Arhiva virtuala a Transilvaniei

Carte de vizita Gheorghe Daniel Talamba este absolvent al Facultatii de Arhivistica, promotia 2002, si mastererand al Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti in anul 2005. In cadrul specializarii Romania in secolul al XX-lea si sub indrumarea profesorului Ioan Scurtu, Daniel Ghe. Talamba a sustinut teza „Maghiarii din Romania. Perioada 1944-1948”, care, sub o forma actualizata, a fost publicata ulterior. Studiile sale, in majoritate publicate pe Internet, au fost prezentate, incepand cu anul 2005, la diferite manifestari si simpozioane stiintifice nationale sau cu participare internationala, desfasurate cu preponderenta in orase din Transilvania (Sfantu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Sovata etc.). Tanar cercetator, pasionat de istoria contemporana, Daniel Ghe. Talamba incearca, prin studiile sale, indeosebi in prima lucrare publicata – „Maghiarii din Romania, perioada 1944-1948”, sa reliefeze, in baza unor documente edite si inedite, evenimentele care au marcat minoritatea maghiara din Romania, imediat dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Mai mult, este initiatorul proiectului e-Transilvania, o arhiva virtuala aflata la inceput de drum. Reporter: Evenimentele care au avut loc in ultima perioada in Tinutul Secuiesc au schimbat semnificatia zilei de 15 martie? Gheorghe Daniel Talamba : Nu, nu cred ca au avut darul de a schimba semnificatia sarbatorii. Aceasta se comemoraza de catre toti maghiarii, ori o serie de atitudini locale nu pot determina denaturarea sensului istoric al zilei de 15 martie. Rep.: Se spune ca multe dintre lucrarile istorice legate de minoritati prezinta faptele „nuantat” sau „mistificat”. Care e motivul acestor controverse? Gh. D. T. : Consider ca unele controversele istoriografice sunt nascute mai ales datorita unei slabe cunoasteri reciproce. Si, spunand acestea, ma refer mai ales la atitudinile, tendintele si sistemele de referinta socio-culturale. De asemenea, raman in continuare necunoscute sistemele grupurilor etnice de raportare la propriile elite, pe de o parte, dar si de raportare la celelalte nationalitati. Daca tinem seama de aceste aspecte, dar si de faptul ca, in general, demersurile istoriografice au vizat studierea stricta a unui anume segment etnic, fara o incadrare in contextul perioadei si fara a tine cont de relatiile interetnice, nu trebuie sa ne mire faptul ca unele lucrari prezinta realitati mistificate. Mai degraba, consider ca aceste lucrari nu sunt realiste din punct de vedere istoric. Rep.: Se vorbeste mult despre revizionismul maghiar. Cum vedeti evolutia acestui fenomen ideatic? Gh. D.T.: Revizionismul maghiar a incetat a mai exista, in acceptiunea sa, de acum mai bine de o jumatate de secol, in sensul ca statul maghiar nu mai sprijina modificarea granitelor politice. Putem discuta de o nuantare a revizionismului si de o adaptare a acestuia la realitatile de astazi - luari de pozitii in spatiul virtual, realizarea unor site-uri tendentioase si abordari asemanatoare, care au drept scop denigrarea si tensionarea relatiilor interetnice. In contextul aderarii Romaniei la NATO si UE, orice tendinte revizioniste discrediteaza autorii, se condamna din start si sunt sortite esecului. Despre e-Transilvania Rep.: De unde a pornit initiativa proiectului „e-Transilvania” si care este scopul acestuia? Gh. D.T. : Proiectul e-Transilvania a pornit din dorinta de a oferi un spatiu tinerilor cercetatori, in cadrul caruia sa isi expuna studiile, sa poarte discutii pe marginea acestora, de a avea la dispozitie un instrument stiintific modern si accesibil. In publicarea acestor studii nu se impun restrictii de ordin financiar, singura cerinta fiind ca acestea sa corespunda unui anumit standard academic, autorii purtand intreaga raspundere asupra tezelor sustinute si a surselor documentare citate. Proiectul este abia la inceput de drum, fiind un demers greoi care necesita timp pentru ca site-ul sa fie functional la intreaga sa capacitate, dar cu rabdare, va capata valentele pe care ar trebui sa le aiba o baza de date stiintifice. Rep.: Ce isi propune lucrarea „Maghiarii din Romania. Perioada 1944-1949”? Gh. D.T. : Aceasta lucrare isi doreste, fara pretentia unei autoritati indubitabile, sa reliefeze, in baza unor documente, in parte inedite, atat evenimentele care au marcat minoritatea maghiara din Romania, cat mai ales sa analizeze actiunile liderilor politici si impactul lor la nivelul maselor. Totodata, nu am dorit ca lucrarea sa devina un instrument in vederea combaterii unor opinii, ci prin intermediul ei sa se ia in discutie noi amanunte care sa ajute la clarificarea unor aspecte mai putin cunoscute din viata minoritatii maghiare. Maramuresul, model de toleranta interetnica Rep.: In contextul aderarii Romaniei la UE si implicit la deviza „Unitate prin diversitate”, a capatat noi valente rolul cercetatorului istoriei minoritatilor? Gh. D.T.: Da, datorita faptului ca trebuie sa se raporteze unui sistem de valori acceptate la nivelul intregii familii europene, sistem de valori care obliga si responsabilizeaza cercetatorul in fata Adevarului Istoric si a generatilor viitoare. Rep.: Despre manualele de istorie de astazi? Gh. D. T. : In ciuda unor lacune, concurenta pe piata manualelor a deschis perspective de neimaginat acum 18 ani. Tinerilor de astazi nu le mai sunt expuse in mod mecanic informatiile, ci li se creeaza posibilitatea de a-si insusi notiuni, de a lucra propriu-zis cu concepte, fapt care le dezvolta aptitudinile. Pe de alta parte, se acorda profesorilor o mai mare libertate in abordarea temelor si in adaptarea acestora, in functie de colectiv. Rep.: Despre Maramures din punct de vedere a istoriei minoritatilor? Gh. D.T. : Adevarul este ca o istorie a minoritatilor din Romania nu se poate scrie fara a se lua in considerare situatia din Maramures, regiune cu adanci traditii, in care romanii si maghiarii nu au reprezentat singurele grupuri etnice. Tinand cont ca structura etnica a fost foarte variata, in zona locuind importante comunitati de evrei, ucraineni sau germani, putem considera ca Maramuresul reprezinta un model de convietuire si toleranta interetnica. Optiuni si argumente * Adrian Cioroianu sau Ioan Scurtu? Ioan Scurtu - este considerat unul dintre personalitatile marcante ale istoriografiei romanesti contemporane, a deschis punti de cercetare nebanuite atunci cand unele teme erau considerate tabu. * Cluj sau Bucuresti? Bucuresti - este orasul unde m-am nascut si unde am crescut. Orice alt argument (traditie istorica, pitoresc etc) nu face decat sa construiasca o comparatie fortata. * 9 mai sau 1 decembrie? 1 decembrie. Comentariile sunt de prisos si nu ar face decat sa limiteze prin vorbe ceea ce la 1918 s-a decis prin puterea spiritului romanesc. * Arhivistica sau istorie? Arhivistica - a oferit vietii stiintifice romanesti o pleiada de cercetatori si generatii intregi de arhivisti, acesti slujitori ai documentului carora le datoram in mare parte existenta fondul arhivistic national al Romaniei. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro