Anghel, number one!

Cel mai important moment politic, chiar al anului am putea spune, a fost alegerea presedintelui PNL Maramures. Organizate la putin timp dupa alegerile din organizatia Baia Mare, alegerile din filiala au consemnat lupta intre Cristian Anghel si deputatul Ioan Hoban. A castigat Anghel. Teatrul Municipal „a fost teatrul” unei confruntari politice fara precedent in filiala liberala maramureseana. Dupa ce Cristian Anghel a pierdut controlul asupra organizatiei baimarene prin alegerea lui Cristian Niculescu-Tagarlas in functia de presedinte al acesteia, se credea ca deputatul Ioan Hoban va castiga sefia filialei. Dupa cum am consemnat, Hoban a reusit sa-si „planteze” oamenii in toate structurile de conducere ale filialei. Biroul Permanent Judetean a fost controlat de Hoban. Toate actele si documentele filialei erau „gestionate” de oameni de-ai Jupanului. Incredibil, dar Anghel, ca presedinte al filialei, nu putea intra in sediul PNL Maramures, deoarece nu avea chei! Asadar erau intrunite toate conditiile pentru ca Hoban sa mai reuseasca sa schimbe un presedinte de filiala sau al organizatiei baimarene. A reusit acest lucru de patru ori, ceea ce arata ca Hoban este un politician (discut)abil. De data aceasta, si-a gasit nasul. Cazatura La importantul eveniment politic au venit din Capitala: Teodor Melescanu, Crin Antonescu si alti lideri (semn ca liderii PNL au fost cu ochii pe filiala maramureseana). Pentru cei din tabara lui Hoban, venirea lui Melescanu nu a fost pe placul lor. Nu stim daca ar fi existat tentative de a „aranja” alegerile, dar prezenta vicepresedintelui PNL a insemnat respectarea statutului partidului si alegeri corecte. Trecem peste prezentarea rapoartelor si „predarea” organizatiei de catre Anghel si ajungem la momentul prezentarii echipelor celor doi care s-au inscris in cursa pentru presedentia filialei, Cristian Anghel si Ioan Hoban. Din echipa deputatului a facut parte si presedintele Consiliului Judetean, Marinel Kovacs. Cand a fost nominalizat, Kovacs a incercat sa-si faca o intrare pe scena in stil american. Si a reusit. A cazut pe podium in uralele celor doua tabere. Delegatii prezenti la alegeri (380) s-au asezat dupa apartenenta la o tabara sau alta. Cei ai lui Anghel, in dreapta salii, oamenii lui Hoban in stanga. In fine, impartirea buletinelor de vot. Votul Poate si datorita faptului ca Melescanu a condus lucrarile, supervizand alegerile, acestea s-au tinut altfel decat eram obisnuiti. Pe scena au fost amenajate patru cabine de vot, iar votul in sine s-a desfasurat „la vedere” (nu s-a putut „dirija”). In cabinele de vot au fost doar membrii filialei si constiintele lor. A urmat numararea voturilor. Din comisia de numarare au facut parte patru oameni de-ai lui Anghel si patru din tabara lui Hoban. Diplomat si cu stiinta politicii adevarate, primarul baimarean a acceptat fara probleme ca presedintele comisiei de numarare a voturilor sa fie unul din echipa lui Hoban. Acesta a fost Niculescu-Tagarlas, noul presedinte al organizatiei Baia Mare. Operatiunea de numarare a durat vreo ora. Dupa terminarea numararii voturilor s-a facut o verificare, in timp ce membri ai comisiei trimiteau bezele spre cei din sala. Nu s-a inteles nimic. S-a terminat si verificarea si s-a intocmit procesul verbal. Niculescu a anuntat victoria lejera a lui Anghel (200 de voturi la 162). Credem ca este o victorie lejera datorita faptului ca sute de delegati din tabara primarului nu au putut participa la vot din cauza aranjamentelor de culise facute de Hoban&Co. La aflarea rezultatului, sala a explodat in urale. S-a scandat „Anghel, Anghel!”, in timp ce competitorii s-au pupat, iar Hoban l-a felicitat pe Anghel. Unii chiar au sustinut ca zambetul „de opereta” al deputatului era sincer. S-au spus cuvinte mari („A fost o competitie corecta!” „Asta inseamna democratie!” „Competitia nu trebuie privita ca un atac sub centura”) si alte bazaconii, pe care unii le-au crezut. Doar Radu Micle, unul din oamenii de baza ai lui Hoban, statea ca o statuie in mijlocul salii. Nu a aplaudat, nu a scos nici un cuvant, avea privirea pierduta (adio, Prefectura! n.red.). Micle a fost exemplul cel mai elocvent a ceea ce era in sufletul celor care au vrut sa castige intr-un mod discutabil. Toate formularile de felicitare, de apreciere, ar fi fost corecte daca pana la momentul alegerilor, Hoban si cei care il slugaresc ar fi respectat mult invocata democratie. De altfel, la cateva zile dupa alegerile din filiala s-a auzit ca deputatul ar fi spus ca nu renunta la batalie, ca vrea „capul lui Anghel” etc. In acest context, disensiunile din PNL Maramures, probabil, vor continua. Doar ca acum Anghel are fraiele. Nicolae TEREMTUS