Aparatorul romanismului din drepta Tisei

Ion Huzau, redactor sef al publicatiei romanilor din Transcarpatia, „Maramuresenii” Carte de vizita: Ion Huzau s-a nascut in 1951 in Slatina. A absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii Lenin din Chisinau. Desi, dupa diploma specializarea era de istoric sau sociolog, a ajuns profesor de istorie in Transcarpatia, unde a predat timp de 21 de ani la scolile din Stramtura, Biserica Alba si Slatina. Dupa Revolutie, a fondat alaturi de Gheorghe Opris, Asociatia „George Cosbuc”, prin care a inceput sa lupte pentru pastrarea identitatii nationale a romanilor din dreapta Tisei. Ulterior, a devenit corespondent al revistei romanesti „Concordia”, pe regiunea Transcarpatia. In 2001, dupa infiintarea ziarului „Maramuresenii”, a devenit secretar responsabil, iar de la inceputul acestui an este redactorul sef al publicatiei. Este casatorit si are doi baieti. Ion Huzau este unul dintre liderii incontestabili ai comunitatii de romani din Transcarpatia. Mai bine de doua decenii a predat istoria in scolile romanesti din dreapta Tisei, apoi a devenit ziarist. In prezent este redactor sef al ziarului „Maramuresenii”, postura din care incearca sa duca mai departe traditia de familie: mandria de a fi roman. Rep.: Cateva considerente istorice despre romanii din dreapta Tisei? I.H.: Primele mentiuni despre romanii din dreapta Tisei se refera la Bazinul Talaborului si Neacova. Dar, in secolele XVI-XVII au disparut, din aceleasi motive din care a disparut si manastirea Peri. Practic, primele atestari documentare apar in secolul al XIII-lea, dar cele mai multe in secolul al XIV-lea. In secolul XIII au fost amintiti romanii din vestul Trascarpatiei, cum ar fi localitatile din care se presupune ca ar fi aparut in aceasta zona Dragosestii, si unul dintre ei a fost amintit in dreapta Tisei, in zona Hustului. Cei din Est, din zona noastra, au fost amintiti mai tarziu. Primele mentiuni ale localitatilor romanesti de aici au fost Slatina 1359, Apsa de Jos 1383 etc. Acest moment este folosit de unii pentru a afirma ca romanii din Valea Talaborului au fost fugariti de acolo si s-au reasezat aici. Ceea nu-i deloc adevarat, datorita faptului ca si acolo si aici toate izvoarele, toponimica si hidronimica sunt puternic romanesti, desi pana la urma, romanii au ramas putini. In urma disparitiei Manastirii Peri, a aparut Manastirea Mukacevo. Si episcopia ruteana ne-a trimis fete bisericesti de origine podoliana. In 1902, la Uglea care a facut candva parte din cnezatele de vale pur romanesti, s-a facut o vizita canonica. Si intrebandu-i de ce a disparut comunitatea de romani de acolo, au pus vina pe rutenii de la Mukacevo, ca niciodata nu le-au trimis preoti romani. Practic, prin biserica au reusit sa nimiceasca spiritul romanismului din peste 50 de localitati. Dar, daca de exemplu populatia daco-romana din zona ar fi plecat, n-ar fi existat aceasta toponimica. Si acum exista la Slatina o zona care se numeste Drumul dintre cetati. Si in 1967, datorita faptului ca fratele meu, student atunci la Istorie, a povestit despre asta, au fost facute sapaturi arheologice si s-au descoperit urme care provin din sec. V-VI-VII inainte de Hristos. Avem multe denumiri in daca, ceea ce poate dovedi ca a existat continuitate. In slava nu avem denumiri. Ei spun ca dacii s-ar fi romanizat si ar fi disparut odata cu venirea slavilor, desi e exact invers. Inceputurile in presa Reporter: Cand si cum ati ajuns ziarist? Ion Huzau: Ma jucam cu articolele inca din facultate. Dar scriam pentru mine. Practic, dupa ce citeam o carte de orientare istorica, ca asta ma interesa, asterneam pe hartie un fel de rezumat. Asa mi-au trecut prin minte diferite chestii, dar in timp, le-am dat tinerilor care vroiau sa studieze istoria. Apoi, dupa ce au inceput sa apara ziare in limba romana, am inceput sa le transmit diferite lucruri, dar mai mult verbal, prin telefon. Si, dupa aparitia ziarului republican in limba romana, prin Asociatia social-culturala „George Cosbuc” care si-a inceput activitatea imediat dupa Revolutia din 1989, am tot cerut un ziar local, regional sau chiar interraional. Mai mult, fiind vicepresedinte al asociatiei, am participat la diferite evenimente, cum ar fi Congresul romanilor de pretutindeni. Si, in urma acestor intalniri, lasam multe lucruri scrise. Mai mult, ii cunosteam pe toti reprezentantii romanilor care veneau la astfel de evenimente. Si atunci, cineva a observat ca, daca tinerii care au plecat la studii in Romania, inclusiv la Facultatea de Jurnalistica, nu se vor mai intoarce, eu as putea sa fac fata in presa. Asa s-a si intamplat, dupa absolvire, tinerii au ramas in Romania, si pana la urma am devenit corespondent pe zona Transcarpatia pentru Concordia. Am lucrat cu ei pana la inceputul acestui an, cand am devenit oficial redactor sef al ziarului „Maramuresenii.” Am acceptat functia, pentru ca trebuia sa preia cineva ziarul, ca acesta sa nu dispara. „Sa nu uitam ca suntem romani” Rep.: De unde aceasta hotarare in lupta pentru romanism? I.H.: Familia mea a fost una foarte “romaneata”. Aceasta trasatura s-a transmis din tata in fiu. In 1916, bunelul meu, s-a predat armatei romane. Asa am fost educati, in spiriritul romanismului, sa nu uitam ca suntem romani. In Slatina, sunt multe familii care incearca sa pastreze specificul national. In Apsa de Jos insa, unde pe vremuri erau cei mai hotarati romanii acum numai intelectualii se mai mandresc ca sunt romani. Rep.: Este cenzurata presa in limba nationala din Ucraina? I.H.: Intoleranta lor se ascunde in spatele lipsei de fonduri. Rep.: Cum v-a influentat venirea la putere a portocaliilor? I.H.: Venirea la putere a lui Iuscenko e un mare plus in linii generale pentru noi. Pe vreme lui Kucima si a Partidului Socialist, efectiv ne-au bagat pumnul in gura. Afland de orientarea romaneasca si europeana a ziarului, ne-au dat bani doar pe hartie. Rep.: Cum vedeti relatia dintre Romania si Ucraina dupa 2007? I.H.: Cred ca se va imbunatati. Sigur ca, o parte dintre romani vor pleca probabil in UE, sa faca bani, Si cred ca multi parinti isi vor da copiii la scoli in Romania. Diferenta dintre invatamantul de aici si cel din Romania e foare mare. Si cred ca si deschiderea podului va contribui la dezvoltarea culturii. Optiuni si argumente * Arta sau politica? Si una si alta. * Est sau Vest? Vest. * Film sau teatru? Teatru. * Palinca de Maramures sau votca ucraineana? Palinca mai beau uneori, votca deloc. As alege, totusi, vinul. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro