Arestat in timp ce vorbea cu GAZETA

Vlad Parau este unic realizator al revistei „Credinta noastra“, autorul mai multor carti de poezie si proza si este considerat un fenomen, inca de la varsta de 10 ani. Dar, in primul rand, este ROM|N. Saptamana trecuta a fost victima unor abuzuri grave comise de vamesii basarabeni. El trebuia sa fie subiectul principal al acestui interviu, dar in timp ce vorbea cu GAZETA, Vlad a fost arestat. Era Ziua Unirii Basarabiei cu Romania. Vlad Rusu (Parau) s-a nascut in 3 noiembrie 1988. Este elev in clasa a XII-a la Colegiul National Andrei Saguna din Brasov. A participat la numeroase olimpiade de limba romana si limba franceza. A debutat in revista „Puncte Cardinale” in 1998. De atunci a publicat in numeroase reviste de circulatie internationala si a fost invitat la mai multe emisiuni, fiind prezentat ca un fenomen. A publicat mai multe carti de poezie si proza: „Poeziile copilariei”, „Maturoiul fermecat-basme, povesti, povestiri”, „Creionul fermecat - ghid practic de invatare a notiunilor fundamentale de alfabet si limba“, „Numarul fermecat - ghid practic de invatare a notiunilor matematice fundamentale”. Este realizatorul exclusiv al revistei „Credinta noastra“, care a fost infiintata in 2001. Are un tiraj de 100 de exemplare, este mai mult o revista a bisericii „Inaltarea Domnului” din Brasov. Era 27 martie. Se implineau 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania. O aniversare neimportanta pentru multi, o adevarata sarbatoare pentru altii… Printre ei, si Vlad Parau (Rusu), un liceean din Brasov, care s-a hotarat sa treaca Prutul „inarmat” cu un teanc de ziare, pentru a serba la Chisinau Unirea. Prea mult pentru un sistem „democratic” din inima Europei. Toate drepturile lui fundamentale au fost calcate in picioare la vama Sculeni si toate ziarele i-au fost confiscate. Hartuirea si umilintele au continuat. Pe parcursul interviului telefonic realizat in timp ce Vlad se afla la o manifestare dedicata Unirii, alaturi de presedintele Hyde Park, Ghenadie Brega, cei doi au fost ridicati de politie si dusi intr-o „cusca” a Comisariatului de Politie Buiucani (Chisinau). Nu li s-au prezentat nici drepturile, nici acuzatiile. Pana la ora inchiderii editiei n-au fost eliberati. Reporter: Ce s-a intamplat, de fapt, la vama? Vlad Parau: In 22 martie, pe la orele 18, am ajuns la Vama Sculeni, pentru a ajunge in Basarabia la prieteni si rude. Avem intentia de a participa a doua zi la o manifestare organizata in memoria a 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania, iar astazi, joi, cand este 27 martie particip la o actiune foarte importanta cu prilejul acestei date istorice. Am fost coborat din autocar, mi s-au luat bagaje, tot, care contineau 450 de foi libere, nici macar legate. Pur si simplu foi: 450 de exemplare ori 10 foi fata verso. Am fost introdus in biroul pe a carui usa scria „sef Tranzactii economice” si mi s-a spus ca nu se pot trece atatea reviste peste granita. Rep.: Exista o lege care interzice asta? V.P.: Nu. Nu exista. De la un capat la altul, ei nu s-au legitimat, nu au spus cine sunt, le-a fost frica sa spuna ceva. Se vedea clar ca ei erau deranjati de continutul revistei si nu de faptul in sine. Au invocat ca sunt prea multe si ca puteam sa trec 10-20, cat pentru rude si prieteni, dar nu asemenea cantitate. S-au legat de faptul ca trebuia sa prezint documente de provenienta, ceea ce e o mare tampenie pentru ca este o revista care a fost scoasa la xerox. Ce acte de provenienta pot sa prezint pentru o astfel de revista? Ideea e ca s-a incalcat un articol fundamental din Declaratia Universala a Drepturilor Omului ratificata de Moldova, in care spune clar ca informatia este libera sa circule, indiferent de frontiere, pe orice suport si in orice cantitate. Eu le-am spus treaba aceasta si cand au auzit au intrat in panica, de unde stiu si a fost scandal si au incercat prin scandal sa ma faca sa tac. Rep.: Ce credeti ca i-a deranjat cel mai tare din continutul revistei ? V.P.: Este vorba mai mult de opinii personale, de o pagina de istorie, poezii de Andrei Muresanu, Vasile Alecsandri etc. Nu era o revista care continea ceva periculos, si chiar daca ar fi continut, ea trebuia lasata sa treaca in virtutea libertatii de exprimare. Ei stiau ca nu au voie sa-mi interzica aceasta revista si de aceea m-au tinut atat de mult. O ora si jumatate a fost tinut autobuzul in vama si, dupa aceea, m-au dat jos din autobuz, au lasat autobuzul sa treaca, iar pe mine m-au mai tinut o ora si ceva. Eu am mai stat in vama de la 6 seara la 4 dimineata, cand a venit un alt autobuz cu care puteam sa ma deplasez la Chisinau. Au facut o magarie foarte mare. Eu cred ca intentionat au facut de asa natura, ori ei nu aveau cu ce sa ma prinda si au trebuit sa se consulte cu sefii, pentru ca atata timp cat m-au tinut in vama, seful de Tranzactii economice a vorbit cu superiorii sai, a dat foarte multe telefoane, a citat prin telefon aproape tot continutul revistei, in birou au intrat si au iesit foarte multe persoane. La un moment dat, mi s-a dat sa completez un formular cu date despre revista in care eu am scris ca este gratuita, ortodoxa, cu continut cultural-educativ, o revista non-profit, o revista care reprezenta donatii pentru oamenii simpli de pe strada si pe care scrie exemplar gratuit pe prima pagina. De asemenea, sefului de la tranzactii economice i-am spus ca nu are de ce sa-mi interzica acest transport deoarece nu intra in indatoririle lui, aceasta revista nu este un bun economic, este gratuit, este un bun cultural. Rep.: Ati dus si alta data reviste in Moldova. Ati avut astfel de probleme ? V.P.: Am dus, dar nu am avut probleme. Dar stiu ca este o practica la vama interzicerea circulatiei informatiilor. Au avut de suferit foarte multi din aceasta cauza. Si cand am completat acel formular, se auzea prin usa cum seful de la Tranzactii economice se plangea ca l-am completat prea bine si nu are ce sa gaseasca. Rep.: Ce forme de protest veti urma? V.P.: Am in vedere prin reprezentantii mei de la Chisinau, pentru ca voi da o procura unui prieten din Asociatia Hyde Park care ma va reprezenta in justitia moldava, dupa care merg si la CEDO daca nu se rezolva. Mi s-au incalcat foarte multe drepturi. Chiar in momentul in care va vorbesc sunt patru insi dupa noi de la securitate. Imi pare rau, trebuie sa inchid si revenim mai tarziu. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro