ART SAFARI în cifre şi date

La finalul lunii mai a avut loc în Bucureşti ART SAFARI, primul Pavilion Internaţional de Artă găzduit de ţara noastră. Evenimentul a reunit 79 de galerii, muzee şi spaţii de proiect, cca. 3.000 de opere şi obiecte de artă şi peste 15.000 de vizitatori, în doar 4 zile de expoziţie. Astfel, încă de la prima ediţie, evenimentul se situează, prin numărul de vizitatori, printre primele din Europa Centrală şi de Est, alături de Viennafair şi Art Athina. 

Traficul ART SAFARI a fost compus din iubitori de artă ce au cumpărat unul dintre tipurile de bilet (11.312), galerişti, artişti reprezentanţi şi colecţionari VIP (1.120), oameni de muzeu, colecţionari prezenţi la vernisaj şi invitaţi la evenimentele centrului de conferinţe despre artă Art Dialog (cca. 2.800), totalizând un număr de 15.232 vizitatori, neaşteptat de mare pentru o primă ediţie a Pavilionului.

Conform „Skates Annual Art Investment Report 2012-2013”, târguri de tradiţie marchează cifre de trafic apropiate, atât în regiune, precum Viennafair (128 de galerii, 17.000 de vizitatori), dar şi în Vest, un exemplu în acest sens fiind Art Rotterdam (90 de galerii, 15.000 de vizitatori) sau Volta New York (85 de galerii, 12.000 de vizitatori).

ART SAFARI a generat controverse prin modernitatea sa într-o piaţă neobişnuită cu această structură de eveniment, dar cei care au participat la eveniment în calitate fie de expozanţi, fie de vizitatori, au aplaudat evenimentul şi au subliniat necesitatea lui în peisajul cultural bucureştean, naţional şi regional. 

ART SAFARI este printre cele mai dense târguri de artă europene raportat la numărul de metri pătraţi de artă pe care i-a ocupat Pavilionul (poate şi datorită poziţionării sale ultra-centrale, în vecinătatea Ateneului Român şi Palatului Regal): dacă Viennafair se întinde pe o suprafaţă de 15.900 mp, Contemporary Istanbul pe 17.500 mp, Art Vilnius pe una de 12.000 mp, iar Art Athina se desfăţoară, în cadrul pavilionului olimpic, pe o suprafaţă-record de 81.000 mp, ART SAFARI Bucharest ocupă cea mai mică suprafaţă dintre toate, de doar 4.000 mp (depăşit chiar şi de Art Market Budapest, mezinul de până acum al suitei de capitale estice, cu 6.000 mp).

„Prima ediţie a Pavilionului de Artă Art Safari a dovedit că Bucureştiul poate deveni în câţiva ani un centru important al artei. Numărul mare de vizitatori, precum şi vânzările realizate de galerii în cele 4 zile de târg ne confirmă faptul că piaţa de artă românească începe să se coaguleze şi să se maturizeze. În următorii ani dorim să transformăm Art Safari Bucureşti într-un pavilion internaţional puternic care să reflecte atât ultimele tendinţe ale artei din România, cât şi din afara graniţelor ţării. Participarea galeriilor internaţionale se va face într-un proces treptat în următorii 5 ani astfel încât Art Safari Bucureşti să devină un punct de referinţă pe harta târgurilor de artă din regiune în prima jumătate a anului”, a declarat dr. Diana Dochia, co-director Art Safari secţiunea artă contemporană.

Într-acest sens, nesperată de organizatori a fost obţinerea participării, încă de la prima ediţie, a 5 galerii europene (2 din Italia, 2 din Germania, 1 din Austria). precum şi rata de vizitare a Pavilionului de către români din afara Bucureştiului şi de către străini – inclusiv vizite extrem de semnificative pentru lumea artei, precum, în ziua preview-ului, un grup organizat de 15 colecţionari internaţionali ghidaţi de Christie’s Londra, dar şi directorii muzeelor naţionale din Serbia şi Polonia sau directorii târgurilor de artă din Viena şi Rotterdam, aceştia din urmă participând la conferinţele Art Dialog şi în calitate de vorbitori.

Interesantă pentru tendinţele pieţei actuale de artă a fost alcătuirea pe secţiuni a Pavilionului. Într-o abordare revoluţionară pentru piaţa românească de artă, aproximativ 70% din standurile Pavilionului au fost dedicate artei contemporane, fie consacrate - Ţuculescu, Ciucurencu, Paul Neagu, grupul Sigma, Bernea, Damian, Piliuţă, Pacea, Câlţia, Ilfoveanu, Chintilă, Jecza, Ion Grigorescu etc. - fie celei tinere, internaţionalizate ori în curs de lansare internaţională, precum Victor Man, Teodor Graur, Ioan Sbârciu, Cornel Brudaţcu, Valeriu Mladin, Mircea Roman, Gheorghe Fikl, Bogdan Raţă, Zsolt Berszan, Alin Bozbiciu etc., iar doar 30% a revenit artei de patrimoniu, obiectelor de colecţie şi artei decorative (secţiuni la care cele mai entuziaste laude din partea publicului vizitator le-au colectat muzeele din Baia Mare, Târgu-Mureş şi Bârlad).

Cea mai valoroasă pictură europeană din România În cadrul ART SAFARI - Pavilionul de Artă Bucureşti 2014, publicul s-a întâlnit cu ocazia unică de a admira cea mai valoroasă operă de artă europeană dintr-o colecţie privată din România. Aceasta este „Tăietorul de lemne" de Camille Pissarro, estimată de specialiştii Sotheby’s la 3 – 3,5 milioane de euro. Alături de „Livada înflorită" (Muzeul Naţional de Artă al României) şi „Portret de fetiţă" (Muzeul Zambaccian) este una dintre cele trei picturi de Pissarro aflate în ţară. Opera

„Tăietorul de lemne" face parte din ansamblul de lucrări care marchează începutul perioadei impresioniste a lui Pissarro.

Destinul operei este unul interesant. Mai întâi, a fost achiziţionată la Paris de doctorul român Georges de Bellio, amic cu Pissarro şi unul dintre primii admiratori şi achizitori ai impresionismului.

După decesul doctorului, opera ajunge în România, în colecţia juristului Ion. I. Câmpineanu, care va fi cumpărată ulterior de doctorul Iosif Dona. În perioada comunistă, opera ajunge în expoziţia permanentă a Muzeului Colecţiilor de Artă. În 2004 va fi clasată drept Tezaur, pentru ca în 2006, procesul de revendicare a colecţiei Dona să se încheie cu retrocedarea picturii către moştenitorii de drept. Actualmente capodopera se află într-o importantă colecţie privată bucureşteană.