Armata neagra, deconspirata

… in buzunarul sutanei avea un tub cu superglue. Il purta mereu, langa un talisman gasit sub mormantul Mantuitorului, desi il folosea doar vara. Cand era canicula, i se dezlipea proteza. Eram in curtea unei manastiri aruncata pe-un varf salbatic de deal, cautandu-l pe staret si gasind doar niste batrane bolnave, trudind la sapa in gradina calugareasca. Nu existau chilii, doar o vila termopanata si gresiata in care niste zdrahoni de calugari isi faceau siesta, latiti in paturi, ascultand muzica la un casetofon cu leduri. Staretul era plecat la o inmormantare. Am iesit, intrebandu-ma daca Dumnezeu isi face vreodata siesta. Atunci l-am vazut pentru prima data pe acel preot scotandu-si proteza, incingand-o cu superglue, si lipindu-si-o de gingii. „Primii dinti mi i-au scos cu pumnul. Cei care au mai ramas, cu spitul pantofului, iar ultimii, cu un patent ruginit, unul cate unul”, mi-a explicat preotul, rusinat, parca. Actiunea a avut loc cu ani in urma, „pe Scanteii”, in beciurile fostei Securitati. „Stomatologul” preotului: inspectorul Departamentului Culte Maramures, cel care se ocupa cu “coordonarea” preotilor si facea presiuni asupra acestora pentru a colabora cu Securitatea. Astazi, la o luna inaintea expirarii mandatului CNSAS, Puterea politica s-a inteles in privinta deconspirarii securistilor, inclusiv a preotilor si calugarilor colaboratori. Actiunea de racolare a clericilor a debutat in 1949. In ’51, conform dosarului 9051 din arhiva SRI, serviciul secret al regimului comunist avea 61 de informatori clerici si alti 19 in curs de recrutare. Una dintre metodele de „atragere” era exploatarea unor informatii compromitatoare. Patru preoti ai aceleiasi parohii au fost „convinsi” in urma unei scrisori anonime, interceptata de Securitate, in care se demasca faptul ca respectivii erau reclamati de „practici superstitioase”, respectiv, sfinteau chiloti si izmene, ca sa aiba enoriasii bucurii la pat. Cele mai „periculoase” culte erau considerate: catolic, neoprotestant si radical-ortodocsii din „Oastea Domnului”. Cei care nu colaborau („agentii Papei si ai imperialismului anglo-american” - conform notei semnate de Teohari Georgescu, in 25 martie 1949), erau compromisi. In ’49 se cauta un motiv pentru expulzarea calugarului Louis Barral de la Legatia Frantei, considerat principalul agent al nuntiului papal O’Hara. In ’81, sefii unitatilor teritoriale de Securitate aveau sarcina de a spori reteaua informativa a clericilor („deosebita atentie se va acorda atragerii la colaborare a studentilor din institutele teologice”, scriau generalii Iulian Vlad si Nicolae Plesita). Numele lor, pana acum secrete. BOR, pe locul intai in topul increderii romanilor… Catalin VISCHI catalin@gazetademaramures.ro