Asfalt marca SAPARD

Prin programul SAPARD, Uniunea Europeana a finantat modernizarea a trei drumuri comunale din Maramuresul istoric. Desi bani pentru aceste scopuri au existat cu ghiotura, ceilalti primari s-au multumit sa priveasca mirati de pe margine, nedorind probabil complicatii si dureri de cap. De vreo cativa ani, Uniunea Europeana (UE) a pus la dispozitia Romaniei fondul financiar SAPARD, destinat dezvoltarii spatiului rural cu tot ceea ce implica (modernizarea drumurilor, turism, infiintarea de ferme si exploatatii agricole, imbunatatiri funciare, impaduriri etc.). Pana acum, din banii oferiti pe proiecte de infrastructura, in Maramuresul istoric s-au infruptat localitati precum Repedea (refacerea unui drum), sau Rozavlea (aductiunea apei potabile). In plus, o serie de agenti economici, in special din cei axati pe agroturism, au obtinut banii necesari modernizarii, construirii sau extinderii pensiunilor turistice. Primarii asfaltului In domeniul cel mai dureros pentru Maramures, asfaltul, doar trei comune au incercat si au castigat lozul norocos al modernizarii cu bani UE: Barsana, Budesti si Calinesti. Astfel, promisiunile electorale ale celor trei edili au putut fi realizate, ceea ce le va spori sansele unei noi victorii electorale (ca asa e electorul, daca vede ca primarul a turnat asfalt, atunci il voteaza). Drumul de la Barsana, de pe valea Caselor, a fost aproape finalizat. Daca proiectul prevedea initial o lungime de 5 km, in final asfaltul a urcat pe ulita ce duce spre catunul Bradova doar 3 km, restul fiind folosit pentru modernizarea ulitei Susani. Ioan Franc, secretarul primariei Barsana, zice ca drumul l-a facut „o firma din Cluj”, iar acum au mai ramas de facut doar santurile si stratul de uzura: „pentru ca am diminuat latimea carosabilului, am primit aprobarea de a moderniza si ulita Susani, din acelasi fond. Nu ne-au dat aprobare pentru Valea Muntelui, cea mai populata vale laterala a comunei, desi asta am intentionat initial, din cauza ca drumul de acolo este judetean, si nu poate fi finantat prin SAPARD.” Costurile modernizarii Vaii Caselor, au ajuns undeva la vreo 30 si ceva de miliarde de lei vechi. Gurile rele spun ca s-a furat mult asfalt, care a fost folosit la „captusirea” curtilor unor sateni. In fapt, la fata locului, am constatat ca situatia nu e chiar atat de grava, abia in cateva locuri fiind vizibile astfel de „finantari UE”! Cu Secatura, in Europa In comuna vecina, Calinesti, napastuitul sat Valeni a fost gratulat cu o mandrete de drum finantat de SAPARD, care a costat 36 miliarde lei, si care face legatura cu catunul Secatura, aflat la 3 km distanta. Primarul Mihai Stefan Nemes asigura ca panta e acceptabila, si ca lucrurile nu se vor opri aici: „in linii mari, drumul e gata si a fost receptionat pe 26 mai. Panta e mare, e adevarat, de vreo 13 grade, dar nu s-a putut gasi o alta solutie tehnica. Acum vrem sa prindem continuarea pe drumul forestier, prin masura Silvicultura a SAPARD, pentru a facilita accesul la manastire si izvoarele minerale. Drumul forestier nu va putea fi insa asfaltat, ci doar pavat cu piatra macadam.” Asfalt cu intreruperi Daca in primele doua cazuri, covorul asfaltic turnat cu banii europeni si guvernamentali porneste normal, dintr-o sosea deasemenea asfaltata, la Budesti situatia este mai speciala. Aici, drumul care a costat aproape 39 de miliarde de lei, si care face legatura dintre Podul Cupcii si Susani, pe Raul Mare, nu este asfaltat pe primul kilometru! Cele patru sute de familii care sunt legate astfel de civilizatie, trebuie sa parcurga prima portiune pe un drum de macadam. Explicatia primariei, reprezentata de Liviu Tamas, nu este clara. Acesta a declarat (la inaugurarea drumului, pe 1 iunie), ca a depus deja documentatia pentru obtinerea unei alte finantari SAPARD, in vederea modernizarii portiunii ramase neacoperite. De ce n-a facut mai intai acea prima parte, nu putem explica. Dupa cei 4 km de asfalt, primaria Budesti intentioneaza sa mai aduca in stare de folosinta alti 11 km de drum forestier, pe Raul Mare in continuare, pe Jireapan si Totos, pentru a facilita accesul la manastirea, padurea si pasunile comunale. Tragand linie, trei primarii au asfaltat 12 km de drumuri din Maramuresul istoric. Lor li s-au adaugat in ultimii ani comuna Ocna Sugatag (care a modernizat cateva strazi din statiune), Rona de Sus (cu cei 3 km de drum judetean, spre Costiui), Salistea de Sus (cu asfaltul de pe valea Buleasa), Viseu de Jos (legatura cu gara CFR), Petrova (legatura cu Crasna Viseului), Moisei, Campulung la Tisa, Vadu Izei, Remeti, Botiza si Dragomiresti (cu cateva ulite asfaltate) si cam atat. In zona rurala a Maramuresului istoric, s-au asfaltat in ultimii ani maximum 70 de kilometri. Conform datelor noastre, in judet exista 1.266 de kilometri de drumuri judetene si comunale, din care 600 de kilometri n-au asfalt deloc. Asta fara a mai socoti ulitele satelor, care totalizeaza vreo 1.000 de kilometri. Deci, 2.200 km drum rural - din care 1.600 neasfaltati. Pastrandu-se viteza actuala de lucru, probabil Maramuresul va fi asfaltat in urmatorii 100 de ani. Si vina nu este decat a primarilor care nu vor sa intocmeasca proiecte de finantare, a Consiliului Judetean (care-si trage laptop-uri si excursii in loc sa muncesca) si a Guvernului (unde toti trag deodata in directii opuse, in loc sa aloce bruma de bani ramasi nefurati, pentru modernizarea soselelor din intregul nord al Ardealului, care sunt de toata groaza). Drumurile noastre… Pe 6 iunie, un autocar cu turisti austrieci s-a distrus intr-o groapa de pe DN 19, la intrarea in Sapanta. Oamenii au fost cazati, fara voia lor, la cateva pensiuni din zona, tot cheful de excursie ducandu-li-se pe pustii. Un sofer de-al nostru, din popor, umblat mult prin Europa, a explicat cum se pot identifica soselele romanesti: „drumurile noastre sunt acele sosele inguste, nemarcate, nedotate cu semne rutiere, intunecate, pline de gropi, cratere si balegi de cal, marginite iarna din loc in loc, cu araci pentru fasole, folositi pe post de marcatoare ecologice”. Halal! Teofil IVANCIUC teofil@gazetademaramures.ro