Aritmetica inundata

Dupa inundatiile din acest an, Guvernul a alocat Maramuresului 52 de miliarde de lei pentru refacerea infrastructurii. In cele mai multe localitati banii s-au dovedit insuficienti. Mai mult, unii dintre primari sustin ca lucrarile au fost executate de mantuiala si ca vor trebui refacute. In Maramures, inundatiile din 2005 au produs pagube de peste 560 de miliarde de lei. Totusi, dupa ce au scotocit bine in pusculita Statului, guvernantii au decis sa aloce judetului nostru doar 52 de miliarde de lei, sub 10 % din suma la care au fost evaluate pagubele. Conform teoriei guvernamentale, aceasta suma ar fi trebuit sa fie suficienta pentru refacerea infrastructurii afectate, iar sarcina de impartire a maruntisului i-a revenit Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta care a hotarat: sa se dea cate putin, sa ajunga la toti! Cea mai mare parte a sumei, circa 18 miliarde de lei vechi, i-a revenit Consiliului Judetean Maramures (CJ), pentru refacerea drumurilor judetene afectate. Printre beneficiarii de top s-au numarat Seini (12 miliarde), Baia Mare (6 miliarde de lei vechi), Tautii Magheraus (2,5 miliarde) si Somcuta Mare si Sarasau cu cate 2 miliarde. Multe dintre localitatile afectate de inundatii au primit doar cateva sute de milioane de lei vechi care, evident, s-au dovedit insuficiente. Insa primarii s-au resemat la gandul ca alocarea banilor e deja utopie. Ioan Franc, secretarul Primariei Barsana, a declarat: “banii nu au trecut prin bugetul local, Consiliul Judetean fiind gestionarul sumei. Sigur, in urma proceselor verbale, a constatarilor facute de noi. Au fost lucrari la niste poduri, la niste... Lucrarile sunt facute. Noi am consemnat in procesele verbale si pagubele de pe drumul asta cu SAPARD si in zona Valea Cerbului, dar banii n-ajung niciodata.” Comunei Valea Chioarului i-a revenit 350 de milioane din banii guvernamentali. Dorel Dale, viceprimarul comunei, a spus ca banii sunt putini, dar ca e deja obisnuit sa se descurce cu fonduri putine: „pana acum s-au realizat doua lucrari din acele fonduri. Am finalizat consolidari de maluri la paraul Barsau, care au costat 60 de milioane, si lucrarile din satul Varai, care au costat 170 de milioane. Lucrarile au fost executate de firma SC Mina Trans SRL. Om vedea, in functie de vreme, ce vom mai putea face. Banii nu ajung, normal... dar asa-i cu banii intotdeauna. Facem ce putem.” “De mantuiala!” Cei din comuna Sarasau au primit, initial, 2 miliarde, care au fost suplimentate cu inca 500 de milioane de lei. Vasile Moldovan, secretarul Primariei Sarasau, spera ca suma alocata comunei sa fie suficienta: „pana acum s-au facut indiguiri pe o lungime de vreo 2 km in zona locuita si s-au pietruit ulitele care au fost distruse. Initial, am primit 2 miliarde, dar am facut un necesar si am mai primit 500 de milioane. Speram sa ne ajunga.” Si in Miresu Mare fondurile au fost mult mai mici decat necesarul, astfel reprezentantii autoritatilor locale au fost nevoiti sa se descurce singuri. Virgil Pruna, viceprimarul comunei, a spus ca suma alocata este foarte mica: „noi am primit 100 de milioane. Suma este foarte mica, de aceea trebuie sa apelam si la firmele din comuna. S-a semnat si un protocol cu firma SC Cuart SRL, sa se ocupe de o parte din lucrari, deoarece cei de la Drumuri si Poduri nu vin sa isi instaleze santier aici in comuna. Pentru banii astia nu li se merita sa aduca utilajele! De aceea am vorbit cu firme care au utilaje la noi in comuna si ne-om descurca cum om putea.” Lipsa banilor nu e singura problema a localitatilor afectate de inundatiile din vara. Unii primari se plang si de calitatea lucrarilor proaspat efectuate. Ioan Romaniuc, primarul din Rona de Sus, a declarat: “la noi s-au dat 200 de milioane, ceea ce e foarte putin. Dar lucrarile s-au facut de mantuiala. S-a facut si o comisie din Consiliul Local si am trimis o adresa la CJ. Lucrarile au constat in aparari de mal si niste podete, dar probabil va fi nevoie sa le refacem din banii nostri, ca nu s-a facut zid de sprijin, s-a pus doar piatra. Iar la podete, in loc de tuburi de 1500, s-au pus tuburi de 1000. Mai avem un pod care a fost dus de ape si care cred ca il vom reface noi, din bugetul local. Ne trebuiau macar 400 de milioane, asta a spus si CJ, ca banii sunt putini si costurile mari. Piatra, de exemplu, au adus-o de la Salistea, si transportul a fost scump.” In lipsa de alternative, primarii raman cu speranta ca guvernantii vor deveni ceva mai darnici pe viitor. Iar noi cu speranta ca autoritatile locale vor fi mai vigilente in privinta calitatii lucrarilor. Banii de la “Ape” Seini, localitatea cea mai afectata de inundatiile din vara, a primit pentru reparatii de patru ori mai putine fonduri decat valoarea pagubelor. „Am primit 12 miliarde pentru drumuri comunale si 3,6 pentru cele judetene. Principalele reparatii ar fi trebuit sa fie la aparari de maluri, dar de aceste lucrari nici macar nu ne-am atins, intrucat nu am avut fonduri. De vreo doi ani am depus un proiect la cei de la Apele Romane, pentru obtinerea de de fonduri externe si speram sa fie aprobat.” - Zamfir Adoreanu, primar in Seini Bilantul distrugerilor In urma inundatiilor din vara acestui an s-au inregistrat cresteri ale debitelor pe vai si scurgeri de pe versanti care au produs numeroase pagube in comunele si orasele maramuresene. In comuna Calinesti (satele Cornesti si Valeni) au fost inundate 14 case si 45 hectare de teren. In aceasta comuna au fost afectate si 4,5 km de strazi si patru podete. In comuna Leordina au fost afectate 41 de anexe gospodaresti si au fost compromise 56 de hectare de teren agricol cultivat. In comuna Rozavlea viiturile au afectat cinci case, 75 de anexe gospodaresti, cinci podete, 1,8 km de strazi si 25 de hectare de teren agricol cultivat. In comuna Barsana au fost inundate 30 de case, 50 de anexe gospodaresti, un podet, 2,5 km de drum judetean, 3,5 km de strazi si 60 de fantani. In comuna Giulesti (satele Berbesti si Feresti) au fost afectate doua poduri, patru podete, 1,8 km de strazi si 45 de hectare de teren agricol cultivat. Nu au fost inregistrate pierderi de vieti omenesti si nu a fost necesara evacuarea persoanelor. Ioana LUCACEL, Mihaela MIHALEA