Atac la presa locala

Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro Presa din Baia Mare e in pericol. Mercenarii afacerilor oneroase se pregatesc sa bage pumnul in gura presei locale din motive economice si politice. Peste 20 de chioscuri de ziare risca sa dispara. Sunt chioscuri amplasate in zone de grad 0. Difuzorii de presa vor sucomba, iar presa locala va ajunge la mana monopolului care bantuie de mai bine de o jumatate de an prin urbe. Consilierii locali au votat pentru limitarea libertatii presei. O poveste in care sunt implicate multe persoane si multe interese. GAZETA va prezinta o analiza la rece a ultimei actiuni care atenteaza la libertatea cuvantului, libertatea de exprimare si la libera concurenta. In urma cu zece ani, cinci firme de difuzare a presei au obtinut contracte de concesionare pentru terenuri unde au fost amplasate chioscuri (sau tonete in prima faza) pentru vanzarea ziarelor. Firmele au primit amplasamentele si, de atunci, an de an se modifica chiria pentru spatiul ocupat. Contractele de concesionare pentru terenurile in cauza expira la sfarsitul anului, respectiv 31 decembrie pentru toate firmele. In mod ciudat, doar S.C. Ing Val SRL si S.C. Orbital SRL. au fost atentionate ca le expira contractele de concesionare. Dintr-o stranie coincidenta, aceste doua firme detin chioscuri (respectiv terenuri) in zonele bune si foarte bune. Se pare ca ele sunt ravnite de multi. Comisiile de specialitate din cadrul Primariei au emis un proiect de hotarare pentru prelungirea contractelor de concesionare, proiect ce a intrat in comisiile de specialitate pentru dezbateri. Un nucleu de consilieri (de la mai multe partide) au cerut respingerea prelungirii contractelor de inchiriere si scoaterea acestor spatii la licitatie. Pana la un anumit punct poate fi o solicitare corecta, dar in cazul comertului cu ziare situatia se schimba. Difuzarea presei a fost o afacere de succes in prima jumatate a anilor 90. De mai multi ani se afla in scadere in ceea ce priveste vanzarea ziarelor, desi, din punct de vedere al aparitiilor editoriale, se pastreaza numarul publicatiilor, sau este chiar in crestere. Cumparatorii au inceput sa se orienteze spre presa locala si cea specializata. Sunt aproximativ 1500 de titluri de ziare si reviste. Chioscurile sunt amplasate pe 4 metri patrati. In contextul unui numar atat de mare de publicatii este imposibil sa poti expune spre vedere tot ce apare. Dar firmele de difuzare nu s-au plans. Se spune (este un fel de folclor) ca se castiga mult din vanzarea ziarelor si revistelor. In zonele mai bune se vand mai multe publicatii, dar difuzarea civilizata, moderna este grevata de vanzari in intersectii de catre asa-zisii vanzatori volanti. Apoi sunt cheltuielile curente² salarii pentru vanzatori, cheltuieli cu transportul presei la chioscurile de difuzare, alte cheltuieli. Firmele de difuzare „traiesc¬ din comisionul practicat, Adica, cel care are un ziar il vinde la un pret de un leu, sa spunem³ din acest leu, firma de difuzare isi retine comisionul, care variaza intre 20-30-35%, in functie de firma sau de punctul de vanzare. Practic, daca o firma de difuzare vinde publicatii de 100 de milioane de lei pe an, are un beneficiu de 30-35 de milioane de lei, sau, altfel spus, un milion de lei pe zi. La treisprezece chioscuri, revin 13 milioane de lei vechi, suma care vine inmultita cu zilele lucratoare si cu o marja de cateva procente (nu vinzi in fiecare zi la fel). Per total, rezulta un venit din care trebuie platite cheltuielile de mai sus, impozite, taxe si investitii. Pana in acest an cele doua firme au facut investitii destul de consistente in conditiile in care nu a existat o siguranta „a zilei de maine¬. Sa mai spunem ca fata de firmele de distributie mari, care practica un comision mare, cele doua firme baimarene² S.C. Ing Val SRL si S.C. Orbital SRL au un comision rezonabil. Este strigator la cer faptul ca administratorii firmelor care risca sa dispara, Ing Val si Orbital, Valean Popescu si Vasile Kiss nu au fost chemati sa se discute problema, sa isi poata exprima parerea sau doleantele. Comertul cu presa este diferit fata de comertul alimentar ori de alta natura si ar trebui tratat ca atare. Am discutat cu cei doi administratori si am ajuns la concluzia ca nimic nu este intamplator. Probabil, posibil ca in spatele acestei miscari sa stea interesele altor „jucatori¬ pe piata media, sau a unor interese chiar politice. Din randul consilierilor, la Comisia de Urbanism, de exemplu, cel mai „incantat¬ de formula - licitatie a fost un consilier social-democrat. El a si spus ca presa scrisa va disparea in urmatorii ani, deci ce mai conteaza ca acum s-ar putea ca 70% din difuzarea din Baia Mare sa cada. Evident ca discutiile si hotararile din Comisiile de specialitate au fost discutate in plenul sedintei de Consiliu Local. Cererea firmelor de distributie a fost respinsa si s-a votat lejer, licitatie. Presedintele Comisiei de Urbanism, Ovidiu Pop, a incercat sa explice ca situatia este discutabila. Pop-Ekka s-a pierdut in nepasarea consilierilor. Uite asa, s-ar putea ca baimarenii sa nu-si mai poata cumpara ziarele dorite decat din loc in loc. Oricare ar fi situatia este nevoie ca toate partile sa fie ascultate. Nu „ucideti¬ distribuitorii locali, nu sacrificati presa locala pentru interese politice, de campanie electorala! Solicitam consilierilor baimareni sa mai judece, sa mai vorbeasca cu partile implicate. GAZETA propune, si poate chiar media, o discutie serioasa pe aceasta tema. Au trecut, totusi, 17 ani… „Dorim sa negociem!¬ Valean Popescu afirma ca trebuie intelegere pentru eforturile pe care le fac aceste firme de distributie² „Sunt constient ca trebuie facute investitii si suntem de acord, dar am fi vrut sa fim si noi consultati. Va trebui sa introducem taxarea prin cod de bare, asta presupune aparatura, vreau sa introducem internet, pentru angajati o chiuveta, sistem de incalzire. Toate acestea nu se pot face pe doar 4 metri patrati. Sa primim 12 metri patrati si facem mici magazine de presa. Vorbim cu arhitecti si venim cu proiecte moderne. Sa primim concesionare pe 49 de ani, sa am siguranta ca nu arunc bani. Sunt orase in care am investit si, dupa un an, Primaria mi-a mutat chioscul fara sa ma intrebe ceva. Le-au pus unde au vrut. De ce alte firme mai mari primesc locuri fara sa fie nevoie de aprobari in CL? De ce exista discriminare? Eu ce sa fac cu angajatii? Au auzit ca trebuie sa ducem chioscurile si isi cauta de lucru. Raman fara oameni…¬