Țara cu doi președinți și două guverne!

Republica Moldova se află, din nou, în faţa unei crize constituţionale fără precedent. Preşedintele pro-rus Igor Dodon a încheiat o alianţă cu opoziţia pro-europeană şi a numit-o în fruntea Guvernului pe Maia Sandu, fosta sa contracandidată. Totul pentru a i se opune lui Vlad Plahotniuc, liderul Partidului Democrat, cunoscut drept cel mai puternic şi bogat om din Republica Moldova. Urmează povestea țării cu doi președinți, două guverne și o criză constituțională care pune pe jar și UE și Rusia.

În loc să discutăm despre unire, privim neputincioși la prăbu­și­rea, deocamdată constitu­țională, a unui stat frate: Re­pu­blica Moldova. Unii o numesc lovitură de stat în care nu s-au folosit armele; alții, un joc politic periculos. Ambele tabere sunt însă de acord că Republica Moldova trece prin cea mai profundă criză constituțională din ultimii ani, care a adus-o la prăpastie.
Această criză are și un nume: Vlad Plahotniuc. „Oligarhul”. Cel mai bogat și mai puternic om din Repu­blica Moldova. Care a demonstrat de două ori că, dacă nu iese cine trebuie în alegeri, alegerile pot fi anulate. De această dată, instrumentul folosit este Curtea Constituțională.

Dar cum a început criza? Din cauza puterii, firește. Plahotniuc nu a putut fi premier în 2016, când s-a format Guvernul, pentru că preşedintele de atunci, Nicolae Timofti, a considerat că nu este suficient de integru. Pavel Filip, un alt lider al PDM, i-a luat locul. În februarie au avut loc alegeri parlamentare, în urma cărora trebuia format un nou guvern, în termen de 3 luni, care potrivit Curții Constitu­ționale expira pe 7 iunie. Cum nici o alianţă nu a format un guvern, Parlamentul trebuia dizolvat şi urmau alegeri anticipate. Într-o mişcare surprinzătoare, pe când toată lumea se aştepta să bată palma, Igor Do­don, preşedintele pro-rus, anunţă că Executivul se formează alături de partidele de opoziţie, pro-europene. Maia Sandu, cea care l-a contracandidat la funcţia de preşedinte al R. Moldova, este votată fulgerător de Parlament, ca premier, sâmbătă, 8 iunie. La o zi după expirarea terme­nului. Partidele pro-europene spun însă că termenul se împlinea pe 8, nu pe 7, deci ce au făcut este legal.

Parlamentul, cu noua majoritate formată din socialiştii lui Igor Dodon şi pro-europenii blocului ACUM, au votat-o fără probleme pe Maia Sandu în funcţia de premier (într-o şedinţă ţinută în semiîntuneric, deoarece funcţionarii ţin partea premierului Filip). Dar Curtea Constituţională a invalidat deciziile Parlamentului. Apoi, l-a suspendat pe Igor Dodon, pentru că nu a dispus dizolvarea Parlamentului, adică nu şi-a îndeplinit prerogativele. Premierul Filip a devenit premier şi preşedinte-interimar, susţinut de o tabără, a PDM. Acum, Republica Moldova are doi preşedinţi, Dodon şi Filip, şi doi premieri, Sandu şi Filip. Cancelariile străine susţin tabăra Dodon-Sandu. Puterea de facto de la Chişinău anunţă însă alegeri anticipate în septembrie.

Franţa, Germania, Marea Britanie, Polonia şi Suedia şi-au anunţat luni susţinerea faţă de parlamentul Repu­blicii Moldova: „În criza consti­tuţională actuală, considerăm Par­­­­la­­mentul Republicii Moldova drept reprezentantul poporului Repu­bli­cii Moldova şi drept locul cel mai adecvat pentru dezbaterea pro­blemelor politice, inclusiv a celor mai controversate, şi îl susţinem în această calitate”, afirmă cele cinci state europene, într-un comunicat comun.
„În urma alegerilor legislative, o majoritate parlamentară aleasă în mod democratic a adoptat decizii importante, inclusiv formarea unui guvern”, indică textul menţionat.

Ministerul Afacerilor Externe din Rusia a arătat, de asemenea, că: „Moscova salută formarea coaliției de guvernare și a Guvernului din Republica Moldova. Formula va colabora cu autoritățile alese în mod democratic în Republica Moldova pentru a restabili relațiile ruso-moldave reciproc avantajoase în numeroase domenii, în concordanță cu prevederile Tratatului de Prietenie și de Cooperare din 2001. Ne bazăm pe normalizarea situației de la Chișinău cât mai rapid posibil, în interesul tuturor cetățenilor moldo­veni, și pe dezvoltarea progresivă a țării. Singura modalitatea de a soluționa criza politică internă din Republica Moldova este dialogul tuturor forțelor politice responsabile, conform principiilor democratice general acceptate”.
Guvernul României a transmis printr-un comunicat că „urmărește îndeaproape evoluțiile politice din Republica Moldova. România, ca stat care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene și care susține ferm parcursul european al Republicii Moldova, face un apel la toate forțele politice să respecte procesul democratic și voința cetă­țenilor exprimată prin vot la alegerile din februarie 2019”.
Însă, în cele mai multe cazuri, politicienii români s-au ferit de reacții dure și de arătarea cu degetul a vinovaților. Cu mici excepții. Fostul președinte Traian Băsescu îl acuză însă pe oligarhul Plahotniuc pentru situația din Republica Moldova: „Plahotniuc, folosind acest instrument, Curtea Constituţională, a
anulat pur şi simplu alegerile. L-a numit preşedinte pe premierul inte­rimar. E incredibil. E de fapt o lovitură de stat mascată, în care nu s-a folosit forţa militară. Aici nu există variantă decât o poziţie foarte solidă a UE. Mie nu mi-a plăcut poziţia iniţială a UE, a SUA, a Federaţiei Ruse şi a României, în care nu acuză nimeni pe nimeni. Cere partidelor să găsească soluţii. Cum, frate, când e al doilea rând de alegeri care nu se pun în aplicare, tu România, tu UE, tu SUA, tu Fede­raţia Rusă care spui că eşti demo­crată, spui să discute partidele?”.
Cert este că oamenii protestează în continuare în Chișinău, iar criza politică este departe de final.