Apel pentru salvarea Maramureşului de dincolo de inox!

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, în colaborare cu Asociaţia culturală „Familia română” şi colaboratori ai revistei „Familia română”, a organizat masa rotundă cu tema „Salvarea patrimoniului rural maramureşean”, subiect care formează nucleul tematic al numărului viitor al revistei mai sus-amintite.

La eveniment, moderat de directorul Bibliotecii judeţene, dr. Teodor Ardelean, a participat şi prefectul Anton Rohian, iniţiatorul proiectului „Salvarea satului maramureşean”, care reuneşte în jurul instituţiei prefectului instituţii, organizaţii şi oameni preocupaţi de salvarea tradiţiei acestor locuri. Au mai luat parte la eveniment profesori universitari, arhitecţi, pictori, sculptori, etnografi, muzeografi, istorici, ziarişti, oameni din administraţia Maramureşului, dar şi invitaţi din Cluj-Napoca, Satu Mare, Carei, Negreşti-Oaş.    

Teodor Ardelean a prezentat liniile coordonatoare ale spaţiului maramureşean într-un ton metaforic.

„Cel mai sedentar popor al Europei este astăzi cel mai migrator popor al Europei. Dacă grecii, ruşii şi alte naţii au făcut pe vremuri biserici şi centre culturale pentru alţii, foarte mici, restrânse, reduse, astăzi România are obligaţii masive de a face astfel de gesturi. Din păcate, „Familia Română”, revista moştenită de la colegii din Oradea, începând cu 2008, încearcă să suplinească acest loc şi misiunea noastră este aceasta: ca prin ceea ce vom cuprinde într-un număr de circa 200 şi ceva de pagini la această temă, plus celelalte rubrici ale revistei, să oglindim elementele care constituie linii de forţă în gândirea şi tratarea unei astfel de probleme atât de presante şi atât de dificile. Pornirea  a făcut-o Anton Rohian, în jurul dansului s-au strâns oameni de cultură, oameni de artă, oameni de practică administrativă”, a spus Teodor Ardelean. 

Prefectul judeţului a prezentat câteva dintre constatările sale, în cei trei ani de când ocupă această funcţie: „Nu am descoperit eu că se întâmplă ceva în Maramureş. A fost un strigăt de durere, o răbufnire. În toată activitatea mea am văzut cum casele şi hleaburile noastre se încarcă în nişte autotrenuri într-un mod făţarnic, ascuns. Pe un drum care nu era foarte circulat, stăteau şi încărcau, desfăceau grindă cu grindă, uşă cu uşă, verandă cu verandă. Şi am întrebat ce se întâmplă. Mi s-a spus că e o atitudine a maramureşenilor, că nu mai merită să ţină casele astea în curte, căci le au pe cele făloase, cu 17 camere. Vaci, oi şi porci nu mai ţin, pruncii au plecat, bătrânii sunt întreţinuţi de nepoţi”, a spus Rohian.

În timp ce pe un ecran se derulau fotografii cu arhitectura rurală maramureşeană, realizate de Mihai Grigorescu, prefectul a prezentat, la rândul său, câteva fotografii cu porţi maramureşene vechi, degradate, porţi noi, sculptate, făloase, dar care în spatele lor nu ascund nici măcar un car cu boi, garduri şi porţi din inox, ridicate pentru bătrânii de acasă de către copiii plecaţi în străinătate.

Rohian a mai arătat fotografii grăitoare cu dezastrul lăsat în urmă de cele peste 30 de microhidrocentrale aflate pe râurile maramureşene. Prefectul a spus că a avut probleme cu cei care promovează astfel de proiecte ce distrug frumuseţea nordului.  

El a precizat că nu spune toate lucrurile acestea din nevoia de a-şi crea o imagine bună, ci pentru că aceste realităţi îl deranjează. Rohian a arătat că, la nivel de primării nu se respectă nicio lege legată de eliberarea certificatelor de urbanism sau a autorizaţiilor de construcţie.

O altă nemulţumire a prefectului este faptul că cele 8 biserici maramureşene din patrimoniul UNESCO nu au un custode, şi de multe ori, când turiştii vor să le viziteze, ele sunt închise.

Rohian a admis că există în judeţ câteva agropensiuni de o reală valoare, dar a precizat faptul că foarte multe sunt kitsch-uri decorate cu flori din plastic şi în care turiştii sunt serviţi cu cârnaţi şi salam de la supermarket.

La rândul său, profesorul Nicolae Suciu a vorbit despre rolul tradiţiilor maramureşene în arta plastică din ultimii ani, la secţia de Arte, pe care o conduce în cadrul Universităţii de Nord din Baia Mare. Pictor de forţă, Nicolae Suciu şi-a condus studenţii prin fascinanta lume a ruralului din Maramureş.