Ars Medica intr-o expozitie inedita

* Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Maramures, in parteneriat cu Muzeul Judetean de Arta «Centrul Artistic» Baia Mare si Centrul de Afaceri Millennium III SRL, sub egida Consiliului Judetean Maramures, a organizat expozitia Ars Medica- expozitie de arta medicala. Expozitia este deschisa pana in 8 iunie. Istoria medicinii este ilustrata de dezvoltarea cartii medicale tiparite, care evidentiaza progresele realizate in cunoasterea corpului omenesc si procedurile aplicate de medici de-a lungul timpului. Plansele anatomice, imaginile reprezentand aplicarea unor tratamente si instrumentarul utilizat, au vehiculat pentru contemporani si au pastrat pentru posteritate informatii scrise si vizuale de o mare valoare documentara. Ele permit reconstituirea unor realitati care altfel n-ar mai putea fi cunoscute. Daca lucrarile imprimate si manuscrisele secolului al XV-lea reiau scrierile mai vechi, antice, iar autorii vremii scriu comentarii la texte deja cunoscute, secolul al XVI-lea reprezinta o perioada de noi cautari, unele foarte importante. Investigatiile anatomice ale lui Leonardo da Vinci, incercarile tanarului sau colaborator Marc Antonio della Torre, la inceputul veacului, au condus la unele descoperiri in domeniul anatomiei. Incep sa fie studiate cu pasiune scrierile marilor savanti greci si romani, in frunte cu Hipocrate. Contemplarea culturii antice a pus in evidenta idealul elen al armoniei si frumusetii, concretizat intr-un adevarat cult al corpului omenesc. Cu alti ochi au inceput oamenii sa priveasca acest corp, pana atunci ascuns si chinuit; a renascut, astfel, dorinta de viata si bucuria de a trai. Sculptorii, pictorii si medicii s-au intrecut in a studia trupul omenesc si in a-i descoperi tainele. Conceptii altadata socotite a fi dogme, precum interdictia morala a deschiderii cadavrelor, au fost acum respinse fara ezitare. Cel mai mare dintre acesti artisti si, in acelasi timp, un desavarsit anatomist, a fost Leonardo da Vinci (1452-1519), creatorul iconografiei anatomice moderne. Prieten cu doctorul Marc Antonio della Torre, Leonardo a desenat ceea ce diseca acest colaborator al sau. Desi Leonardo cunostea bine operele predecesorilor sai, precum Galenus, Mondino, Guy de Chauliac, el a pornit nu de la spusele acestora, ci de la ceea ce vedea cu proprii lui ochi. A lasat peste 750 de planse reprezentand oase, muschi, organe, pana si sectiuni prin creier, insotite de explicatii amanuntite, scrise invers, pentru a fi citite in oglinda, potrivit obiceiurilor ermetice ale vremii. Tot acum, farmaciile au capatat o importanta deosebita. Grija pentru procurarea unor medicamente cat mai eficace a impus exercitarea controlului medical. Pe de alta parte, marile castiguri ale farmacistilor le-au ingaduit acestora sa-si transforme „oficinele” in elegante locuri de intalnire pentru medici si carturari. Prietenia dintre medici si artisti, inchegata in jurul meselor de disectie, a dus la colaborari fericite, la intocmirea unor lucrari de anatomie sau de botanica, ilustrate cu mare arta si respect pentru adevarul stiintific. In secolul al XVII-lea intalnim si primele periodice stiintifice. Cea dintai publicatie exclusiv medicala, „Journal des nouvelles découvertes sur toutes le parties de la médicine” (Jurnalul noilor descoperiri din toate sectoarele medicinii), a fost editata la Paris, incepand cu anul 1679. Circulatia ideilor era puternic stimulata, realizandu-se intre savanti un schimb de idei si o colaborare de amploare. Pentru secolul al XVIII-lea rodnica influenta a iluminismului s-a exercitat in viata medicala mai cu seama dupa 1750. Marile sisteme medico-biologice elaborate in veacul precedent au continuat sa aiba adepti. Inceputul secolului al XIX-lea este marcat de cateva evenimente care au ridicat noi probleme in domeniul biologiei si al medicinii, dar au deschis noi perspective in acelasi timp. Acum se poate vorbi de bogate realizari in domeniul disciplinelor medicale „fundamentale”, precum anatomia normala si patologica, fiziologia si farmacologia. In tara noastra, urmandu-l pe medicul transilvanean Ioan Molnar Piuariu (1749-1815), care se remarcase prin activitatea sa de chirurg oftalmolog (profesor la scoala medico-chirugicala de la Cluj), apar, dupa anul 1800, tot mai multi medici carturari romani: Vasile Popp (1789-1842), Constantin Varnav (1806-1877) si Pavel Vasici-Ungureanu (1806-1881). In 1832 ia fiinta la Iasi Societatea de medici si naturalisti, din initiativa doctorilor Iacob Czihak (1800-1888) si Mihail Zotta (1800-1864). Nicolae Kretzulescu (1812-1864) a deschis, in 1842, la spitalul Coltea din Bucuresti, o scoala de mica chirurgie, din care se va dezvolta treptat invatamanutul medical superior. Medicina interna a beneficiat din plin si in cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea de progresele inregistrate in stiintele fizico-chimice si biologice. Noi mijloace de diagnostic au fost puse la dispozitia medicului: examenul chimic al sangelui si al urinei, masurarea tensiunii arteriale etc. Seringa pentru injectii, conceputa inca din secolul al XV-lea, a fost realizata intr-o forma asemanatoare celei folosite astazi de catre francezul Ch.G.Pravaz, in 1853. Prelucrarea si reorganizarea fondului de carte veche a reprezentat prilejul cu care s-au „redescoperit” o serie de carti si reviste din domeniul medical si farmaceutic. Acestea evidentiaza progresele realizate in cunoasterea corpului omenesc si procedurile aplicate de medici de-a lungul timpului. Expozitia temporara ARS MEDICA pune in valoare carti si reviste de specialitate din fondul de carte veche al muzeului si din colectii particulare, care se inscriu in perioada de timp curpinsa intre secolele XVII-XX. Atmosfera specifica este completata, in mod fericit, de reproduceri tematice si obiecte tridimensionale (ustensile, recipiente) specifice domeniului medical si farmaceutic. Oana LESIU