Ați închis mineritul neferos, ați închis metalurgia neferoasă, ați închis industriile de producție. Ați închis Maramureșul. Urmează ApusenIi! Cuprumin vinde concentrat direct în China.

Povestea chinezului acuzat de mai multe lucruri nu face obiectul acestui material. Interesul nostru a devenit arzător după ce am aflat informația că producția Cuprumin ia calea Chinei. În urmă cu ceva vreme și Remin Baia Mare a vândut unei firme din Elveția cele 500 de mii de tone de pirite arsenioase de la Șuior. Pirite care au fost vândute mai departe spre China. Ne gândeam că poate există o conexiune între cele două vânzări de resurse românești.

Și am început să ne interesăm dacă afacerea cuprul spre China are ramificații spre nordul țării. Materialul apărut în presa centrală era oarecum ciudat, referindu-ne strict la partea de concentrat de cupru. Și din start am sesizat un soi de subiectivism. Ceea ce s-a confirmat ulterior. Am reușit să vorbim cu mai mulți specialiști din Apuseni, despre povestea contractului Cuprumin cu firma chinezească și putem face un tablou al acestei afaceri cu resurse românești. O afacere ce nu are nimic obscur și care s-a făcut prin respectarea procedurilor.
Prima tresărire a fost când am văzut cine a participat la licitație, pentru că a fost o licitație, chiar mai multe, după cum afirmă specialiștii cu care am vorbit.
Dar, să le luăm în ordine.
Cuprumin este o societate de stat, care are în exploatare mina de la Roșia Poieni. Cea mai mare exploatare de cupru din țară, la acest moment. Mineritul neferos a fost închis în 2007, printr-o nefericită decizie a celor aflați la conducerea ministerelor, guvernului și a celor din administrațiile locale și județene. Prin închiderea mineritului neferos, România a pierdut accesul la toate piețele de desfacere, din zona resurselor minerale, dar mai ales la piețele din industria productivă. După minerit s-a închis metalurgia româ­nească, iar pe orizontală toate fabricile care foloseau metalele scoase și prelucrate în țară, de la cupru la metale rare folosite în industrii de vârf. Mina de la Roșia Poieni a rămas, printr-o minune, ea putând să-și susțină capacitatea de producție fără subvenții sau unele foarte mici.
Și în Maramureș au fost mine care ar fi putut fi rentabile fără subvenții, dar inteligenții de aici au decis că totul trebuie închis.
Drept urmare, în România nu se mai produce nimic, nici plumb, nici cupru, nici aur, argint, telur, nimic. În acest context, fabricile care produceau sârmă de cupru pentru motoarele electrice au dispărut și odată cu ele, zeci de mii de locuri de muncă, dar și specialiștii și muncitorii care au început să plece spre zorile calde ale țărilor care nu își bat joc de resursele avute.

Revenind la Cuprumin, ce se poate face cu concentratul extras din mină? Nimic! Nu mai avem rafinare și prelucrare, drept urmare toată producția societății este vândută afară unor firme care de abia așteaptă ca niște „proști” să renunțe la resursele de care este atâta nevoie în lumea largă. Timp de nouă ani, Cuprumin a vândut întreaga producție unei firme de apartament din Voluntari. Ronefer Voluntari este condusă de Maria Gherghe, o persoană care provine din zona metalurgiei. Această firmă din Voluntari este un intermediar. Ia de aici și vinde dincolo mai scump. Timp de nouă ani, nimeni nu s-a scandalizat că o firmă de apartament cumpără producția de cupru a României și o vinde în China.

De ce în China? Pentru că acolo pro­blemele de mediu nu sunt o prioritate, nimeni nu îi ia la întrebări, iar costurile sunt scăzute ceea ce le permite să ofere prețuri mai bune acolo unde cumpără.
Maria Gherghe a încercat să vină și la Remin Baia Mare, dar lucrurile s-au blocat pe undeva.
În schimb, piritele arsenioase, un concentrat cu peste 11 grame de aur la tonă, cea mai mare cantitate de metal nobil aflat pe piața minelor românești, au ajuns tot în China, ele fiind prelucrate prin ardere în cuptoare mari. În China, nimeni nu întreabă unde se duce arseniul rezultat în urma prelucrării. Cert este că, prin aceste cumpărări, statul chinez reușește să își completeze necesarul de resurse minerale, implicit producția industrială, ceea ce duce la dezvoltare economică.

România pierde! În cazul Cuprumin, contractul cu firma chinezească pare corect. Concentratul nu mai este vândut prin intermediar, iar firma statului obține bani mai mulți. Pierd cei care timp de nouă ani au supt ca niște lipitori din avuția națională. Ca să fim în ton cu abordarea naționalistă care s-a dat materialelor de presă, pe acest caz.
Văzând participanții la licitațiile de la Cuprumin, Trafigura, Glencore, Ro­nefer și cu legături cu Conef, Meta­nef… firme care au pus umărul serios şi în Maramureș la distrugerea metalur­giei și a mineritului. Nu în mod direct, ci prin activitatea avută. GAZETA de Maramureș a scris la vremea respectivă despre toate acestea.
Și acum aceste firme continuă să cum­pere concentrat și să îl vândă. Sigur, cea mai logică întrebare este de ce nu poate firma producătoare să își vândă producția direct, fără intermediari?
Răspunsul îl găsim în marile afaceri derulate în perioada post-decembristă, perioadă în care s-au edificat mari averi în țară și în afara ei. Cele mai afectate zone au fost Maramureșul și Apusenii.

Cam acesta este contextul în care a izbucnit scandalul de acum.
Am încercat să aflăm și o părere a celor de la Cuprumin. Ne-au trimis comunicatul remis presei. Se pare că nu este nici o legătură între vânzarea piritelor arsenioase din Maramureș și concentratul de cupru vândut în China.
Oricum, România este tot mai săracă și suferă din cauza faptului că au fost în­chise mineritul și metalurgia româ­nească și industriile prelucrătoare. Acest scandal este o consecință mi­nusculă a deciziilor din urmă cu zece ani.    

Ce spun specialiștii din Apuseni
 

Am vorbit cu mai mulți specialiști, unii aflați în apropierea fotoliului de comandă, și am aflat lucruri interesante. Mai mult, specialiștii au spus că discuțiile cu presa centrală au existat, doar că s-a dat o anumită interpretare pe care ei nu o înțeleg.

„S-a vorbit cu presa, dar s-au răstălmăcit spusele, datele, informațiile. Este o chestiune interesantă. Toate documentele
publicate provin de la o singură sursă, respectiv firma Ronefer, firmă care a avut contract cu Cuprumin până acum!
Din 2009 până în 2017, firma Ronefer a cumpărat toată producția Cuprumin și a exportat-o în China. Acum, dintr-o dată, este o tragedie națională că Cuprumin își vinde producția direct în China! Fără intermediar! Până acum nu era un Cuprumin, o companie strategică, nu era un metal strategic, cuprul. Între 2009-2017, compania de aici nu a fost hulită pentru că a vândut cuprul firmei din Voluntari și care vindea mai departe în China.
Acum a avut loc o licitație, de fapt au fost mai multe licitații, iar câștigătoare a ieșit această firmă din China. Conform procedurilor legale, câștigătorul licitației a fost anunţat peste tot, de la Consiliul de administrație până la…toată lumea. Asta e procedura. Puteau să spună, în orice clipă: «mare atenție la ăștia că sunt nu știu cum». Pentru cei de aici a fost o surpriză faptul că reprezentantul din România al firmei chinezești este acest om de care s-a vorbit în ultima vreme.
Apoi, toate etapele acestei vânzări au fost făcute cu știința Consiliului de Administrație, într-o transparență totală. Iar prețul obținut este mai mare cu cinci milioane de dolari pe an, față de prețul vechi al aceluiași concentrat. Trebuie gândit logic. La o licitație în care ai un preț atât de bun, ce faci? Refuzi? Nu cred!
Atunci când se vindea concentratul firmei din Voluntari nu exista acest eșafodaj de indignări patriotice, ca acum!
Cred că toate aceste documente care au ajuns în presă provin de la firma Ronefer, cea care a contestat rezultatul licitației peste tot. S-a câștigat în instanță împotriva Ronefer. Adică, instanța a spus că totul este ok! Ce ar trebui făcut cu acest concentrat? Să ne uităm la el?
Este greu de înțeles ce s-a întâmplat și, mai ales, de ce!
Este greu de înțeles de ce presa are documentele de la Ronefer. A fost singura firmă care a obținut o copie după contract. Probabil, informațiile vin de la oamenii Ronefer-ului din Cuprumin”, ne-au spus sursele  noastre.

Am încercat să vorbim cu fostul director al Cuprumin, Nicolae Turdeanu, cel care a semnat contractul de vânzare-cumpărare. Din păcate, acesta nu mai este la socie­tate și nu am reușit să dăm de el.

Ce spune Cuprumin în legătură cu contractul CupruMin-Merlion Resources:
 

CupruMin este o societate comercială ce are ca acționar unic statul român, prin Ministerul Economiei. CupruMin are autonomie de decizie în activitatea curentă, deci și în deciziile de management și la încheierea contractelor comerciale. Contractul de vânzare-cumpărare concentrat de cupru, încheiat cu Merlion Resources, este rezultatul unei licitații publice internaționale, la care câștigătorul a fost desemnat pe baza celui mai bun preț. Contractul are o durată de 2 ani, cu începere din octombrie 2017, iar prețul plătit și marfa livrată se încadrează în clauzele contractuale.
La licitație au participat inițial companiile Merlion Resources Hong Kong, Red Metal, Trafigura PTE Singapore, Ronefer Voluntari și Glencore International Elveția. După prima evaluare a ofertelor, comisia de licitație a decis descalificarea Glencore, din cauza neîndeplinirii prevederilor din documentația de atribuire. De asemenea, Comisia s-a declarat nesatisfăcută de valoarea ofertelor și a solicitat, în două rânduri, îmbunătățirea acestora. La ultima depunere de oferte îmbunătățite, până în data 18.08.2017, evaluarea acestora s-a realizat în raport cu cotațiile bursiere din data de 01.08.2017 și cu conținuturile de­finite de către ofertanți, pentru o cantitate licitată de 80.000 tone concentrat de cupru. În urma evaluării comisia de licitație a constatat că prețul cel mai bun îl oferă Merlion Resources, 1.139,31 USD/tonă concentrat cupru uscat. Ca urmare, compania din Hong Kong a fost declarată câștigătoare a licitației. Cumpărătorul Merlion Resources Holdings a depus ulterior, în contul CupruMin, 5 mil. USD, respectiv contravaloarea unei cantități de concentrat de cupru, livrabilă într-o lună. Livrarea a început în data de 25.10.2017. 

Prin noul contract, cumpărătorul Merlion Resources s-a obligat la plăți anticipate pentru cantitatea de marfă livrată. Întrucât plata în avans a concentratului de cupru se face 100% la cantitatea livrată, aceasta constituie, de facto, garanția financiară a contractului. Astfel, cumpărătorul poate plăti anticipat cantități mai mari de concentrat de cupru, fără să aibă restricții de livrare lunară, în raport cu garanția constituită. Merlion Resources se obligă, sub sancțiunea încetării contractului, să preia o cantitate minimă lunară, în valoare de 5 mil. USD. Ca urmare, întrucât cumpărătorul plătește marfa anticipat și livrarea se face doar după achitarea integrală a cantității, CupruMin încasează suplimentar cca. 5 mil. USD anual, comparativ cu vechiul contract.
În privința contestării în instanță a licitației, reamintim că CupruMin a câștigat la Tribunalul Ilfov procesul intentat de către unul dintre perdanți, Ronefer Voluntari. 

Referitor la calitatea dlui Wang Yan menționăm că la data derulării licitației acesta a prezentat către CupruMin toată documentația legală necesară, eliberată de autoritățile române, pentru reprezentarea Merlion Resources. Astfel, ofertantul
i-a acordat mandat unic de reprezentare pentru licitație și deschiderea ofertelor. Mandatul i-a conferit dlui Wang Yan dreptul de a angaja patrimonial societatea din Hong Kong, în calitate de ofertant sau s-o reprezinte la procedura de atribuire prin licitație deschisă a contractului. Reprezentantul Merlion Resources s-a legitimat cu pașaport chinezesc și cu permis de ședere temporară pe teritoriul României,
valabil până la 11.11.2019.
În privința celorlalte aspecte sesizate referitor la dl Wang Yan, acestea nu sunt de competența CupruMin, ca urmare nu putem să ne pronunțăm asupra lor.