Asta-i întrebarea: Va fi război în Ucraina? Maramureșenii, în aparență liniștiți

Criza ruso-ucraineană este una de factură internațională și o posibilă agresiune militară în curs a Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 3 martie 2021, cu concentrarea de trupe rusești în apropierea granițelor Ucrainei și a escaladat la sfârșitul anului 2021 și la începutul anului 2022, când NATO nu a fost de acord cu cererea Kremlinului de a da garanții privind neaderarea viitoare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

Criza a provocat tensiuni internaționale, implicând și NATO, Uniu­nea Europeană,  Comu­ni­ta­tea Statelor Independente și Organizația Tratatului de Securitate Colectivă. Tensiuni sunt și în România. Țara noastră are peste 600 de kilometri de graniță cu Ucraina. În acest context, Mara­mu­reșul se află  în mijlocul conflictului având, probabil, cea mai mare graniță cu țara vecină. Chiar dacă nu se pune problema ca țara noastră să intre în acest posibil conflict armat, în nordul țării situația este urmărită cu cea mai mare atenție. Și de politicieni, de militari, de civili. Am încercat să aflăm dacă se fac pregătiri speciale, fie militare, fie de altă natură. Pe zona militară, informațiile sunt aproape inexistente.

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației este structură regională, subordonată Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, cu compe­tență în zona de 30 kilometri de la frontiera de stat a României spre interior, pe raza județelor Satu Mare, Maramureș și Suceava. Am luat legătura cu purtătorul de cuvânt al Inspectoratului din Sighet pentru a afla dacă  se fac pregătiri deosebite în contextul disputelor ruso-ucrainene. „Noi ne facem datoria 24 de ore din 24. Suntem la fel și nu este ceva deosebit. Nu am ce să vă spun. Astăzi va avea loc CSAT și deciziile care se vor lua sunt cele valabile pe teritoriul României”, a spus Iulia Stan.
Am vorbit cu primării din Mara­mureșul istoric, dar nu se fac pregătiri deosebite. Lumea vor­bește și cam atât... În ce pri­vește județul Suceava, granița  cu Ucraina este de 100 de kilometri, în Maramureș sunt 160 de kilometri, iar în Satu Mare există circa 90 de kilometri. Cadrele Inspectoratului veghează ca lucrurile să fie în regulă.

În martie și aprilie 2021, Rusia a adunat aproximativ 100.000 de soldați și echipament militar în apro­pierea graniței sale cu Ucrai­na, reprezentând cea mai mare mobilizare de forțe de la anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014. Acest lucru a generat o criză internațională și îngrijorări cu privire la o potențială invazie. Imaginile din satelit au arătat mișcări de trupe blindate, rachete și alte arme grele. Trupele au fost parțial îndepărtate până în iunie anul trecut. Criza a fost reînnoită în octombrie și noiembrie 2021, când peste 100.000 de soldați ruși au fost din nou masați lângă graniță până în decembrie. În luna ianuarie  2022, posibilitatea unui conflict armat între cele două țări a inflamat și mai mult lumea politică. Oficialii ruși au cerut  NATO să se retragă în granițele din 1996, adică să dispară din Bulgaria şi din România. Pentru România, aderarea la NATO, în 2004, a însemnat momentul unei deschideri fără precedent a economiei pentru investițiile străine, pentru că țara a căpătat o uriașă umbrelă de securitate şi pentru oameni, şi pentru afaceri.
Criza în curs de desfășurare provine din conflictul prelungit ruso-ucrainean, care a început la 27 februarie 2014. În decembrie 2021, Rusia a avansat două proiecte de tratate care conțineau cereri cu așa-zise „garanții de securitate”, inclusiv o promisiune obligatorie din punct de vedere juridic că Ucraina nu se va alătura NATO, precum și o reducere a trupelor NATO și a echipamentelor militare din Europa de Est și a amenințat cu un răspuns militar nespecificat în cazul în care aceste cerințe nu vor fi îndeplinite pe deplin. Statele Unite și alți membri NATO au respins aceste cereri și au avertizat Rusia cu privire la sancțiuni economice sporite, în cazul în care va invada în continuare Ucraina. Discuții diplomatice bilaterale dintre SUA și Rusia au avut loc în ianuarie 2022, dar acestea nu au reușit să dezamorseze criza. Criza a fost descrisă de comentatori ca una dintre cele mai intense după Războiul Rece.

ISTORIE

În februarie 1954, sub conducerea secretarului general al Partidului Comunist al URSS, Nikita Hruș­ciov, a avut loc transferul regiunii Crimeea din RSFS Rusă în RSS Ucraineană, ambele republici constitutive ale URSS. Această miș­care, care a fost adoptată oficial de Prezidiul Sovietului Suprem, a fost văzută la acea vreme ca un gest simbolic nesemnificativ, deoarece atât RSFS Rusă, cât și RSS Ucraineană răspundeau în fața conducerii URSS de la Moscova.
În februarie 1991, cu unsprezece luni înainte de dizolvarea Uniunii Sovietice, un referendum a restaurat Crimeea ca Republică Autonomă Sovietică Socialistă, în cadrul RSS Ucraineană. În 1992, a devenit Republica Autonomă Crimeea în noua Ucraina independentă. Pentru Romania, conflictul ruso-ucrainean are o importanță deosebită, deoarece Kievul deține vechile provincii românești Bucovina de nord, Herța și Bugeacul de la gurile Dunării.