Arheologie montană în Maramureş

În urma unui proiect demarat în anul 2012, o echipă de arheologi de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş şi de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române au cercetat câteva zone din munţii Maramureşului. Cercetătorii au cartat zonele respective şi au identificat mai multe situri arheologice. 

De-a lungul timpului, zonele muntoase ale Maramureşului au fost puţin cercetate. Ideea proiectului iniţiat în urmă cu doi ani a venit tocmai pentru a acoperi aceste pete albe din punct de vedere arheologic şi pentru a identifica zonele cu potenţial arheologic.

Este vorba despre descoperiri arheologice ce ţin de preistorie, dar şi de urme ale trecutului recent, din timpul primului război mondial. Printre acestea se numără buncăre, tranşee şi casemate. Descoperirea a fost posibilă atât prin fotografierea din avion a zonei care a scos în evidenţă artefactele militare, cât şi prin cercetarea arheologică la faţa locului în primul proiect de arheologie montană din România, ce s-a desfăşurat în premieră cu sprijinul Consiliului Judeţean Maramureş.

Cercetarea de suprafaţă s-a desfăşurat pe parcursul a două săptămâni în Pasul Prislop, pe vârfurile Geamănul şi Pietrosul Rodnei. „Am revenit anul acesta în aceeaşi zonă şi mare a fost surpriza noastră în momentul în care am găsit foarte multe ruine din primul război mondial, conform memoriei locului. Cercetările noastre au privit şi alte categorii de situri şi suntem foarte bucuroşi să anunţăm că am găsit două situri dintre cele mai vechi, două situri paleolitice”, a afirmat cercetătorul Radu Alexandru Dragoman, de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române.

Pe lângă artefactele militare, cercetătorii au descoperit şi cartat o serie de urme materiale care demonstrează că oamenii au ajuns în această zonă în urmă cu mii de ani, iar Pasul Prislop, folosit în prezent ca punct de trecere între Maramureş şi Suceava, a fost utilizat şi în perioadele istorice îndepărtate.

„Cercetarea în Munţii Pietrosul Rodnei a început în anul 2012 cu dorinţa de a găsi mai multe situri arheologice. E o mare pată albă acest gen de descoperiri în zona alpină a Maramureşului, însă există multe date istorice, legende orale şi povestiri ale locuitorilor din zonă despre luptele duse aici în primul şi respectiv al doilea război mondial. Sunt cunoscute câteva situri, dar ideea cercetării din cadrul proiectului a plecat de la faptul că prea puţine locuri din această zonă sunt ştiute, dar ele au fost păstrate în memoria orală a comunităţii.”, a explicat dr. Dan Pop, şeful secţiei Arheologie de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.

Din cauza fondurilor limitate, echipa de cercetare a desfăşurat investigaţii arheologice doar câteva săptămâni pe an. Proiectul se întinde pe o perioadă de cinci ani, iar arheologii şi-au propus ca în campania de anul viitor să afle care era funcţionalitatea obiectelor şi a ruinelor descoperite în această cercetare.

La finalul proiectului, rezultatele descoperirilor arheologice vor fi publicate într-o lucrare ştiinţifică. Istoricii şi arheologii implicaţi în proiect au mai subliniat că asemenea situri merită puse în valoare prin introducerea lor în circuitul turistic, aşa cum se întâmplă în Franţa, Germania, Olanda, Belgia şi Marea Britanie.

„Din păcate, anul acesta, Academia Română din Bucureşti n-a putut susţine cercetările şi tot greul a picat pe umerii Consiliului Judeţean Maramureş, însă în ciuda acestui aspect putem spune că întreaga echipă şi voluntarii implicaţi în proiectul de cercetare au lucrat conştiincios. Anul acesta ne-am concentrat în zona Prislop, una dintre cele trei arii de cercetare alpină. La o primă cercetare, anul trecut am găsit urme materiale din trecutul recent. Descoperirea ne-a făcut să aprofundăm cercetările şi am descoperit anul acesta cu ajutorul fotografiei aeriene şi pe urmă prin cercetare la faţa locului multe urme şi artefacte, fundaţii din clădiri care probabil erau construite din lemne, tranşee şi resturi dintr-un buncăr deteriorat. Toate construcţiile care au avut la bază piatră şi beton s-au conservat, iar fotografiile aeriene executate la anumite ore din zi ne-au ajutat să descoperim tranşeele săpate pe munte, căile de comunicaţie dintre acestea şi fostele clădiri, cât şi drumurile de legătură dintre acestea. Aici, unde a avut loc cercetarea, în Pasul Prislop din Munţii Pietrosul Rodnei, în acea perioadă se afla graniţa fostului Imperiu Austro-Ungar cu Rusia, adică erau mai puţin de 11 km, în linie dreaptă până la linia de graniţă”.

Arheolog dr. Alexandru Radu Dragoman de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române