Aparitii editoriale

Despre Maramures s-a scris si se va mai scrie. Din nefericire, o multime de autori se grabesc sa-si vada volumele editate, iar graba... strica treaba. Calitatea se pierde in detrimentul vitezei. In ultimele saptamani, printre alte aparitii editoriale, au aparut si doua lucrari voluminoase referitoare la istoria, respectiv, toponimia Maramuresului: „Maramuresul istoric in date” (de Marian Nicolae Tomi - lucrare editata de editura Grinta din Cluj Napoca) si „Monografia toponimica a Vaii Izei” (de Stefan Visovan - editurile Mega si Argonaut, tot de la Cluj). Prima, voluminoasa, axata exclusiv pe ordonarea cronologica a evenimentelor, fara index, trimiteri si note, fara aparat critic, adica, cuprinzand si date nereale, merita elogiata insa macar prin valoarea demersului inedit. In ce priveste sursele din care autorul s-a inspirat, acestea sunt (conform bibliografiei) vaste. O lucrare compilata in principal din munca tiparita a altor cercetatori, o adunatura de ani si date, care-i poate ajuta, totusi, pe amatorii de istorie locala, mai ales pe cei la nivel de scoala generala. Tomi este un mare poet, un as in haiku, dar poate nu trebuia sa se apuce de istorie! In ce priveste cea de-a doua lucrare, cartea universitarului baimarean Stefan Visovan, aceasta este mult mai serioasa. Volumul de munca depus (aproape 7.000 de toponime sunt ordonate de-a lungul a peste 400 de pagini. Lingvist de profesie (si-a luat doctoratul cu teza „Interferente romano-ucrainene in toponimia Maramuresului”), Visovan dovedeste ca stapaneste toponimica Vaii Izei. Desi uneori superficial in interpretare, cu o lucrare lipsita, de asemenea, de index (care scade mult din valoarea demersului), cu traduceri uneori discutabile si atribuiri fortate (prea multe toponime se vor a fi de origine ucraineana, maghiara sau romaneasca, in detrimentul celor indoeuropene, tracodacice sau germanice), Visovan merita totusi intreg respectul. Lucrarea sa va ramane de referinta, un element indispensabil in bibliografia oricarui cercetator al Maramuresului istoric. Din paginile volumului „Monografia toponimica a Vaii Izei” razbate sudoarea celui care a trudit multi ani in anchete de teren sau in colbul arhivelor. P.S. Topicul „Banarii” provine din termenul „banarie”, adica „comoara”, loc al unui legendar tezaur ingropat de haiduci. Sugestie: a se urmari intotdeauna si legendele locului. Teofil IVANCIUC