Artă şi meşteşug în epoca regatului dac - artefacte de os şi corn

La sediul Muzeului de Istorie şi Arheologie Maramureş, str. Monetăriei nr.1-3, a fost deschisă săptămâna aceasta expoziţia Artă şi meşteşug în epoca regatului dac – artefacte de os şi corn. Expoziţia este deschisă până în data de 30 aprilie 2014 şi poate fi vizitată zilnic între orele 8:00 – 16:00.

Expoziţia temporară Artă şi meşteşug în epoca regatului dac - artefacte de os şi corn a fost organizată de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, în colaborare cu Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Muzeul „Castelul Corvinilor” Hunedoara, Muzeul de Istorie Sighişoara, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” – Facultatea de Istorie Bucureşti, Asociaţia „ProCorvina” Hunedoara şi Asociaţia Culturală „Omnis Barbaria Satu Mare.

Expoziţia etalează o concepţie original şi un design special, reunind materiale grafice (fotografii, desene, scheme) şi texte explicative pe rolls-ups şi panouri de mari dimensiuni, ilustrând mediul animal în cursul celei de a doua epoci a fierului şi evoluţia utilizării complexe a elementelor scheletice animale (materii dure animale) pe teritoriul României, ca şi elemente ale „bestiarului” dac în reprezentări de epocă pe artefacte precum vase ceramic, piese de bronz, aur şi argint, scenele Comunei Traiane etc. Acestora li se adaugă numeroase artefacte de os şi corn de cerb şi căprior, provenind din cercetările mai vechi sau recente efectuate în patru importante situri din Transilvania de sud-vest şi Banat: Ardeu – „Cetăţuie” şi Hunedoara – „Grădina Castelului” (jud.Hunedoara); Sighişoara – Wietenberg (jud.Mureş); Unip- „Dealul Cetăţuica” (jud.Timiş).

Pe lângă artefactele originale, expoziţia cuprinde şi două ateliere demonstrative, unde vor fi expuse replici funcţionale dar şi diferite etape de prelucrare a materiilor dure animale, adică a osului şi cornului (atelier coordonat de dr. Marius Barbu de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva) şi un atelier ce va prezenta etapele prelucrării pieilor (atelier coordonat de Cătălin Teletin de la Asociaţia Culturală „Omnis Barbaria” din Satu Mare.

„Am încercat să punem în valoare o serie de obiecte realizate din materii dure animale, şi când spun materii dure animale, nu mă refer numai la os si corn, mă refer şi la cochilii de melci, la dinţi, la melci şi altele. Toate aceste obiecte se regăsesc în descoperirile de epocă dacică, atât în cele vizând viaţa de zi cu zi, cât şi în cele vizând viaţa de dincolo, în descoperirile funerare”, a afirmat Iosif Vasile Ferencz, de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

Un subiect mai puţin abordat

„E un subiect mai puţin abordat, chiar şi între specialişti, şi cu atât mai puţin abordat în faţa unui public larg. Astfel de obiecte se păstrează mai rar. Ele sunt fragile, sunt mici, sunt delicate şi uneori scapă atenţiei; alteori, chiar şi noi specialiştii, nu deţinem suficiente cunoştinţe pentru a le pune în valoare aşa cum merită. Atunci când ne luăm curajul de a face acest lucru punem în valoare adevărate bijuterii, adevărate comori ale antichităţii.

În special pentru davele de la est şi sud de Carpaţi se cunosc multe astfel de piese. Pentru cetăţile din zona interioară a cercului carpatic, pentru perioada regatului dac, piesele sunt destul de rare. Studiul acestor artefacte este o lume fascinantă, o lume în care puţini cercetători sunt pregătiţi să facă investigaţii profesionale.”

Cercetător ştiinţific, Iosif Vasile Ferencz

Un meşteşug specializat

„De-a lungul istoriei, comunităţile umane s-au adaptat diferitelor materii prime pe care le-au luat din natură, între acestea un rol important jucându-l materiile dure animale. Manifestarea acestui gen de fenomen cultural şi tehnologic este interesantă. Pentru perioada dacă, preocupările legate de aceste materii prime n-au lipsit şi ele sunt ilustrate de numeroase categorii de obiecte diverse: accesorii pentru unelte, arme şi piese de podoabă. Aceste artefacte, deşi sunt abundente, nu au beneficiat de o tratare sistematică după toate canoanele domeniului: repertorizare extensivă, studiul etapelor de fabricare, clasificare care să ţină cont de toate criteriile actuale ale domeniului ş.a.m.d. Printre obiecte se găseşte şi un zar de os, foarte probabil de vită, cu latura de un centimetru, păstrat în condiţii excelente. Este un produs de import, fără doar şi poate, adus aici din lumea romană, unde astfel de obiecte erau standardizate şi se întâlneau foarte des, jocul de zaruri fiind foarte popular. Sunt obiecte care aruncă o lumină interesantă asupra vieţii cotidiene din vremea respectivă.

Meşteşugul prelucrării osului şi cornului s-a specializat, devenind un adevărat artizanat. Osul şi cornul erau prelucrate în ateliere speciale. Ele ilustrează domenii din viaţa materială şi spirituală a geto-dacilor, neabordate până în prezent.”

 

Conf.univ.dr.Corneliu Beldiman, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” – Facultatea de Istorie Bucureşti