ATITUDINE

* Luna curateniei-luna indolentei
Printre gunoaiele orasului

* Circulatie paralizata peste Pasul Gutâi
Drumul groazei

* Directia ”poetului” Botis

* Luna curateniei-luna indolentei
Printre gunoaiele orasului

Cica ar fi fost declansata “Luna curateniei” si, in perioada 15 martie-22 aprilie, pe toata raza municipiului, se desfasoara o activitate masiva de salubrizare stradala. Initiativa logica, insa de la vorba la fapta, distanta se masoara in ani-lumina.

Sarcina punerii in fapte a initiativei de salubrizare a fost data SC DRUSAL SA. Conform anunturilor din mass-media, muncitorii de la DRUSAL ar fi trebuit sa se concentreze pe razuitul rigolelor, maturatul manual si mecanic al carosabilului si trotuarelor, precum si pe curatirea zonelor verzi, pâna la aliniamentul blocurilor.

Neconcordante

Cea care raspunde de reusita “Lunii curateniei” este Andreea Bencsik, inspector de specialitate asistent in cadrul Serviciului de Gospodarire Comunala a Primariei municipiului, care a declarat: “Drusal-ul este cel care efectueaza salubrizarea. Se lucreaza cu 48 de muncitori, iar acum se fac angajari, urmând sa atingem un efectiv de 80-90 de muncitori. Programul lor de lucru este de 10 ore pe zi. Intram si pe aleile din spatele blocurilor, nu doar pe arterele principale.” Pe de alta parte, Valer Simon, directorul Drusal SA, spune ca doar de saptamâna viitoare se va intra in zonele cu focare: “Deocamdata identificam zonele cu focare (malurile Sasarului, pârâul Craica, strazile Uranus, Horea, Luminisului), unde vom trimite saptamâna viitoare o echipa de 10-15 oameni. Malurile Sasarului sunt o problema aruncata de la un serviciu la altul. Acum ni s-au dat noua in grija, merge masina saptamânal acolo, dar e greu de salubrizat. Acum ne ocupam de carosabilul si de trotuarele din zona centrala”. Precum vedeti, spusele celor doi nu prea concorda. Iar realitatea din oras confirma deruta responsabililor. Teoretic, dupa trecerea purtatorilor de salopete verzi-neon, ar fi trebuit ca si zonele respective sa imprumute ceva din stralucirea celor care au “asudat” pentru curatire. Practic, lucrurile stau altfel. Motivul? Ca de obicei: incompetenta, lenea, indolenta si clasicul “noi ne facem ca muncim”.

Maniu si gunoaiele

Conform programarii, in 23 martie strada Iuliu Maniu s-a “inverzit” din cauza muncitorilor care au debarcat de dimineata in zona. La prima vedere plini de zel, de te si mirai de unde atâta entuziasm, au purces la identificarea gunoaielor. Dupa circa o ora, identificarea nu se incheiase. De fapt, au observat destul de repede muntele de gunoaie de la ghena de pe strada Petre Dulfu, dar dupa câteva parlamentari, au renuntat sa curete locul. Doar nu ei erau cei care rasturnasera pubelele. Cu vreo luna in urma, gunoierii au manevrat gresit pubelele si au imprastiat continutul pe spatiul verde. In concluzie, maldarul de mizerie continua sa domneasca in zona, fara a fi deranjat de nimeni. In fond, strada Petre Dulfu nu e pe lista, nu? Doua zile mai târziu, ploaia a dat de gol “harnicia” celor de la DRUSAL. Rigolele au fost atât de bine curatate, incât trotuarul a ajuns un fel de pârâu mocirlos. Apa ploii a format impreuna cu pamântul lasat pe trotuare un strat gros de noroi, care putea fi infruntat doar cu cizme de cauciuc. Caz tipic de ghinion pentru oamenii care treceau prin apropierea statiei de benzina de pe strada Iuliu Maniu. Zona Podul Viilor este celebra din cauza gunoaielor care impodobesc zona. Mai ca iti vine sa crezi ca te afli la rampa de gunoi. De o parte si de alta a podului, ceea ce ar fi trebuit sa fie zona verde a imprumutat toata paleta de culori a ambalajelor ce o acopera. Totul la vedere, de nu poti sa intelegi cum au putut trece neobservate.

Mizerii la Politie

In spatele Politiei Municipiului, pe lânga clubul Phoenix, gunoaiele se simt ca acasa. Probabil, stradutele care dau in arterele principale nu fac parte din Baia Mare Sau nu sunt considerate suficient de importante de cei de la DRUSAL. Pe strada George Cosbuc, harnicia celor de la DRUSAL a lasat urme. Maldare de crengi si gunoaie asteapta cuminti sa fie luate de pe carosabil. Pe malul Sasarului, eternele pet-uri, ambalaje si mizerii “decoreaza” spatiul verde. In Parcul Municipal, rigolele si-au dat in petec o data cu primii stropi de ploaie. Un adevarat lac s-a format in portiunea care da spre Podul Viilor, silind trecatorii sa faca ocoluri kilometrice pentru a-si salva incaltamintea de la inec. Luna curateniei s-a dovedit a fi o gluma. Proasta. Iar gestionarea proiectului de catre conducerea DRUSAL, un esec.

IOANA LUCACEL



* Circulatie paralizata peste Pasul Gutâi
Drumul groazei

Din cauza incompetentei celor de la Agentia Nationala a Drumurilor, Pasul Gutâi a fost blocat * Uimitoarea lipsa de reactie este rezultatul neputintei gestionarii situatiei de criza * Viata unor oameni a fost pusa in pericol

Zapada incepe parsiv sa cada in miezul noptii dintre ziua vizitei lui Mitrea si Sarbatoarea Bunei Vestiri. Stihiile naturii s-au dezlantuit. Pasul Gutâi de pe DN 18 a fost acoperit de zapada. Situatia nu a putut fi stabilizata nici in ziua care a urmat.

In sectia Drumuri Nationale (DN) de lânga Hanul “Pintea Viteazu”, paznicul motaie la caldurica. Restul drumarilor sunt plecati pe la casele lor, doar primavara a venit. Nu mai este nimic de lucru, iar utilajele, inchiriate pe timpul iernii tocmai de la Cluj, au fost trimise indarat. Noaptea trece molcom, iar neaua se depune intr-un strat tot mai gros.

Cronica neputintei

26 martie, dimineata. Polul frigului din România s–a mutat in Maramures. Pe carosabilul de pe Gutâi, zapada atinge grosimea de 20 de centimetri. Drumarii pornesc incet, dupa ce si-au baut cafeaua, catre locul de munca. Dinspre Sighet, sute de autovehicule se indreapta spre Baia Mare. Pe malul Tisei ploua. Nici unul dintre calatori nu stie ce-l asteapta. Ora 9,30, la trei kilometri nord de Pasul Gutâi. Coloana de masini se blocheaza. Incepe viscolul, copacii pârâie si pornesc sa se rupa. La ora 10 cad primii arbori, taman pe calea de rulare. Haos general: drumarii nu se zaresc, calatorii se fac mici, fiecare in masina sa, solidaritatea celor ajunsi la ananghie e departe, unde cerul e senin. Balamucul ajunge la apogeu: fiecare incearca sa-l depaseasca pe celalalt, unii coboara indarat, altii se imping in colegii de suferinta, precum oile duse la taiere. Printre eroii involuntari se afla pasageri ai unor autobuze de cursa lunga, mame cu copii sau batrâni in drum spre spital, o ambulanta cu bolnavi ce fac dializa la Baia Mare, primarul din Rona de Sus sau fostul prefect Gheorghe Mihai Bârlea. Toti trag, imping si degajeaza drumul. Cad alti copaci, haosul se amplifica iar.

Smecherii

Pe la ora 10,30, apar drumarii. Fenta, masina cu numarul de inmatriculare MM-19-SDN nu are nici lama, nici material antiderapant, ci doar cinci muncitori inarmati cu lopeti. Inevitabilul se produce, camionul se blocheaza in mijlocul drumului, micsorând sansele de degajare a soselei. La ora 11 apare prima freza. Ii intreb de ce nu au venit pâna atunci. Raspunsul unui echipaj de pe autospeciala MM-07-SDN este sugestiv: “Da’ ce te intereseaza? Am durnit!”. Pâna la urma, aproape de ora 12, copacii cazuti peste panglica de asfalt sunt sectionati si inlaturati, iar frezele (trei la numar) intra in functiune. Politia apare, dirijând circulatia. Pe la ora 13, circulatia reintra intr-o oarecare normalitate. Dar problemele nu s–au sfârsit. Circulatia rutiera e in continuare aglomerata, autobuzele intârzie nepermis, nimeni nu e despagubit si unii soferi de camioane si tiruri spun ca au fost nevoiti sa dea spagi de 50 de euro pentru a fi tractati de utilajele de dezapezire. Vina neputintei si indolentei o poarta in primul rând factorii responsabili ai AND, apoi politistii de circulatie si, nu in ultimul rând, factorii de decizie ai judetului. Daca fenomenul s-ar fi intâmplat cu o zi mai devreme, atunci când ministrul Mitrea a traversat Gutâiul, Maramuresul ar fi avut parte de un val de demiteri.

Teofil IVANCIUC



* Directia ”poetului” Botis

Directia pentru Protectia Drepturilor Copilului are restante la plata pe o perioada de cinci luni (mai – septembrie 2003) catre asistentii maternali. Desi sindicalistii asistentilor maternali au insistat in repetate rânduri, directorul Augustin Botis refuza alocarea restantelor pentru copiii luati in ingrijre familiala (circa 7 milioane pentru fiecare copil). Mai mult, Botis incalca Legea 326 din 2003, refuzând asistentilor si sumele cuvenite pentru cazarmament, rechizite, imbracaminte etc. (câteva milioane de lei anual, pentru fiecare copil). Revoltati de atitudinea directorului, sindicalistii au decis sa reactioneze. ”Directorul Botis incearca sa ne induca faptul ca cerem prea mult. Anul trecut, contabila Ana Pop afirma ca pentru un copil institutionalizat statul cheltuie peste 9 milioane lei, in timp ce pentru copiii din asistenta maternala, putin peste 4 milioane lei. Este evident ca, pentru institutie, asistentii maternali reprezinta o afacere. De când suntem in sindicat, am facut sesizari catre primul ministru, seful corpului de control, Ministerul Muncii, Consiliul Judetean Maramures (CJ). De la CJ ni se spune mereu ca ni se dau sporuri, mariri. , ne intreaba. Dar cum sa ajunga 40.000 lei/zi? Ca nu vorbim numai de hrana. Imbracamintea, rechizitele, transportul, jucariile, cheltuielile de intretinere curente, cui le lasam? In acest sens exista o lege, pe care CJ si Directia nu o respecta. Avem dreptul la sume cuprinse intre 3 si 6 milioane anual. Asta inseamna 10-20.000 lei pe zi, dar nu-i primim nici pe astia. Am cerut in nenumarate rânduri conducerii sa-si faca timp pentru noi. Botis e mereu ocupat, ca are probleme. Deci noi nu suntem importanti. Când ne intâlnim, dupa ce ne spune doua strofe si un catren, ne invita sa mergem acasa. In urma cu doua saptamâni, am avut o intrevedere cu Augustin Botis si Alexandru Cosma, carora le-am solicitat sumele restante. Ni s-a spus ca daca tacem si nu facem scandal, vor face demersuri catre conducerea institutiei (!)... adica, Botis... catre Botis. Asupra noastra se fac presiuni serioase din toate directiile. Ni s-a sugerat ca vom fi exclusi din sistem daca nu tacem. Chiar Cosma ne-a zis ca ne da pe toti afara daca nu ne vedem de treaba. Daca nu vom primi banii, avem termen trei ani pentru a da institutia in judecata. Pentru ca alta cale nu exista”, au declarat Iosif Stentel si Dina Cardos, cei care conduc sindicatul asistentilor maternali in judet.

Ciprian DRAGOS