie la Comisia Nationala de Expertiza. Am sunat si noi acolo si am inteles ca dosarele sunt in lucru. Aici exista o nemultumire, in sensul ca gradul de handicap este hotarat de catre cei de la Comisia Nationala tot in functie de expertiza medicilor din judet, fara a face noi controale! Nevazatorii au spus ca in cazul in care rezultatul comisiei va fi acelasi, vor merge la Bucuresti. Situatia este mult mai grava pentru cei care nu au primit nici un grad de handicap vizual, fiindca multi nu au nici un act eliberat de comisie care sa poata certifica acest lucru si sa le permita sa faca o contestatie. Nu mi se pare normal nici ca expertizele sa fie facute la nivelul judetului doar de trei medici. Asta inseamna ca ceilalti au degeaba o diploma”, a spus Gheorghe Simon, presedintele Asociatiei Nevazatorilor, filiala Maramures. E greu de crezut ca acuitatile vizuale deosebit de grave ale unor persoane s-au ameliorat de la un an la altul. Asa ca singura ipoteza plauzibila e ca unul dintre cei doi medici care au eliberat certificatele au gresit, intentionat sau neintentionat. Ramane de cercetat.

Ioana Lucacel





* Ma tot mir
Cele des porunci

Una dintre cele mai spectaculoase noutati editoriale pe care ni le rezerva viitorul apropiat este traducerea Bibliei in limba rromilor, moment important in edificarea credintei si moralitatii unei importante minoritati etnice din Romania. Cat de fidela va fi traducerea Cartii Sfinte, nu putem sti. Unii specialisti in istoria religiilor sustin ca doar Biblia in ebraica este autentica si ca toate celelalte contin greseli de traducere si interpretare. Este foarte posibil ca in textul biblic in limba rromanes sa fie inserate numeroase greseli. Pare chiar indicat, in aceste conditii, ca in pasajele privitoare la cele zece porunci traducatorii sa intervina pe text, la modul constructiv. Spun asta pentru ca porunca Sa nu poftesti ce este al altuia! poate fi tradusa destul de aproximativ, dat fiind faptul ca dintr-un dictionar pe care l-am consultat lipsea cuvantul rrom pentru romanescul “altuia”. Poate fi tradus doar Sa nu poftesti ce este prin Nana kamel si, dar nu-i corect sa ceri oamenilor alora sa nu pofteasca chiar nimic. Unde mai pui ca imediat vine porunca Nana corel!, respectiv Sa nu furi! Biblia, cu poruncile ei cu tot, ar trebui citita si de oamenii care se ocupa cu elucidarea Dosarului “Flota”. E bine ca vreo 80 de bastani vor fi luati la puricat, dar nu-i corect ca lista nu-i completa. In sero (capul) listei ar trebui sa fie trecuti cei care au dosit love (bani) multi si pe care nu i-a legat niciodata nici un singalo, kanralo, tangalo sau siralo (toate sinonime cu “politist”): Nicolae Vacaroiu si Serban Mihailescu, cu largul concurs al lui Adrian Nastase. Astia si-au facut khes cu mai multe etaje, au giangavno Rolex de mii de parai, jabas Armani, kherorro la Snagov si Sinaia cu dikhvalin termopan, khetanorvurdon Mercedes si nu le pasa de nimic, pentru ca klonkovo la klonkovo nu-si scoate ochii. Culmea ipocriziei e ca astia ii acuza pe rromi ca au mancat talali (lebede) de pe talo (lac) in Viena si ca au corel de prin bikinlin (magazine) din strainatate. Cu ce-i mai breaz Nastase si gasca lui de cirditori (vanatori)? Si ei merg sa prinda resutui (vulpi) si diferite cirikli (pasari). Plus ca au invatat de mici in politica ca daca astazi furi un anro (ou), maine vei fura un guruv (bou) si poimaine o skamin (banca). Cele des porunci sunt numai pentru o sama de raklo (baieti). Mai kalo (negri) si fara carnet de partid.

Ioan Botis





* O lege ignorata a dus la colapsul stomatologiilor din scoli
Gratuitate pe… bani!

Conform legii, orice prescolar, scolar sau student are dreptul la asistenta stomatologica gratuita. Numai ca legea reprezinta doar cateva randuri scrise, nefiind aplicata. Dotarile cabinetelor sunt sub standarde, iar medicii stomatologi refuza sa lucreze cu Casa de Asigurari. Cei cativa medici care lucreaza in acest sistem nu isi respecta obligatiile.

Legea ii asigura fiecarui prescolar, scolar sau student dreptul la asistenta stomatologica gratuita. “Exista doua ordine de ministru care reglementeaza asistenta medicala a scolarilor si studentilor. In unitatile scolare, normarea se face astfel, un medic de medicina generala la 2.000-2.500 de elevi, iar pe partea de stomatologie generala, normarea este de un medic si o asistenta medicala de stomatologie la 1.000-1.500 de elevi”, a spus Calin Man, purtator de cuvant la Directia de Sanatate Publica (DSP). Insa prevederile legii sunt departe de a fi respectate. In Maramures exista sase cabinete scolare de stomatologie (cinci in Baia Mare si unul in Baia Sprie).

Legea tocmelii

Desi nu asigura nici macar acoperirea prevazuta de lege, medicii au un program… facultativ! In situatia “exceptionala” in care elevii ii gasesc totusi pe la cabinete, medicul respectiv nu efectueaza decat o consultatie si-l expediaza pe elev la un specialist. Adica la un cabinet particular. Unde nu mai e deloc gratuit. “Atributiile acestor medici din cabinetele scolare sunt de profilaxie si nu curative, decat in cazul urgentelor. Dar printre atributiile lor se numara si efectuarea de tratamente pentru cariile dentare sau de mica chirurgie dentara”, a spus Man. In realitate, despre tratarea cariilor nici nu poate fi vorba.

Banii vorbesc

Numarul redus de cabinete s-ar datora… medicilor! “Medicii stomatologi refuza sa lucreze in cabinetele scolare, deoarece, prefera sa-si deschida cabinete individuale, unde fiecare manevra costa”, a motivat Man. In opinia stomatologilor, situatia nu este diferita. Ei refuza sa lucreze cu CAS, deoarece primesc bani putini si sunt obligati sa lucreze sub standarde. “Colegii mei care au contract cu CAS, trebuie sa se acomodeze cu sumele oferite. Normal ar fi sa existe un plafon minim, sub care sa nu se lucreze, deoarece in asemenea conditii standardele nu sunt respectate. CAS da 8 milioane si ceva de lei pentru un stomatolog simplu, 10,5 milioane pentru un medic specialist si 11 milioane pentru un medic primar. Plafonul acesta il termina in trei-patru zile”, a explicat Bönist Istvan, presedintele comisiei de stomatologie din cadrul Colegiului Medicilor.

Ar trebui…

Nici starea cabinetelor nu este… imbietoare. “In curand, urmeaza sa se infiinteze Colegiul Medicilor Dentisti, care va avea o activitate distincta de cea a Colegiului Medicilor si va trebui sa analizam si situatia acestor cabinete scolare. Nu le-am vazut pe toate, dar in cele in care am fost aparatura nu mai era corespunzatoare”, a confirmat Bönist. O alta problema este ca multi stomatologi refuza sa lucreze cu copiii. “Daca ar fi dupa mine, pe cei care lucreaza cu copiii i–as plati dublu, daca nu triplu, fiindca nu este tocmai usor”, a recunoscut stomatologul. In mediul rural, problema este mai grava, deoarece sunt putine cabinete particulare, in timp ce asistenta gratuita lipseste cu desavarsire. “Trebuie discutat neaparat cu primariile si cu Directia de Sanatate Publica, deoarece sunt zone cum ar fi Petrova, Ruscova, unde sunt zeci de oameni care nu au medic stomatolog. In Baia Mare avem cu 50 de medici mai multi, iar in judet avem minus 156”, a spus Bönist. Deocamdata, legea ramane in aer, stomatologii care lucreaza in cabinetele scolare sunt platiti prost si fac treaba de mantuiala, iar parintii (acesti cotizanti ai fondului romanesc de caritate) sunt nevoiti sa scoata bani din buzunar daca vor sa aiba copii sanatosi.

Mihalea Mihalea