Atac la Curtea de Conturi

Un proiect de lege limiteaza puterea Curtii de Conturi. Paravan-argument: alinierea la normele UE. Presupusul motiv real: trecerea pe linie moarta a institutiei care s-a dovedit incomoda prin faptul ca verifica modul in care se cheltuie banii publici. Declaratiile parlamentarilor maramureseni din PNL sunt confuze si chiar in contradictoriu cu proiectul de lege. Curtea de Conturi este institutia responsabila cu verificarea legalitatii cheltuirii banilor publici. Incomoda postura a adus-o in vizorul unor influenti liberali, care ii pregatesc lovitura de gratie: limitarea prerogativelor la auditarea (nu si la controlul) celor care cheltuiesc banii publici. Daca proiectul de lege al liberalilor va fi adoptat de plenul celor doua camere ale Parlamentului, controlorii financiari de Stat vor deveni simpli consultanti. Si de aceasta data, explicatia consta in alinierea la normele europene, insa chiar parlamentarii recunosc faptul ca, deocamdata, in Romania nu exista mentalitatea cheltuirii banului public intr-un mod responsabil si chibzuit. De la control, la audit Planul liberalilor de a limita atributiile Curtii de Conturi este la un pas de a fi adoptat in plen, pentru ca s-a elaborat deja un proiect de lege care urmareste transformarea organului de control al Statului in agentie de dat sfaturi. Printre altele, proiectul propus de liberali precizeaza: “Curtea de Conturi este autoritatea publica a Statului care exercita auditul extern in sectorul public in calitate de instanta suprema de audit”, pe cand actualul regulament al institutiei, inca in vigoare, defineste Curtea de Conturi ca fiind “institutia suprema de control financiar si audit, calitate in care verifica legalitatea cheltuirii banilor publici”. Adoptarea proiectului va transforma institutia dintr-una de control si audit, intr-una de audit. Conform dictionarului de specialitate: “auditul urmareste in principal aspecte de eficienta, eficacitate si economicitate in utilizarea banilor publici fara sa scape din vedere aspecte de legalitate. In urma verificarii, trage concluzii si face recomandari”. Unii specialisti afirma ca institutia va deveni de “consultanta financiara”, iar controlorii financiari vor putea da doar sfaturi. Reactia liberalilor maramureseni Desi liberalii sunt initiatorii acestui proiect de lege, parlamentarii PNL Maramures nu par a sti despre ce e vorba. Deputatul Ioan Hoban a declarat: „deocamdata nu am auzit discutii pe la Camera Deputatilor. Curtea de Conturi trebuie sa aiba mai mare putere ca sa poata sa stapaneasca toate fenomenele. Nu sa se intimideze. Mentalitatea cheltuirii banului public nu s-a schimbat in Romania. Sub nici o forma nu e normal sa se limiteze puterea Curtii de Conturi. In paralel cu puterile pe care le are, de control si de urmarire a cheltuirii banului public, poate sa aiba si atributiile de audit, pentru ca trebuie sa se lucreze si la partea preventiva. In momentul in care va trebui sa imi spun punctul de vedere in Camera Deputatilor, acesta va fi!” Si senatorul Radu Stroe pare depasit de subiect, insa nu ezita sa emita pareri: „proiectul de lege este la comisiile de specialitate, inca nu a ajuns in Senat. Dar institutia isi va pastra atributia de control al felului in care se utilizeaza fondurile. Ia si o atributie in plus. Cred ca e bine ca se merge doar pe mana instantelor de judecata. Se vor putea constata eventualele prejudicii la institutii si daca proba este clara, se vor da banii inapoi, iar daca se contesta decizia pe care Curtea o ia in urma controlului, atunci se intalnesc in instanta de judecata. In principiu, sunt de acord cu proiectul de lege, dar voi putea da mai multe detalii dupa ce voi parcurge fiecare articol.” Precizam ca aceasta nu este prima tentativa a scoaterii pe „linie moarta” a institutiilor care tulbura visele celor care ne conduc. Istoria mazilirii Curtea de Conturi a Romaniei functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei si este o institutie autonoma cu atributia principala de verificare a modului in care Guvernul administreaza resursele publice ale tarii. Prima manevra guvernamentala de limitare a atributiilor Curtii s-a petrecut in octombrie 2003, cand a fost emisa o ordonanta prin care se hotara preluarea activitatii jurisdictionale si a personalului administrativ al Curtii de catre instantele judecatoresti. Dupa preluarea judecatorilor financiari, in baza ordonantei 117, Curtea de Conturi a fost totusi reprezentata in procesele care aveau loc de catre procurorii financiari, chiar daca acestia nu mai faceau parte din structura organizatorica a institutiei. Dar incepand cu noiembrie 2005, Curtea de Conturi a ramas si fara procurori financiari, iar procesele au inceput sa se deruleze fara reprezentare. Gheorghe Rus: „Nu schimba mare lucru!” Gheorghe Rus (directorul Curtii de Conturi Maramures) este rezervat: „nu interpretez ca institutia se va transforma intr-una de consultanta financiara. Curtea va face si control, numai ca nu va fi valorificat in instanta, ca si pana acum. Trecerea pe partea de audit nu schimba mare lucru in atributiile Curtii de Conturi. Daca fac audit, nu mi-e indiferent daca s-au facut niste fraude sau prejudicii. Oricum, astea se vor vedea si se vor lua masuri. Nu iau eu masuri, ci fac un raport care duce la recuperarea pagubelor sau remedierea neregulilor financiare.” Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro