Arheologia montană din Maramureş prezentată în cadrul unor conferinţe internaţionale

În anul 2012, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Muzeul Judeţean Satu Mare şi Muzeul „Ioan Raica” Sebeş, judeţul Alba a demarat un proiect de arheologie montană inedit pentru România.

Obiectivele proiectului de arheologie montană au fost verificarea punctelor din repertoriul arheologic descoperite la altitudine de peste 900/1000 m. Rezultatele proiectului au fost prezentate de coordonatorii proiectului  la mai multe conferinţe naţionale şi internaţionale: în data de 9 octombrie 2015, la conferinţa internaţională  New results in  the archaeological research in the eastern part of the Carpathian Basin ce s-a desfăşurat la Muzeul Jósa András din  Nyíregyháza, Ungaria; la Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”: „Metodă, Teorie şi Practică în Arheologia Contemporană In Memoriam Alexandru Vulpe” (30 Martie - 1 Aprilie 2016), Bucureşti, cu comunicarea Consideraţii preliminare privind locuirile preistorice din zonele înalte ale Maramureşului istoric; la Conferinţa Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Chişinău, ediţia a VIII-a cu tema: Materiale preistorice în zonele montane ale Maramureşului, nordul României: o introducere. (31 mai - 2 iunie 2016); la conferinţa internaţională 22nd annual Meeting of the EAA 2016 – la secţiunea The invisible constant. Building new frameworks for an archaeological understanding of migration as cultural behavior, ce s-a desfăşurat la Vilnius, Lituania, cu tema: Migration through artifacts. Recent researches in the Prislop Pass, Eastearn Carpathians (Romania), desfăşurată în perioada 31 august - 04 septembrie 2016. Cea mai recentă prezentare a avut loc în perioada 12 -16 octombrie 2016 la Innsbruck, Austria,  la conferinţa 4th INTERNATIONAL GLACIAL ARCHAEOLOGY SYMPOSIUM, organizată de Institut für Archäologien, Universität Innsbruck, Austria, unde  au participat specialişti de pe trei continente însumând unsprezece naţiuni. Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş a fost reprezentat de muzeograful Bogdan Bobînă care, alături de arheologul Achim Călin Şuteu de la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, a prezentat  lucrarea The Population Dynamics in the Eastern Carpathians (Romania).

În cadrul proiectului a fost verificată în 2012 şi amenajarea unei pârtii de schi în Pasul Prislop, unde, la altitudinea de 1.395 m, au fost descoperite două piese litice în poziţie secundară, aparţinând probabil paleoliticului superior. În urma verificărilor din anul 2012 au fost alese spre studiu trei regiuni: Pasul Prislop, Vârful Geamănul şi Vârful Pietrosu Rodnei. Cercetările din anul 2014 s-au concentrat în Pasul Prislop, iar cele din anul 2015 în zona Pasului Prislop, zona vârfului Geamănu şi a posibilelor rute spre Fântâna Stanchii – culoare de trecere din Moldova spre Maramureş. În anii 2014 şi 2015, în punctul Pasul Prislop - Pârtia de schi, au fost descoperite o serie întreagă de piese litice în jurul altitudinii de 1.420-1.456 m, toate în poziţie secundară. O altă aşezare, probabil mezolitică, a fost identificată în anul 2014 şi revizitată în 2015, tot în zona Pasului Prislop, mai precis în şaua dintre Tarniţa Ţifa şi vârful Coasta Plaiului, în apropiere de stâna Gropşoare, la altitudinea de 1.568 m; toate piesele au fost descoperite in situ.

În anul 2014 s-a încercat şi o primă identificare în teren a unor structuri şi a locului asociate bătăliei din anul 1717 cu tătarii, situate nu departe de Pasul Prislop. Ca reper au fost folosite hărţile josephine, şi anume planşa XXXVII din zona oraşului Borşa, judeţul Maramureş; pe această hartă apar trei Wachthaus-uri (două amplasate la ieşirea din Borşa spre Pasul Prislop pe valea Vişeu şi al treilea în zona actualei Baia Borşa, pe valea Cisla) şi tot aici apare menţionat şi locul înfrângerii tătarilor, poziţionat însă diferit de monumentul memorial actual.

În anul 2015, în Poiana Ştiol, la altitudinea de 1.527 m, au fost descoperite o piesă de silex şi fragmente ceramice post-romane. De asemenea, în timpul cercetărilor din 2014-2015 au fost documentate o serie de ruine şi de materiale aparţinând celor două războaie mondiale, precum şi mai multe stâne abandonate. În campania din anul 2016, obiectivul cercetărilor a vizat verificarea punctelor Stâna Gropşoare şi Poiana Ştiol, unde au fost descoperite piese litice (din menilit şi silex) şi fragmente ceramice lucrate la roată.