ATITUDINE, ANCHETA, ISTORIE

* Campania electorala vizuala
Pactul de neagresiune

* Soc! Un contrabandist sighetean a fost “iertat” de Iliescu si Nastase
Gratie gratierii

* “Pase” cu copii sarmani, pentru obtinerea finantarilor europene
Interesul superior al Secretarului de Stat

* Acei ministri maramureseni

* Umbrela visinie

* Coltu’ meu
Grupul primarilor pesedisti ce nu consuma apa plata

* “Ambassador” mincinos

* Un scandal cu miza de miliarde si finantari SAPARD
Sefii BCR Sighet, cercetati penal!

* Primarul Sapantei s-ar putea face vinovat de infractiunea de distrugere!
Panoul abuzat

* Schimbul de azi
Metamorfoza lui Gevril de la Casa de Pensii

* Un potentat sighetean a dat startul operatiunii “Baricada”
Gardul “leopardului”

* Ma tot mir
Pijamaua lui Iliescu

* Profesionistul

* INTERVIU - Liviu Doru Bindea, un senator care acuza izolarea judetului
Magistratul politician

* Campania electorala vizuala
Pactul de neagresiune

In debut, o sa “afisam” ceva demonetizat: “afisele electorale au o importanta deosebita in cunoasterea candidatilor la alegeri”. Desi calendaristic ne situam aproape la jumatatea campaniei electorale, in Maramures, doar de vreo doua zile au inceput sa apara afise electorale ale partidelor inscrise in competitia din 28 noiembrie.

Pana acum, in prag de alegeri, mai toate localitatile maramuresene erau “inundate” de afise care-nfatisau fel de fel de candidati. Ii puteai vizualiza pe doritorii de demnitati, locale ori parlamentare, in fel si fel de pozitii studiate, toti zambind, joviali (barbati-n costum si cravata, iar femeile in rochii sau compleuri savant alese). Mai ca nu gaseai un magazin a carui vitrina sa nu fie acoperita de candidatii partidului simpatizat de patron. Se puteau observa si afise. Uriase, cat un bloc ori “doua, mai mici”. Din acest punct de vedere, aveam sentimentul ca se-ntampla “ceva important”. In aceasta campanie, se pare ca liderii partidelor au ajuns la concluzia ca afisele nu mai sunt atat de importante. Sau exista o alta explicatie pentru intarzierea tiparirii acestora? Dintre toate partidele cu pretentii, doar Alianta Maramures a anuntat ca pentru intreaga campanie electorala are un buget de 1,5 miliarde de lei. Din aceasta suma nu se stie cat este alocat afiselor. Uniunea (PSD+PUR) nu stie cat are buget (sau nu vrea sa faca publica suma) dar, cu siguranta, nu poate fi mai mica decat a Aliantei. Cei de la PRM mizeaza pe 7-800 de milioane de lei. Astea sunt declaratii oficiale. Probabil, pe langa aceste sume se mai aduna altele, consistente, care apar sau nu in contabilitate.

Pe ici-colo

De vreo doua zile, in sfarsit, au aparut si afisele electorale. In urbe, in locurile cu vad, sunt amplasate panouri, iar pe arterele principale exista niste stalpi pentru afisaj electoral. Din cate am aflat, liderii de partid au discutat problema afiselor si respectarea afisajului. “Ne-am intalnit si am hotarat ca membrii din organizatiile de tineret sa nu se mai faca de ras, ca anii trecuti. Vorbesc de toate partidele. Si asa sunt scumpe afisele!”, ne-a marturisit un lider al partidului de guvernamant, “pactul de neagresiune inter-partide”. Curios, am verificat cum se respecta acest pact. Pe platoul din Piata Revolutiei, in centrul orasului, sunt afise cu Alianta, “Buda cu Salajanu”, UDMR, PNTCD pentru presedintie, PRM (Liviu Doru Bindea). Intru nefericirea pactului, desi nu sunt toate locurile de afisaj ocupate, o parte dintre afise sunt rupte, lipite peste alte partide, manjite cu aracet (pentru a “obtura mesajul”). Culmea ironiei a fost ca pe stalpul de langa Remin am zarit lipite peste afisele electorale niste... “invitatii”. “Organizatia de tineret a ” invitau baimarenii la o actiune de donare de sange. Evident, nepolitica. Faptul mira pentru ca vine din partea unei organizatii umanitare, iar spatiu era suficient pentru a posta acele anunturi (mai ales ca, desi pare incredibil, afisele electorale nu costa putin, iar partidele se “macelaresc” destul, nu mai e nevoie si de ONG-uri). Dupa o numaratoare aproximativa, rezultatul a fost unul surprinzator. In centrul Baii Mari, cele mai multe afise, paradoxal!, le au taranistii. Mai exact Ciuhandru, candidatul la presedintie. La urma urmei, la asa campanie, atatea afise. Am aflat ca singurul candidat la “parlametare” care si-a platit afisele din buzunarul propriu este Liviu Doru Bindea. Se spune ca senatorul PRM ar fi luat un credit pentru a-si face afise. Motivul? Nu a dorit sa aiba “datorii de rambursat” eventualilor sponsori.

Nicolae TEREMTUS






* Soc! Un contrabandist sighetean a fost “iertat” de Iliescu si Nastase
Gratie gratierii

Adrian Ieudan, un sighetean in varsta de 32 de ani, condamnat la inchisoare pentru contrabanda, a fost gratiat de liderii Romaniei, desi s-a sustras in permanenta de la executarea pedepsei. Zvonistica urbei natale a gratiatului consemneaza ca pentru libertatea sa ar fi intervenit Ilie Maris, un preot “cu relatii sus-puse”,, care e si nasul sau.

Cand ploua, cel mai bine e sa stai tolanit, aproape letargic, lecturand cu nesat Monitorul Oficial nr. 981 din 25 octombrie 2004. Te avertizez, insa, ca atunci cand vei “da cu ochii” de asa-numitul Decret prezidential privind acordarea unor gratieri individuale, risti sa ramai cu pupilele dilatate. Si daca nu ai Proculin la indemana, nu ai decat o sansa. Sa incerci sa intelegi ce o fi fost in capul presedintelui Ion Iliescu, cand el, in calitate de garant al legilor si al Constitutiei, a decis sa mictioneze viguros pe hotararile a doua instante romanesti? Pentru ca in decretul buclucas figureaza si numele sigheteanului Adrian Ieudan, fost Ieudan Adrian pe vremea cand politistii maramureseni dadeau cu cascheta de pamant de ciuda ca nu-l pot prinde pe cel dat in urmarire generala, pentru ca se sustragea efectuarii unei pedepse, data in urma unei sentinte definitive.

Mandatele recuzate

Adrian Ieudan a fost condamnat pentru contrabanda. Se spune ca era un tip dur care acum “s-a linistit si nu mai face prostii”. Conform declaratiei unor inalti oficiali de la Politia municipiului Sighet, Ieudan a comis infractiunea prin 1992-1993. “A tot tergiversat procesele, pana in 2001, cand a fost condamnat la 1,6 ani de inchisoare, cu executare. In octombrie 2001 am emis un mandat de arestare pe numele sau, dar instanta a cerut inapoi mandatul. In urmatorii ani, pana in vara lui 2004, l-am pus de mai multe ori sub urmarire dar, de fiecare data, instantele au recuzat mandatele. In urma cu vreo doua luni l-am dat in urmarire generala, Ieudan Adrian aparand inclusiv in presa ca fiind urmarit general. In tot acest timp, el s-a sustras de la pedeapsa, nefiind de gasit (am auzit ca ar fi fost ba internat prin spitale, ba pe la Cluj sau Bucuresti). La sfarsitul lunii octombrie l-am gasit in Sighet si l-am retinut. Cand am vrut sa cerem arestarea sa, am aflat ca acesta fusese deja gratiat de presedinte. Noi nu am fost informati, probabil din cauza timpului extrem de scurt scurs intre data gratierii si cea a retinerii sale. Asa ca Ieudan este liber si din punct de vedere legal. Nu cunoastem amanunte despre cum a scapat sau cum a fost gratiat, desi se sustragea de la condamnare. Si nu e treaba noastra”, a declarat un inalt oficial al politiei sighetene.

Hai ca-i bine. Zau!

Ieudan e un tip care nu a clacat dupa acea perioada neagra si si-a refacut viata. S-a apucat de afaceri si acum are un atelier de tamplarie, unde da de lucru catorva angajati. Plateste taxe si impozite, este un contribuabil onorabil si incearca sa-si uite trecutul. In aceeasi calitate de contribuabil, nu pot decat sa-l felicit: aduce bani la bugetul Sighetului. Trebuie sa fiu solidar cu el, doar platim amandoi contributia pentru strazile, asfaltul, canalul, gunoiul sau salariul sutelor de contopisti ai administratiei locale. Nu putem sa-l lasam sa putrezeasca in puscarie pe un intreprinzator! Ce daca a facut o infractiune? Doar nu a dat in cap, nu a omorat pe nimeni, alea-alea. Sa fie clar! Avem nevoie de cati mai multi Adriani Ieudani, pentru propasirea natiei! Fapt pentru care tin sa-i felicit cu abnegatie proletara pe presedintele si prim ministrul Romaniei, care au inteles ceea ce trebuia (intelepti oameni!) si au sters cu buretele mizilicul acela de condamnare.

Biserica gratiatului

Pornind de la zvonurile care sustin ca Ieudan s-ar fi angajat ca, daca scapa de inchisoare, va plati 1-2 miliarde de lei pentru constructia bisericii din cartier (prin intermediul influentului sau nas, preotul Maris), am cerut catorva vecini de-ai sai parerea despre personalitatea acestuia si misterioasa gratiere. “Adi Ieudan este baiat de treaba. Un om ca el mai rar gasesti. A gresit, dar ce, dumneavoastra nu puteati omori pe cineva (pardon?, n.red.)? Poate Iliescu a vazut (?) ca e un om bun… Si apoi, da de lucru la niste oameni, are angajati la atelierul sau. Ce faci? Lasi oamenii pe drumuri?”, s-a intrebat o vecina tanara, miloasa si frumoasa, care ne-a luminat. Partial. Insa un alt vecin ne-a soptit un alt scenariu, mult mai rautacios: “da, stiu cum a procedat, dar... Se spune ca a dat mult ca sa scape. Zeci de mii de parai (dolari, n.red.), prin popa Ilie Maris care are pile (aici s-a referit la Cotroceni, ca daca s-ar fi refrit la Rai, ar fi trebuit sa scriem “sus” cu majuscula, n.red.). Se aude ca Adi a promis ca daca scapa va da bisericii 1-2 miliarde de lei pentru constructie.” Cert e ca Adrian Ieudan este liber. Din discutia cu cel gratiat de presedinte, prima impresie e ca e tipul dur s-a cumintit. Dar nu-mi iese din minte expresia: “sustragerea de la condamnare” (din declaratia politistului). Dand credibilitate 100% acestei declaratii, cred ca Iliescu a fost dezinformat. Argumentul lui Ieudan cum ca ar fi fost gratiat pentru ca e bolnav si are in intretinere doi copii, nu prea sta in picioare. Sunt multi puscariasi care sunt bolnavi grav, care au acasa cate 10 guri de hranit si pe care nu-i baga nimeni in seama. Asa ca senzatia (poate gresita) este ca Ieudan a fost gratiat pe sustache, pe relatiile preotului Maris si cu ajutorul banilor proprii. Ceea ce, daca s-ar confirma, nu pare deloc corect, dar “normal” in “tara PSD”.

Ce spune gratiatul?

Reporter: Ati suferit o condamnare si ati fost gratiat?
Adrian Ieudan: Da’ de ce va intereseaza? Am fost condamnat, dar cu suspendare.
Rep.: Pai, nu ati fost dat in urmarire generala?
A.I.: Ba da, ca eu am fost bolnav, in spital, si ei nu au stiut asta. Nu m-am ascuns.
Rep.: Ce sentinta vi s-a dat? 9 luni?
A.I.: Cam asa, dar povestea e mai lunga si complicata. Da’ de ce trebuie sa spun asta?
Rep.: Pai, ati fost gratiat de Iliescu, ati fost publicat in Monitorul Oficial, este o chestiune publica.
A.I.: Bine, dar vedeti numai ce scrieti in ziar…
Rep.: Cum ati ajuns la presedinte? Ati avut relatii, sau avocat?
A.I.: Nu, nu. Deloc relatii. Am facut sesizari la Iliescu. Multe, si 4-5 pe an. Si eu i-am scris, si avocatul, si altii. Si preotul din Camara, Ilie Maris, mi-a facut un dosar intreg. Asa am fost gratiat, cerand-o repetat. Ati vazut, acolo au fost gratiati oameni si de 80 de ani.
Rep.: Dar de ce dumneavoastra, ca sunteti tanar? Ati fost bolnav?
A.I.: Da, au fost mai multe. Si bolnav, si am in intretinere doi copii mici.

Teofil IVANCIUC





* “Pase” cu copii sarmani, pentru obtinerea finantarilor europene
Interesul superior al Secretarului de Stat

Directia de Protectia Drepturilor Copilului Maramures e purificata de controale marca Autoritatea Nationala a Protectiei Copilului si Adoptie si Camera de Conturi. Pentru a-i ajuta, la oferim un nou pont. Cazul Florian Salajeanu, care a abuzat de functiile de presedinte ASSOC si director adjunct DCP, pentru implementarea unui proiect cu finantare externa. Conditiile proiectului au fost incalcate si acum instanta va trage la raspundere vinovatii.

Florian Salajeanu, Secretarul de Stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Persoanelor cu Handicap, nu este strain de matrapazlacurile ce au macinat DPC. Plecat din postura de presedinte al ASSOC si ulterior director adjunct al DPC, Florian Salajeanu s-a lansat in marea politica. Ceea ce i-a adus roadele scontate. PSD, al carui membru este, l-a propulsat in functia sinonima cu aceea de ministru. In cele ce urmeaza vom dezvalui cateva ilegalitati din mirobolanta activitate a lui Salajeanu. Problema celor 21 de asistenti maternali, a caror situatie am prezentat-o, nu este lipsita de importanta, acestia fiind rezultatul unui proiect initiat de ASSOC, in colaborare cu DPC. Obiectivele principale au fost gasirea de alternative pentru cei 43 de copii cu nevoi speciale din Centrul de Plasament pentru Copii Prescolari cu Deficiente din Baia Mare (str. Dragos Voda). Pentru 60% dintre acei copii urma sa se gaseasca o alternativa sociala: 20 de copii sa fie incredintati in asistenta maternala, iar 5 - reintegrati in familiile naturale. Acelasi proiect prevedea formarea unui numar de 20 de asistenti maternali profesionisti pentru plasamentul copiilor. Proiectul, in valoare totala de aproape 175.000 de euro, era sustinut financiar de fundatia World Learning prin programul ChildNet (aprox. 137.000 euro), ASSOC (aprox. 33.000 euro) si DPC (3.500 euro, in natura). Ca de obicei, unde sunt bani, sunt si probleme.

Punguta cu doi euroi

In cazul unui proiect, finantatorul da bani pentru o finalitate pe care o cunoaste foarte exact. Numai ca, in acest caz, ca si in multe altele, persoane implicate in derularea proiectului au profitat, urmarind atingerea propriilor interese. De exemplu, numarul asistentilor maternali nu s-a respectat, crescand de la 20 la 21. Aici e ca la cutiile de chibrituri: + sau – cateva bete. Apoi, conform contractului, cei 21 de asistenti urmau sa fie platiti de ASSOC timp de 14 luni, pentru a fi preluati ulterior de DPC. In luna iulie, termenul de finalizare a proiectului, asistentii nu au fost cuprinsi in organigrama DPC, ceea ce a dus la un proces. Instanta a decis ca vinovati sunt si cei de la ASSOC, pentru faptul ca nu au avertizat DPC de necesitatea preluarii asistentilor. Dar aceasta nu e singura ilegalitate. Din cei 21 de asistenti maternali, doar 16 au in prezent copii care provin din centrul de pe Dragos Voda. Doi dintre copii provin din Policlinica 3, iar alti trei (stupoare!) din casele de tip familial (CTF) promovate de Stefan Darabus. Adica, Darabus a cazat copii pentru a obtine finantarea unui proiect, iar Salajeanu i-a mutat in alta locatie pentru acelasi scop! Ce s-a intamplat? De regula, asistentii maternali nu doresc sa ia copii mai mari de 8-10 ani. Pusi in fata acestui impediment, Florian Salajeanu si Ana Moldovan (directorul de atunci al DPC), pentru ca nu puteau rata punga de bani, au decis ca trebuie sa plaseze niste copii, oricare ar fi acestia. Chiar daca nu se respecta proiectul! Si au apelat la alti copii. Dar de ce s-a apelat la copiii din casele de tip familial, cand acestia au fost dusi acolo in baza altor proiecte de tip PHARE? De ce au fost inclusi cei trei copii in doua proiecte diferite pentru care s-au alocat sute de mii de euro? Pentru ca a contat imbogatirea unora si nu interesul copilului? De ce a acceptat Stefan Darabus ca trei copii din “casele sale” sa fie inclusi in alt proiect, vom spune cu o alta ocazie.

“Trebuia sa fiu tampit!”

Florian Salajeanu apara DPC, inventand o presupusa urgenta in plasarea cazurilor respective. “S-au adus cinci copii din alta parte la solicitarea DPC (?). Pentru ca erau cazuri urgente care necesitau plasarea de urgenta in asistenta maternala. Despre incompatibilitate... Vreau sa spun ca eu dupa ce am ajuns director adjunct la DPC, nu am mai fost presedintele ASSOC. Trebuia sa fiu tampit sa semnez acte atat din partea DPC, cat si a ASSOC”, a spus Salajeanu. Si totusi... Actualul Secretar de Stat a semnat o scrisoare de angajament in calitate de presedinte al ASSOC, pentru realizarea proiectului intre cele doua institutii. Din actul respectiv nu reiese data (se lucra ca la piata), dar chiar presupunand ca este anterioara celei in care Salajeanu a ajuns director adjunct al DPC (iunie 2001), reiese implicarea sa in acest proiect. Atunci cum se face ca in calitate de director adjunct avea atributii de verificare a implementarii proiectului? In care parte tragea spuza? Pe oala ASSOC sau pe cea a DPC? Pe langa aceasta, proiectul DPC-ASSOC nu a avut girul Consiliului Judetean (CJ). Atunci Ionel Pop, secretarul din acea perioada a CJ, ce a facut in calitatea sa de presedinte al Comisiei Judetene de Protectia Drepturilor Copilului? A asistat pasiv la ilegalitatile parteneriatului Florian Salajeanu - Ana Moldovan (directorul de atunci al DPC). Acum, proiectul s-a finalizat si constatam urmatoarele: au rezultat 20 de procese intentate de asistenti (pentru care instanta va trage la raspundere conducerea ASSOC si DPC), trei luni de neplata a asistentilor si un centru inchis, numai bun de renovat (acum copiii sunt in Centrul de pe str. Delavrancea). Vom reveni cu alte implicatii in acest proiect.

Scuzele lor

“Prea multe nu stiu referitor la problema asta. Intreaba-i pe cei de la DPC si ASSOC. Copiii ajung in case pentru ca acesta e un prim pas inainte de a fi reintegrati in familii. Asta e rolul caselor. Cand cei trei copii au plecat din case am stiut, dar nu am avut cunostinte despre care proiect e vorba. De acest lucru raspunde Comisia de Protectia Copilului.” - Stefan Darabus, directorul HHC Romania. “Cei cinci copii au fost dati in asistenta la cererea DPC, din cauza unor dificultati aparute. Eram in parteneriat. Proiectul a inceput in 2002, cand Florian era director adjunct la DPC. El nu a avut nici un rol aici. Faptul ca acum in centru se fac reparatii nu se datoreaza proiectului, care se referea strict la reducerea numarului de copii. Si i-am redus de la 45 la 11. Acum nu mai sunt in centru, ci au fost mutati in centrul de pe Delavrancea. Deci, obiectivul nu a fost inchiderea centrului.” - Dorina Suciu, coordonatorul de proiect in cazul parteneriatului ASSOC-DPC.

Ciprian DRAGOS





* Acei ministri maramureseni

Ministrii si Secretarii de Stat (cei numiti in vizitele de prin judete cu servilism: dom’ ministru) sunt personaje politice puternice, care pot influenta in bine sau in rau dezvoltarea unei localitati, a unui judet ori a unei zone. Desi pana in 2000 Maramuresul a avut in fiecare guvernare macar un ministru, in momentul de fata ne aflam in situatia de izolare economica si administrativa.

In guvernul Nicolae Vacaroiu l-am avut ca ministru pe Adrian Turicu, la Telecomunicatii (un minister important care, se spune, l-a depasit pe maramuresean). Tot in acel guvern au fost secretari de stat Romulus Pop si Mihai Bivolaru (fara legatura cu cei doi Bivolaru, mai celebri). Pentru judet, perioada Vacaroiu nu a fost una de care sa vorbim la superlativ (chiar daca am avut un ministru plin). A urmat perioada CDR, care din punct de vedere ministerial a fost deosebita pentru judet. Ca reprezentare. Ioan Muresan si Decebal Traian Remes au fost ministrii Agriculturii si Finantelor dar, mai ales, au fost de-ai locului. Apropiat de judet a fost si ministrul Nicolae Noica. La capitolul secretari de stat - Sorin Potanc. In perioada “cederista” s-a mai facut ceva pentru judet, dar dupa alegerile din 2000, am constatat ca ministrii in cauza au facut multe mai ales pentru ei, daca ar fi sa ne luam dupa scandalurile prelungite pana azi (Muresan are ce are cu PNA, iar Remes proprietati prin sud si o vila controversata in Baia Mare – ex-ministrul Finantelor, liberal ca formatie, a ajuns membru in Uniunea PSD+PUR, daca nu a parasit aceasta Uniune, asa cum se zvonea).

Guvernul Nastase

In Guvernul condus de actualul premier, sortii nu ne-au mai fost atat de favorabili. “Am prins” un ministru, pe A.C. Ilie (al Apelor si Mediului), intrat in guvern de pe pozitia de deputat de Maramures. Desi pesedistii afirma ca Ilie a adus multe fonduri in judet, realitatea contrazice. Ultimii patru ani au fost cei mai grei pentru judet. Suntem izolati financiar, politic si administrativ de restul tarii. Parca am fi un judet pe care s-au experimentat fel si fel de scheme. Mai exista riscul real ca, intr-o viitoare reorganizare administrativa, sa fim “inghititi” de Satu Mare. Ilie a adus bani, dar pentru firme agreate de el, pana la urma judetul a castigat... mai nimic. De ce a fost schimbat si trimis ambasador? Tot in acest guvern l-am mai avut pe Sorin Bota, Secretar de Stat si, pe final de mandat, Florin Salajanu, asisderea.

Bud si Teddy

Ca o picanterie, reamintim ca in guvernul Vacaroiu, judetul ar fi putut avea inca doi ministri. In 1993, Nicolae Bud si Teodor Ardelean au fost propusi ca ministri din partea PUNR (Ministerul Resurselor si Ministerul Informatiilor). Cei doi lideri ai filialei PUNR Maramures erau curtati pentru functiile ministeriale, deoarece PUNR era la guvernare. Nu stim de ce Ardelean a refuzat sau nu a primit oferta, dar Bud nu a dorit sa conduca un minister. “La acea ora, era o palarie prea mare pentru mine. Am avut taria sa refuz. Stiti ca eu fac doar ce pot duce cu pricepere. Acum, altfel s-ar pune problema. Nu se stie niciodata ce iti rezerva soarta”, ne-a spus Bud, un politician dorit de toate formatiunile politice, dar care a ramas deoparte. Deocamdata. Ce va fi dupa alegerile din 28 noiembrie vom vedea. S-ar putea sa avem un vicepremier (Codrut Seres), daca va castiga Uniunea. In varianta castigarii alegerilor de catre Alianta, s-ar putea sa avem un ministru al Administratiei (Cristian Anghel). Mai sunt vehiculate si numele altor politicieni maramureseni pentru functii ministeriale: Dan Mihalache (PSD), Ludovica Parvu (PSD), Ioan Hoban (PNL) si chiar Teodor Ardelean si Nicolae Bud. Lista ramane deschisa.

Nicolae TEREMTUS







* Umbrela visinie

Din cei 12 candidati inscrisi in cursa electorala pentru presedintia Romaniei, doar doi au vizitat Maramuresul istoric: Petre Roman si Marko Bela. Primul a trecut pasager prin Sighet, in 9 noiembrie, indreptandu-se spre necunoscut cu toata Forta Democrata dupa el (vreo 10 insi). Ori fostul “prim ministru-n pulover” s-a ferit de electorat (frica, timiditate, neputinta?), ori dispune de niste consilieri nepriceputi gramada, altfel fiind dificil de explicat de ce nici macar presa nu a reusit sa-l vada. Celalalt prezidentiabil a impresionat, iar vizita sa a fost anuntata cu surle si trambite prin municipiul de peste Deal. Marko Bela (UDMR) a sosit in 10 noiembrie, dupa-amiaza. Dupa ce a servit pranzul la restaurantul ”Perla Sigheteana”, seful udemeristilor a participat la mitingul electoral desfasurat in sala de spectacole ”George Enescu”. In periplul sighetean, Marko a fost insotit de cativa lideri de la Centru si de candidatii maramureseni la parlamentare. In sala (nu prea plina, am numarat vreo 300 de persoane) a luat loc si primarul de Sighet, Eugenia Godja, alaturi de alti cativa romani. Uitandu-ma la Marko Bela ca boul la poarta noua (nu am inteles prea multe din ceea ce a spus, din motiv de discurs in limba sa materna), i-am remarcat totusi tinuta extrem de rafinata: fara bascalie, presedintele UDMR este cel mai elegant om politic pe care l-am vazut pana acum prin Sighet. Pe fundalul sonor al cantecelor patriotice, Marko Bela a urcat pe scena sprijinindu-se intr-o fina umbrela visinie, ca un mire pregatit de insuratoarea cu Romania… Mare lucru e sa faci parte dintr-o natiune central-europeana, a gandit cu regret romanul din mine. In rest, campania din Sighet este terna, singurul lucru vizibil fiind afisele electorale, capitol la care Alianta domina. Raportul numarului de postere este de 2-1 in favoarea lui Basescu. Ceea ce da de gandit. Social-democratii si-au instalat sediul de campanie in fata primariei, intr-un spatiu comercial pus la dispozitie de un afacerist pesedist, iar Alianta D.A. si-a montat un cort de campanie in buricul orasului. Ceilalti politicieni sunt, deocamdata, invizibili.

Teofil IVANCIUC





* Coltu’ meu
Grupul primarilor pesedisti ce nu consuma apa plata

In Tautii Magheraus, primarul pesedist, Anton Ardelean, vrea sa interzica manelele in crasmele orasului (hi,hi,hi!). Chestia asta a fost atat de mediatizata, incat m-am intrebat daca nu cumva Toni chiar a reusit. Va dati seama un, hai sa zicem oras, cu crasme in care se asculta muzica usoara, grea, clasica, jazz, populara, culta, pop, rock, hip-hop, house si cine stie ce alte genuri de muzica. Orice, mai putin manele. Nu sunt un fan al acestui gen muzical, dar nu vad de ce trebuie ca primarul sa vina sa impuna un anumit program muzical. Daca la crasma din colt se cer manele, ce poate face Toni? Daca amatorii de manele sunt pesedisti? O fi uitat Toni ca suntem in campania electorala? Cum ar fi ca la cel mai galonat local din, ma rog, orasul Tautii, sa vina o delegatie oficiala de pesedisti (ca-i tot invita Toni) sa se simta bine. Intra, ocupa tot localul, comanda de mancat si de baut si vor ceva muzica. Pentru ambient. Parca-i si vad pe pesedistii invitati de Toni cum fac ochii cat cepele, ascultand Parazitii, sa zicem (aia care au compus imnul Aliantei, daca nu ma insel). Sau o bucata dintr-o sonata, vreo arie sau vreun concert de Bach. Asa a spus Toni, ca vrea ca tinerii sa mai asculte si muzica clasica. Si unde te poti culturaliza mai bine decat la crasma? Nu exista zi ca in condica virtuala a localurilor din centrul Tautii-ului, dar si in cele dintre case, sa apara semnaturile tinerelor vlastare ale com…orasului. Daca in orasul, na, ca am spus-o!, condus de Ardelean se poate impune genul de muzica pe care sa-l asculte consumatorii, in Baia Mare nu se poate pune problema in acest fel. Nu demult, m-am nimerit intr-un local nici prea-prea, nici foarte-foarte, la o discutie. Cand incepusem sa ne intelegem noi, cei ce eram la masa consumatorilor de apa plata, a aparut un grup de primari PSD (pe bune!). S-au asezat intr-un separeu si zgomotos, cum le sta bine primarilor pesedisti, au inceput sa comande. De mancat dar, mai ales, de baut. Teoretic, erau inca in timpul serviciului. Asta nu ar fi nimic, dar au vrut si muzica. Barmanul le-a satisfacut cererea, doar comandau in draci, nu ca noi, apa plata. Au vrut muzica dupa taria ingurgitata. Tare, de nu ne mai auzeam unii cu altii (noi, astia cu apa plata). L-am rugat pe chelner sa reduca volumul muzicii, ba chiar am mai comandat o apa… plata, doar-doar l-om imbuna. Nu a vrut, pe motiv ca “asa vor grupul primarilor pesede”, ce nu consuma apa plata. Dupa ce am meditat la problema, am scos aparatul foto si le-am facut o fotografie. In exercitiu functiunii. S-au potolit, de frica sa nu apara in ziar. Au comandat chiar si apa plata. Ma mai gandesc.

Nicolae TEREMTUS





* “Ambassador” mincinos

Pentru cei care au ratat “intalnirea” de saptamana trecuta cu ilegalitatile care stau la fundatia hotelului “Ambassador”, specificam urmatoarele: Florin Marinca se intoarce. Dupa verificarea informatiilor din declaratia patronului hotelului ilegal, am concluzionat ca Marinca are un profil asemanator cu al lui Pinocchio. Adica, nasul sau a inceput sa ia proportii din cauza de minciuna. Curand, cateva pasarele i se vor aseza pe nas... Inainte de demonstrarea minciunii, va reamintim ca tupeul lui Marinca a dus la decizia acestuia sa-si inaugureze complexul sfindand hotararile Consiliului Local, chiar daca nu are autorizatie de constructie. Pana acum nu s-a sesizat nimeni, iar complexul functioneaza fara nici o problema, chiar daca incalca legea. Cei mai afectati de constructia lui Marinca sunt vecinii, cladirea complexului fiind lipita de blocul 15A de pe Moldovei. Cu toate acestea, administratorul a sustinut ca nu are nici o problema. “Ce problema sa am cu vecinii? Nu am nici o problema. Chiar daca au fost 1-2 la inceput, care au facut galagie… de fapt, in final a ramas doar unul, dar s-a rezolvat. A venit la mine si si-a cerut scuze pentru scandalul creat”, a spus Marinca. Printre cei mai afectati de constructia lui Marinca este familia Palcau. Din cauza constructiei prea inalte au pierdut luminozitatea unei incaperi si au “castigat”... igrasie! Iar de cand s-a inaugurat clubul Ramses si-au luat ramas bun si de la liniste. Asa ca am fost curiosi daca si-au cerut scuze (?) de la atotputernicul Marinca. “Asta-i culmea! Pentru ce sa-mi cer scuze, fiindca mi-au dat viata peste cap? De vineri pana duminica nu te poti odihni deloc. Pentru asta sa-i multumesc? Acum stam cu geamurile inchise, dar la vara cum ne vom odihni, ce vom face? Nici macar sa ne mutam nu putem, fiindca pretul apartamentului nostru a scazut foarte mult de cand s-a construit hotelul”, a spus Ioan Palcau, vecinul care, in opinia lui Marinca, regreta ca exista. Rezulta: fie Marinca percepe realitatea intr-o forma distorsionata, fie nu-l considera “vecin” pe cel mai afectat (desi acesta are peretele LIPIT de al hotelului), fie... minte de ingheata apele. Oricum, GAZETA nu a uitat ca a solicitat autoritatilor sa ia atitudine in cazul hotelului fostului chelner Florin Marinca.

Mihaela MIHALEA





* Un scandal cu miza de miliarde si finantari SAPARD
Sefii BCR Sighet, cercetati penal!

Dificil de lamurit ce s-a intamplat cu finantarea SAPARD orientata catre firma SC Industrializarea Carnii SA Sighetu Marmatiei, dar deviata de filiala locala a BCR in propriile conturi. Scandalul se apropie de final. Cititi ultimele noutati si rememorati modul in care s-a ajuns aici.

“Lovitura de teatru” in cel mai mare scandal financiar sighetean din ultimii ani. Politistii au propus Parchetului inceperea urmaririi penale a conducerii BCR Sighet.

Remember

In 4 iulie 2003, Agentia SAPARD a incheiat un contract de finantare cu 11,7 miliarde lei a abatorului sighetean SC Industrializarea Carnii SA. Cu acei bani (care urmau a fi virati in trei transe), societatea urma sa modernizeze fabrica de preparate din carne, respectiv sa puna pe picioare un incinerator ecologic. In paralel, pentru acoperirea jumatatii investitiei (asa cum cer cutumele europene), firma a solicitat doua credite bancare derulate prin BCR Sighet, banca lor traditionala, cu care faceau afaceri de ani buni. In decembrie 2003, abatorul a primit de la banca 335.000 de euro, imprumut pe o perioada de 48 de luni care avea prima rata de scadenta in 21 iunie 2004. Imprumutul a fost garantat de Fondul National de Garantare 75 % (FNG) si de catre “Industrializarea Carnii” 25 %. Tragand linie, rezulta ca societatea s-a indatorat la BCR cu ceva peste 80.000 de euro pentru care a garantat cu abatorul (evaluat la circa 800.000 de euro - aproape 1 hectar de teren si cladiri), doua apartamente etc. Dupa obtinerea imprumutului, in 20 februarie 2004, firma procesatoare a achizitionat cu 4,8 miliarde lei singurul incinerator ecologic din nordul Transilvaniei. In 28 aprilie, SAPARD a virat in contul firmei sighetene deschis la BCR prima transa a imprumutului: 4,5 miliarde de lei.

Furt sadea

A fost momentul in care a inceput conflictul dintre BCR si firma sigheteana. In 28 mai, BCR a anuntat abatorul ca aproape 94.000 de euro din contul SAPARD au fost rambursati in contul creditului oferit, desi prima rata din acel imprumut trebuia platita doar in 21 iunie! In 1 iunie, procesatorii de carne au anuntat BNR, Centrala BCR si SAPARD: banii agentiei europene au fost deturnati, fara acceptul lor. In 4 iunie, bancherii si afaceristii au fost chemati la Bucuresti, unde li s-a dat termen o saptamana, pentru clarificarea situatiei. Peste exact o saptamana de la acel ultimatum, conducerea de la “Industrializarea Carnii” a fost chemata la Baia Mare unde a semnat, pe capota unei masini!, cateva acte care, credeau ei la acea vreme, ii vor ajuta sa deblocheze situatia. Lipsa din echipa firmei sighetene a unui jurist care sa verifice atent clauzele contractuale, increderea (gresita) pe care au avut-o abatoristii in banca cu care lucrau de multa vreme, viteza si stresul i-au facut sa semneze acele acte antedatate in fals si pline de clauze ciudate. Conducerea firmei sustine ca a crezut ca este vorba de derularea in conditii imbunatatite a imprumutului luat de la banca si ca a semnat doar un singur act in mai multe exemplare. Asta a fost tot. De fapt, prin acele acte aditionale abatorul s-a angajat sa plateasca ratele la banca din fondurile SAPARD (!) si sa achite imprumutul intr-o singura transa, si nu in trei ani, asa cum prevedea contractul initial! Un fals amplificat de tardivitatea gestului (banii oricum fusesera deturnati cu o luna si jumatate inainte) si de antedatarea in fals a “documentelor” pline de greseli (care chipurile au fost intocmite pe la jumatatea lui ianuarie). Directia Supraveghere si Control a BNR certifica ilegalitatile si neconcordantele, precum si faptul ca BCR Sighet a incercat sa induca Banca Nationala in eroare. Pentru aceste nereguli, Centrala BCR a reclamat conducerea sucursalei sighetene (Iuliana Stoica si alte patru persoane) la Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures (cercetati acum in dosarul penal 622), iar BNR a pasat cazul la PNA (care lucreaza la dosarul 259). Se pare ca se ancheteaza infractiuni conexe fenomenelor de coruptie (probabil mita sau incalcarea legii speciale privitoare la infractiunile contra intereselor financiare ale UE).

Scosi la mezat

Igor Druleac, unul dintre administratorii abatorului, sustine ca sefii de la BCR Sighet au declarat la politie de fiecare data altceva, mentinand suspiciunile privind vinovatia acestora. Se crede, de asemenea, ca unii factori politici incearca disperat musamalizarea cazului. Directorii BCR Maramures (Alexandrina Bancos) si BCR Sighet (Iuliana Stoica) sustin ca abatorul e de vina si ca a acceptat toate acele acte dubioase in cunostinta de cauza, iar Centrala BCR nu a oferit presei nici un semnal. Abatorul se afla deocamdata cu conturile BCR blocate. Transa a doua SAPARD (4,8 miliarde) va intra totusi in firma, insa printr-o alta banca. Recent, din cauza deciziilor judecatoresti care au luat de bune actele aditionale enumerate mai sus, executorul bancar Viorel Lar a incercat sa puna sechestru pe abator daca nu se platesc intr-o singura zi (!) 255.000 de euro, pe care chipurile firma sigheteana i-ar datora bancii (s-a uitat de garantia FNG?). Pai, initial, parca era vorba doar despre 80.000 de euro… Cine sta totusi in spatele acestei afaceri? Zvonurile de pe piata informationala a Sighetului vorbesc despre sotul unui cadru de conducere din BCR Sighet, despre un medic veterinar si despre un fost sef de ferma de legume, cu totii prieteni (de poker). Ca-s astia sau altii, un lucru transpare cert: cineva vrea cu disperare sa puna mana cu bani putini pe un abator care valoreaza 1 milion de euro, si care are o importanta strategica (singurul abator la standarde UE din Maramuresul istoric si unicul dotat cu incinerator ecologic pe cale de trei judete). Pana atunci, in Sighet se zvoneste ca directoarea BCR, Iuliana Stoica, s-a pensionat deja, in locul acesteia fiind director interimar Rita Gavaller. Vom reveni. ULTIMA ORA: Politia a instrumentat dosarul intocmit pe numele conducerii BCR Sighet si l-a inaintat la Parchet cu solutia “inceperea urmaririi penale”.

Teofil IVANCIUC





* Primarul Sapantei s-ar putea face vinovat de infractiunea de distrugere!
Panoul abuzat

Asociatia Microregiunea de Dezvoltare a Tarii Maramuresului a fost pagubita de decizia abuziva a primarului din Sapanta prin care a fost distrus un panou inofensiv, montat in fata primariei. Primarul Maria Stetca se face vinovata de distrugerea unui bun al Asociatiei, evaluat la 300 de dolari si s-ar putea alege cu dosar penal.

Asociatia Microregiunea de Dezvoltare a Tarii Maramuresului (MTD), cu sediul in Sighetu Marmatiei, lucreaza in parteneriat cu Uniunea Europeana, in scopul dezvoltarii turistice si economice a Maramuresului istoric. Printre alte actiuni, MTD ajuta autoritatile locale si cetatenii sa acceseze si sa implementeze programe si fonduri europene. In Sapanta, in timpul fostului primar Ioan Turda, Consiliul Local (CL) a emis o hotarare care legifera parteneriatul dintre CL si asociatie. Dupa ce a castigat “detasat” alegerile din 2004 (cu “istorica” diferenta de patru voturi!) , Maria Stetca (PSD), care nu vede cu ochi buni activitatea MTD, a luat decizia de a suprima un panou al agentiei montat cu aprobarea CL. Cum poate fi explicata reactia lui Stetca? Fie ca o “palma pe obrazul” proiectelor implementate in mandatul lui Turda, fie ca o razbunare pe agentia care a ajutat la infiintarea a 9 pensiuni turistice care au scazut vadul comercial al pensiunii lui Stetca (situata vizavi de Cimitirul Vesel).

Faptele

In 9 noiembrie, Primaria Sapanta a emis catre MTD o adresa semnata de primarul Maria Stetca: “Prin prezenta va rugam a binevoi a elibera spatiul din cadrul Primariei si panoul publicitar (sic!) si totodata va rugam sa va cautati alt spatiu pe raza comunei.” Claudia Gampe, coordonator proiecte in cadrul MTD, a declarat ca reactia primarului e ciudata, mai ales prin prisma faptului ca asociatia are ca membri fondatori toate primariile Tarii Maramuresului, inclusiv Sapanta (inca din anul 2001). “In cadrul acestui parteneriat, am instalat in Primaria Sapanta un punct de informare (ca in multe alte localitati), iar in fata primariei un panou informativ, evaluat la circa 300 de dolari. Asociatia noastra a infiintat in comuna 9 pensiuni turistice si a inceput o serie de programe. Dorim doar sa ajutam localnicii sa obtina fonduri europene, sa o duca mai bine. Din motive pe care nu le-am inteles, in 9 noiembrie, Primaria ne-a desfiintat panoul de informare cu de la sine putere, iar in data de 11 am primit adresa in care ne cerea in scris sa-l desfiintam. Nicaieri in Maramures n-am mai avut probleme de acest tip. Pentru a reglementa situatia, vom recurge la toate masurile legale ce se impun”, a declarat Gampe.

Reactii

Legat de acest fapt, Ioan Turda, fostul primar, a aratat revoltat ca: “din nefericire, actualul primar considera ca tot ce am facut eu a fost rau si trebuie schimbat. Panoul si centrul de informare au fost aprobate de fostul CL, nu de primar, si pentru a se revoca acea hotarare trebuie emisa o alta, nu ajunge o simpla dispozitie a primarului. Primarita nu prea cunoaste Legea 215 (a administratiei locale, n.red.).” Actualul primar, Maria Stetca a declarat ca… nu a demolat panoul. “Dar MTD trebuie sa iasa din primarie si sa ia panoul publicitar din fata. Ce ar fi daca ar fi 100 de firme care fac asta? Totul ar fi plin numai de panouri care nu ne aduc bani. Le-am dat Asociatiei toata Sapanta ca sa-si aleaga un alt loc pentru panou si centrul de informare, ati vazut hartia doar!”, a afirmat Stetca. Apoi, legatura telefonica s-a intrerupt subit, chiar cand incercam sa o conving ca MTD nu este o “firma”, ci o asociatie nonprofit si ca activitatea ei e in folosul comunitatii. Faptic, primarul a comis o greseala, explicabila prin nestiinta sau rea-vointa, greseala care va fi reparata amiabil sau prin intermediul justitiei. Pana atunci, de pierdut vor pierde cei 3.600 de localnici, mai ales daca centrul de informare din incapatorul sediu al Primariei va fi evacuat. Cu primari ca Stetca intram in Europa? Vai…

TEOFIL IVANCIUC





* Schimbul de azi
Metamorfoza lui Gevril de la Casa de Pensii

... cand nimeni nu mai credea, Gevril s-a apucat de citit. In prima faza, probabil, reviste pentru adulti, apoi, intr-un regretabil tarziu, ziare (peste cativa ani, urma sa ajunga si la “Basme”, de Petre Ispirescu, dar deocamdata, simpla sa vizualizare il determina sa recunoasca: era un volum prea... voluminos). Intr-unul dintre aceste ziare, Gevril a observat, cu neplacuta surprindere, ca isi grafiase gresit numele. Asa ziceau “aia”. Si pocinogul il facuse taman in declaratia de avere pe care o completase. Pentru ca Gevril, am omis sa mentionez, era obligat prin lege sa intreprinda acest maret “act de curaj”. Motivul? Era directorul executiv al Casei Judetene de Pensii Maramures. In aceasta calitate (pentru care era platit din bani publici, nu fabulos, dar, “de bine, de rau” tot isi facuse o vila, din economii), Gevril a completat formularul. Nu cu tot ce prevedea legea, dar daca nu ajunsese cu lectura decat la nivelul de ziare (pe ruta revistelor pentru adulti), Gevril avea o scuza. Acolo, in ziare, nu scria nimic despre modul de completare al acelui stufos formular in care “isi prindea urechile”. Asa ca a scris doar ca-l cheama Gevril Miclea, ca e director executiv “la Pensii” si ca are o casa. ’n rest, sa descopere nenorocitul ala de ziarist ce mai are el. Daca a fost fraier sa refuze “niste reclama” (pentru “stiti, noi avem un buget pentru reclama”), n-are decat. Cert e ca nu s-a-ncumetat nici sa semneze acel formular, reactie oarecum de inteles, tinand cont ca nici numele nu si-l scria corect. Poate gresea si semnatura si atunci ar fi fost de rasul lu’ tanti Mimi de la serviciul Maturi, carpe, aspiratoare. Desi, hai sa fim seriosi!, si tanti Mimi asta, isi punea desetu’ cand era pe statul de plata, deci nu s-ar fi cuvenit sa-si “arate fasolea” pentru acest mic inconvenient. In fine, da’ ce s-o mai lungim, mai bine nu semneaza. Ca numai cine nu semneaza, nu greseste, nu? Si n-a semnat. Cum n-a semnat nici licitatia pentru achizitionare de mobilier in sediul Casei de Pensii (ca n-a existat, da’ fisele s-au completat ulterior, ca tot ziaristu’ ala nenorocit si-a bagat coada – da’ tot “l-a facut” el, Gevril, ca a completat “retro” si s-a scos), cum n-a semnat nici reesalonarea ilegala a firmei Daster (ce l-au mustrului aia de la Comisia de Disciplina, de-a trebuit sa se grabeasca acasa sa se relaxeze, si-n goana mare, soferul a facut armonica masina institutiei... apoi, ce mai nebunie cu plata prin Trezorerie a transportului la service – din banii publici, fireste)... of, multe ar mai fi de consemnat la capitolul “Nesemnate”. Dar sa revenim la formularul declaratiei de avere. Dupa ce au ras toti de el ca nu si-a scris corect numele a hotarat: se va metamorfoza. S-a concentrat pana l-au trecut naduseslile si, intr-un final, izbanda. Pe litere, apoi silabisit... GAVRIL. Era corect. Uraaa! P.S.: Asta era schimbarea de care avea nevoie. Directorul executiv al Casei Judetene de Pensii Maramures se schimbase la semnalele presei. Din Gevril, redevenise ceea ce-a fost: Gavril Miclea. Dar mult mai putin decat atat...

Catalin VISCHI





* Un potentat sighetean a dat startul operatiunii “Baricada”
Gardul “leopardului”

Dupa ce am consemnat cazul unui preot sighetean care, cu de la sine putere, a acaparat 1 % din suprafata orasului (4,6 hectare), fara ca autoritatile sa reactioneze (Primaria refuza sa aplice legea, pana dupa campania electorala, sustin surse din interior), in municipiul de peste Deal a mai aparut o anomalie. Un individ, inca nedepistat, a ridicat abuziv un gard, blocand o strada! Autoritatile dau din colt in colt, dar nu aplica legea.

In urma cu doi ani, autoritatile sighetene au confectionat un nou Plan Urbanistic General al urbei. Frumos, mare, colorat, afisat central (cum spune legea), supus dezbaterii publice si apoi aprobarii. Numai ca planurile par a fi facute special pentru a fi incalcate. Pe strada Zimbrului din Sighetu Marmatiei, in zona Statiei de Epurare a apelor uzate, se contureaza o zona rezidentiala. Tot acolo, mai retrase, “isi duc veacul” o unitate de prelucrare a marmurei (Cupola SRL) si o microferma. In plus, tot acolo, in ultimii ani au prins a se ridica vreo cinci locuinte particulare. Acest microansamblu (in care fiecare constructie beneficiaza de autorizatiile si certificatele de urbanism necesare) se aliniaza de-a lungul unui drum de pamant, ramificatie a strazii Zimbrului. Cel putin asa au fost informati detinatorii respectivelor imobile, la momentul obtinerii autorizatiilor. Ei bine, acum Primaria a sucit-o! Drumul de acces la cele sapte constructii nu mai este public, ci privat! Intorsatura “ca la Ploiesti” a survenit cu cateva saptamani in urma, cand un intreprinzator local a obtinut o parcela de teren care cuprinde si drumul scandalului. Dupa achizitionare, omul a inceput imprejmuirea proprietatii, cu un gard de protectie. Vecinii, scandalizati, au mers cu jalba in protap la Primarie, unde li s-a comunicat ca cel care a blocat drumul va fi pedepsit si totul va intra in normalitate. O comisie a autoritatilor locale s-a deplasat la fata locului, a constatat si a aplicat o amenda de 20 de milioane lei celui care a baricadat strada cu stalpii viitorului gard (vezi fotografia). Martorii oculari sustin ca a doua zi dupa constatare, angajatii proprietarului parcelei problema, s-au apucat de vopsit barele de metal ale gardului, dorind sa demonstreze ca “li se rupe” de lege! Conform Legii constructiilor, fapta nu se mai numeste contraventie, ci infractiune. Eugenia Godja, primar: ”Echipa noastra s-a deplasat la fata locului si l-a amendat pe cel care a construit gardul cu 20 de milioane de lei. Din cate stiu, acolo nu este strada, ci un drum particular.” Sorin Rednic, secretarul primariei: ”Acel drum nu este strada, ci drum de exploatare agricola, un drum particular. Cei care au construit acolo trebuiau, inainte de a se apuca de treaba, sa se documenteze mai bine. Acum, trebuie sa obtina prin hotarare judecatoreasca o servitute de trecere.” In timp ce sefii din primarie sustin ca drumul blocat nu apartine domeniului public, rezidentii spun ca planurile de urbanism prevad in acel loc un drum public. Iar ”proprietarul drumului” nu este de gasit. In lipsa acestuia, nimeni nu misca un deget (poate pentru ca se aude ca acesta ar fi plin de bani), ceea ce conduce catre intrebarea: legea in Sighet este valabila doar pentru cei saraci si slabi? Raspunsul nostru e afirmativ. Vom crede altceva atunci cand preotul Vasile Petrovai va ramane fara cimitirul luat abuziv si va fi tras la raspundere in fata legii, si cand strada Zimbrului, privata sau nu, va fi redata in conditii normale circulatiei. Si cand Planul de Urbanism General nu va mai fi modificat cand sau cum are chef unul sau altul. Macar pentru ca sighetenii platesc taxe locale pentru a beneficia de minimul necesar: acces la apa, canal, drum si egalitate in fata legii. Baricada de pe Zimbrului trebuie sa fie buldozerita, ca asa e drept. Vom reveni.

Teofil IVANCIUC





* Ma tot mir
Pijamaua lui Iliescu

Congresul SUA a luat de curand o decizie destul de controversata: aliatii americanilor vor fi clasificati in functie de tratamentul aplicat evreilor. Lumea araba a primit vestea cu dintii inclestati pe cuiul grenadei. Colac peste pupaza, s-a mai intamplat si trecerea la cele vesnice a lui Arafat, motiv pentru care, in Orientul Apropiat si-n cel Mijlociu, se prognozeaza o crestere spectaculoasa a productiei de cuie. Il banuiesc pe actualul presedinte al Romaniei de o totala dezorientare politica, din moment ce a afirmat ca “a murit un vechi prieten al Romaniei”. Iliescu ori vrea sa-i enerveze pe americani, ori nu intelege ca daca Arafat a fost un vechi prieten al Romaniei, inseamna ca Romania este un vechi dusman al evreilor. Nu se poate sa fii prieten si cu Yasser si cu Ariel Sharon, premierul israelian, care n-a vorbit niciodata despre presedintele Autoritatii Palestiniene decat ca despre un “asasin”, un “mincinos patologic” sau un “caine”. Bush (reprezentantul puterii care vinde si doneaza armament israelienilor) si Putin (liderul puterii care doneaza si vinde armament arabilor) au fost ceva mai rezervati in afirmatii, rezumandu-se la constatarea ca moartea lui Arafat este o pierdere grea pentru palestinieni. La aceeasi concluzie a ajuns si papa, chiar daca Vaticanul nu vinde arme numanui si este in egala masura neprietenul evreilor si arabilor. Iliescu a fost mai transant, ca el a avut mai multe mandate decat Bush sau decat Putin si ar fi dorit sa fie ales pe viata, precum papa. Pentru Iliescu nimic nu e nefiresc, da’ parca ceva nu se leaga logic; daca era asa bun prieten cu Arafat, care era bun prieten cu Saddam, de ce a mai trimis trupe in Irak ca sa lupte alaturi de americanii care sunt buni prieteni cu evreii condusi de Sharon, care nu era prieten nici cu Arafat, nici cu Saddam? Cred ca Iliescu are doua fete, ca si pijamalutele unui turist care vizita Ierusalimul: pe-o parte erau semilune, iar pe cealalta stelutele lui David. Pana la urma, declaratia lui Iliescu s-ar putea sa ne aduca niste simpatii arabe, ca antipatii islamice ne-am facut in zona Golfului. Da’ nu s-o supara Sharon si prietenii lui americani cu care si noi ne-am facut prieteni, in ciuda faptului ca suntem prieteni cu arabii? Cred ca Iliescu are o pijama de productie sovieto-americana.

Ioan BOTIS





* Profesionistul

Intr-o lume in care oamenii valorosi sunt recunoscuti atat de greu, merita mentionata evolutia unei cariere de exceptie. In aceste zile, Burian Alexandru, adjunct al sefului DGIPI, a fost avansat (inainte de termen) in functia de chestor principal. Profesionistul maramuresean s-a nascut in Baia Sprie, in 25 noiembrie 1956, fiind absolvent al Academiei de Inalte Studii Militare - Facultatea de Comanda (sef de promotie) si al Facultatii de Psihologie si Sociologie din cadrul Universitatii din Bucuresti. Si, intrucat vorbim de un om de exceptie, nu ne-am putea ierta daca nu am mentiona si absolvirea Colegiului National de Aparare (1996). Pana ziaristului se va odihni acum, nu inainte de a-i ura mult succes in cariera unui maramuresean indragostit de plaiurile natale, si care ne face atata cinste.






* INTERVIU - Liviu Doru Bindea, un senator care acuza izolarea judetului
Magistratul politician

Face politica de mai bine de zece ani. Acum este avocat, a fost prefect, singurul dupa Revolutie care si-a dus mandatul pana la capat. Din 2000 reprezinta judetul in Senatul Romaniei si isi doreste sa continue munca de senator.

Carte de vizita

S-a nascut in iulie 1956, in orasul Viseu de Sus. Traseu: copilaria si scoala primara la Salistea de Sus, liceul in Baia Mare, iar la Cluj, la UBB, a terminat Facultatea de Drept in 1980. A fost judecator la Sighetu Marmatiei, presedinte al Judecatoriei Viseu si vicepresedinte al Tribunalului Judetean Maramures. Din 1993 a fost prefect al judetului pana la alegerile din 1996. Din 2000 senator, actualmente al PRM. Membru marcant al filialei PSD de la inceputul anilor 90, a condus filiala pana la alegerile locale din 2000. A fost schimbat, si de atunci se poate spune ca PSD Maramures a intrat in “vrie”. De un an este membru al PRM Maramures, organizatie pe care a readus-o pe linia de plutire.

Se sprijina si este sprijinit, ca intotdeauna, de sotie si de baiatul sau, dar si de parintii lui, chiar daca acestia sunt dusi in cele vesnice.
Reporter: Avocat, prefect, acum senator. Care activitate este mai dificila?
Liviu Doru Bindea: Toate, daca le privesti cu responsabilitate. Pe de alta parte, cea mai complexa si cea mai frumoasa este cea de magistrat.
Rep.: Sunteti implinit profesional?
L.D.B.: Am fost judecator, presedinte de Judecatorie la Viseu si Vicepresedinte la Tribunalul Judetean Maramures, apoi am trecut in avocatura. Se poate spune ca am experienta, am fost si de-o parte, si de cealalta a baricadei. Calitatea de magistrat mi-a dat cel mai mult in plan intelectual. Am invatat cum trebuie sa-l privesti pe cetatean, sa-l ajuti cand are necazuri, chiar si cand a incalcat legea.
Rep.: Cum se vede Maramuresul de la Bucuresti?
L.D.B.: Se vede ca o zona in care se intampla putine lucruri pozitive din punct de vedere al guvernarii. Se vede ca o zona pentru care ne-am zbatut toti parlamentarii maramureseni, asa cred eu, dar am reusit putin din cauza cetii care ne-a “acoperit” judetul. Ceata fabricata de aceiasi guvernanti, dar in special de premierul Nastase.
Rep.: Ce ar fi de facut?
L.D.B.: Viitorii parlamentari vor trebui sa-si inzeceasca fortele pentru a atrage atentia Parlamentului, Guvernului ca Maramuresul este o parte a Romaniei, ca aici traiesc romani care, culmea, platesc si taxe si impozite. Va fi principala provocare pentru viitorii parlamentari.
Rep.: Care sunt atu-urile lui Bindea, singurul maramuresean care este pe locul 1 la Senat, intre candidatii partidelor reprezentative?
L.D.B.: Activitatea pe care am desfasurat-o pentru Maramures din 1993 si pana acum. Sper sa fiu perceput cum am fost de altfel, un politician care s-a zbatut pentru toti maramuresenii. Nu cred ca s-au facut lucruri importante in acest judet si eu sa nu fi fost implicat direct sau indirect in rezolvarea lor. Faptul ca m-am nascut, am invatat, am muncit in acest judet sper sa fie un atu. Oricat de departe m-am dus, intr-o situatie sau alta, m-am intors cat de repede ACASA, in Maramures.

“PSD a izolat judetul!”

Rep.: Fiind campanie electorala, fostii colegi pesedisti nu v-au mai atacat politic, asa cum se asteptau analistii politici.
L.D.B.: S-a incercat un asemenea joc politic, insa probabil ca replica mea a fost transanta si s-a considerat ca daca merg pe aceasta tactica politica, vor avea de pierdut
Rep.: Ati plecat din PSD cu un an in urma. Se stiu motivele, dar poate nuantati “mutarea” pe care ati facut-o.
L.D.B.: Am ramas in PSD atata timp cat am mai avut o licarire de speranta ca se va face ceva pentru judetul asta. Cand premierul Nastase si prefectul Buda mi-au dat de inteles, neechivoc, ca nu se va face nimic pentru judet, am plecat. Nu am vrut sa fiu coautor la izolarea Maramuresului. Am cautat un partid care sa inteleaga nevoia de a face ceva pentru maramureseni.
Rep.: Cine e de vina? Veniti din interiorul partidului-Stat.
L.D.B.: Nu i-am criticat pe pesedistii maramureseni, nici chiar pe cei din tara. Membrii PSD Maramures, de la simpli membri la consilieri si primari, sunt oameni care vor sa faca multe, dar nu-s ajutati de conducatori. Am criticat dur prefectii, administratia judetului, conducerea centrala, premierul, ministrii. Ei au neglijat acest judet.
Rep.: Totusi, liderii PSD Maramures afirma ca s-au facut multe in judet.
L.D.B.: Da! Am avut o conducere mediocra a judetului raportat la o relatie la fel de mediocra cu autoritatea centrala, fie ea politica, fie administrativa. Noua echipa de parlamentari va trebui sa munceasca pentru judet, trecand peste culoarea politica. Noi, politicienii, suntem efemeri in functii, Maramuresul este si trebuie sa ramana ceea ce a fost.

“PSD, campanie pe bani publici!”

Rep.: Cum se desfasoara campania electorala?
L.D.B.: Noi, cei de la PRM, incercam sa ducem o campanie civilizata si apropiata de dorintele oamenilor. Morosenii vor sa stie cand va fi mai bine.
Noi facem asa cum v-am spus, dar premierul Nastase vine cu ordonantele de urgenta si adopta masuri pe care in urma cu doua saptamani le-a respins pentru ca veneau din partea noastra.
Rep.: Mai concret.
L.D.B.: O dovada de cinism a premierului. Un proiect de lege al unui coleg de la UDMR, la care am lucrat si eu, cel referitor la pensia sotului supravietuitor, a fost respins de PSD. Nastase motiva respingerea, cu cinism, ca sotul supravietuitor nu mai are atatea cheltuieli cu mancarea, cu altele, fiind singur. Acum, dupa doua saptamani, Nastase anunta ca va da pensie sotului supravietuitor. Se face deja mare tam-tam. Asa se face campanei electorala pe bani publici.
Rep.: Vor fi resurse financiare pentru a acoperi aceste promisiuni de ultima ora?
L.D.B.: Nu stiu de unde vor scoate bani. Nu s-au luat masuri de a aduce bani suplimentari la buget. Iata! Societatile privatizate in favoarea clientelei PSD sunt scutite de datoriile fata de Stat. Atunci, de unde bani? Lumea trebuie sa stie ce se intampla!

Optiuni si argumente

l Dostoievschi sau Marin Preda?
Si, si. Un mare clasic al literaturii universale si un mare scriitor roman.
l Horinca sau whisky?
Depinde. La o nunta, la o petrecere in Maramures, evident horinca. La o receptie, whisky
l O cina romantica sau o plimbare sub clar de luna?
O plimbare sub clar de luna
l Steaua sau Dinamo?
Minaur si FC Baia Mare.
l Julia Roberts sau Salma Hazek?

Angela Bindea.