ANCHETE, POLITICA, ATITUDINE

* Sapanta - razboiul crestinilor impotriva crestinilor
In umbra crucii, zambeSte Diavolul

* Violentul primar de Boiu Mare, un Pinocchio ratacit in mileniul III
Mincinosul

* Scandal in filiala sigheteana a PSD
”Soul” de trei stele

* Taranistii se regrupeaza

* File din bursa esrocheriilor Claudiei Groza
Tentaculul caracatitei

* Condamnat pentru o cutie de guma de mestecat
”Dreptatea” lui Ilies

* Fals tratat de compasiune
Grec-ia

* Coltu’ meu
Revenirea lui Bud

*Ma tot mir
Lapte si prezervative

* Sapanta - razboiul crestinilor impotriva crestinilor
In umbra crucii, zambeSte Diavolul

Din pacate, nu suntem singurul popor din istorie divizat de credinta crestina. Dupa bogomili si chatari, considerati schismatici de Biserica Catolica, greco-catolicii tind sa obtina un statut asemanator intr-o Romanie dominata, din punct de vedere religios, de ortodocsi. Sapanta este unul dintre locurile ce adaposteste un conflict de interese intre ortodocsi si greco-catolici. Deocamdata mocnit, conflictul ameninta sa degenereze.

Comuna Sapanta are de aratat potentialilor vizitatori Cimitirul Vesel, tesaturile de lana, pastravaria si viitoarea manastire. Ultimul obiectiv este situat in mijlocul unei paduri rezervatie forestiera numita “Livada”, padure ce apartine Ocolului Silvic Sighet. Livada a fost infiintata pe suprafata a 22 de hectare in lunca Tisei, pentru protejarea arboretului secular de stejar cu varsta cuprinsa intre 100 si 150 de ani. In ”Fauna de vertebrate a Maramuresului” (care a luat Premiul Academiei Romane in 2001), scrisa de Gavril Ardelean si Iosif Beres este specificat: ”Stejaret de terasa in comuna Sapanta, loc denumit Rezervatia Dendrologica Livada (cu plantatii in parc de 39 de specii de arbori diferiti)”. In parc vegeteaza peste 30 de specii de foioase (stejari, doua specii de nuci, castani comestibili, catalpa, malini americani) si 13 de rasinoase (trei soiuri de pin, larice, brazi uriasi de Douglas, ienuperi de Virginia, chiparosi de California, Douglasi verzi sau albastri).

Varianta greco-catolica

Tinta atacurilor Unitilor cu Roma este, de o buna perioada de timp, preotul din Sapanta, Grigore Lutai. Una dintre acuzele aduse preotului este aceea ca pentru a ridica manastirea din localitate, a intrat cu defrisarile in arborii seculari din parcul dendrologic ce inconjoara manastirea. Greco-catolicii sustin ca, departe de ochii opiniei publice, se prefigureaza mutari de proportii in turismul maramuresean. Mai precis, se vrea dezvoltarea si promovarea pana la satietate a doar doua centre majore pentru vizitatori. Este vorba de Barsana si Sapanta (dupa cum vedeti, fiecare cu manastirea sa). De altfel, in fiecare din aceste doua localitati functioneaza, prin grija programelor PHARE, cate un Centru pentru Relansare Economica Durabila (CRED). Inspre aceste doua locatii, Barsana si Sapanta, atat guvernul ori sponsorii particulari, cat si UE pompeaza bani, la greu. In ambele comune, legile statului sunt incalcate mult mai usor ca oriunde, sustin greco-catolicii. Ei bine, in mijlocul celui mai complex si frumos arboret de terasa din Maramuresul istoric, Grigore Lutai, parohul comunei, a reusit prin relatiile sale sa puna mana pe un hectar de teren, pentru care a obtinut si titlu de proprietate. Pe acest teren se ridica complexul monastic. Biserica din lemn de stejar, aproape terminata, de-a dreptul gigantica, are impresionanta inaltime de 75 de metri. Am fost informati ca parohia Sapanta se face vinovata de furt din avutul obstesc. Am ajuns acolo intr-o zi de sambata, cand munca pe santierul megalomanicului proiect mergea din plin. I-am intrebat, din curiozitate, pe mesterii cioplitori despre cantitatea de lemn pe care au utilizat-o pana in prezent. Raspunsul dat de unul dintre muncitorii din echipa condusa de Ion Stiupei, acelasi mester care a ridicat manastirea Barsana, a fost evaziv: “Nimenea nu stie. Cand am avut nevoie de un lemn, am mars in padure (cea alaturata, a ocolului silvic, n. red.), l-am taiet si l-am cioplit”. Am numarat in parcul dendrologic, doar pe marginea dinspre Tisa a acestuia, aproximativ 40 de cioate proaspete, ramase de la stejarii multiseculari doborati aiurea. Diametrul acestora variaza intre 80 si 130 de centimetri, pentru ca lemnele folosite la constructia bisericii au grosimi impresionante. Tot materialul provine de la arbori cu varsta cuprinsa intre 100 si 150 de ani.

Oamenii lui Lutai

Am incercat sa aflam de la respectivii meseriasi cum se numeste firma pentru care lucreaza, dar ei m-au informat ca sunt pur si simplu oamenii preotului Lutai. Atat. Cam cum ar veni, acolo se lucreaza in regie proprie. L-am contactat pe Stefan Beres, seful Ocolului Silvic Sighet, administratorul padurii ocrotite de lege, despre care fusesem informati ca este defrisata pe indelete de oamenii preotului. Inginerul silvic a declarat ca nu s-a aprobat taierea niciunui arbore din parc. Cu alte cuvinte, stejarii seculari taiati au fost furati! Beres s-a plans ca are probleme mari cu parohul, care este sprijinit foarte de sus, de la Bucuresti, varianta pe care o mai auzisem si din alte surse. Obiectivele turistico-religioase de la Sapanta si Barsana (la care se adauga un altul in devenire, Manastirea Izvorul Tamaduirii de pe dealul Hera de la Rona de Sus), sunt proptite temeinic de clica centrala a PSD. “Preotul Lutai nu respecta legile si le interpreteaza cum vrea el, pentru ca are sprijin politic. Preotul mi-a scos fire albe. Vreau sa nu ma citati, ca de cand am intrat in conflict cu Lutai am numai probleme la serviciu. S-au facut tot felul de presiuni de la Bucuresti pentru punerea in posesie a manastirii. Am incercat sa pun legea in aplicare. N-am nici un interes legat de ortodocsi sau de greco-catolici, dar ce face Lutai in Sapanta este inacceptabil. Macar daca ar ramane lucrurile asa si tot ar fi bine, dar jaful continua”, a declarat pentru GAZETA unul dintre conducatorii Ocolului Silvic Sighet. Mai comunicativ a fost primarul din localitatea cu cea mai inalta constructie de lemn din Europa. “Practic, hectarul respectiv face parte din titlul de proprietate al Bisericii Ortodoxe, eliberat prin ’96, ’97 sau ’98. Pe atunci nu eram nici primar si nici in comisia locala. Amanunte nu pot sa va dau. Cert este ca acel hectar figureaza pe titlul de proprietate. E adevarat ca este parc dendrologic, ori titlul de proprietate este pe agricol. Au fost scandaluri la momentul respectiv”, a declarat Ioan Turda, primarul din Sapanta. Seful Ocolului Silvic Sighet s-a angajat ca-si va trimite personalul in teren, ca sa constate daca popa Lutai “a taiat din nou” (exprimarea inginerului, n. red.) lemne fara autorizatie in rezervatia forestiera “Livada”.

Varianta ortodoxa

Pe preotul Lutai l-am gasit destul de greu. De cate ori am trecut prin Sapanta, era plecat cu treburi. Pana la urma, am reusit sa ne intalnim. “Prin multe am trecut. Eu nu am dat nici un interviu. Cum am fost lovit de GAZETA dumneavoastra… Eu nu vreau sa nominalizez cine m-o facut cutare si cutare. Daca ati fi dumneavoastra, puneti-va in situatia mea. Ce-i adevarat, e adevarat. Nu suntem infailibili, fara pacat, da’ ce s-a spus in GAZETA de Maramures despre manastire, despre mine personal, care reprezint comunitatea, nu se poate. Nu se spune ce s-a facut bun acolo. Daca noi, Biserica, n-am fi intrat in posesie, era distrus tot. Asa, va fi un parc, un loc de ritual, unde si peste 1000 de ani urmasii dumneavoastra se vor putea inchina”, a afirmat preotul Grigore Lutai, intrebandu-se retoric cine vrea sa loveasca in noua manastire sau nu are loc de ea. Am aflat ca ITRSC Satu Mare (Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic) a dat o amenda cumulata cu despagubire pentru lemnul taiat fara autorizatie, in valoare de 560 de milioane de lei. Preotul Lutai sustine ca nu stie nimic despre amenda. “Nu am nici un act. Nu mi-a trimis nimeni nimic. Va spun sincer, nu exista nici un act, toate sunt povesti. Eu nu stiu, nu mi-a comunicat nimeni nimic, nu mi-o trimis citatie. Noi am fost facuti harcea-parcea in GAZETA, dar noi mergem inainte. Nu s-a facut nici un jaf. Chiar ca noi o pazim, o ocrotim. Daca nu eram noi, Biserica, se vedea dintr-un capat in celalalt”, sustine Grigore Lutai. “Nu stiu amanunte, dar stiu de problema respectiva, chiar am incercat sa iau legatura cu cei de acolo, inclusiv cu administratorul manastirii si le-am spus ca sunt niste chestii care nu sunt in regula. Ca daca tot vrem sa ajutam manastirea, sa facem demersurile legale, sa cerem o marcare in limita legala. Vreau sa va spun ca nu sunt angajat acolo, dar ce s-a facut se poate vedea oricand”, afirma primarul Ioan Turda.

“Ne-or lega!”

Am aflat de la custodele manastirii ca amenda a fost data de ITRSC la sfarsitul lunii august si ca n-a fost inca platita. La intrebarea privitoare la ce se va intampla daca amenda nu va fi platita, raspunsul a venit simplu: “Ne-or lega!” La randul lor, ortodocsii sustin ca jaful s-a petrecut in padurile de pe dealurile din apropierea satului si nu in rezervatia dendrologica, unde au fost “rase” 200 de hectare de padure, vinovat in acest caz fiind Ocolul Silvic Sighet. Ortodocsii ii acuza pe greco-catolici, in special pe soacra primarului Ioan Turda, considerata a fi “capul rautatilor”, de tot “deranjul” existent in prezent intre cele doua culte religioase. Punerea in posesie, sustin reprezentantii ortodocsilor, s-a facut legal, fara nici o presiune. In plus, exista un act de donatie la Episcopie pentru 15 ari de teren arabil pentru manastire. Greco-catolicii sunt acuzati ca procesul verbal care confirma alegerea comitetului parohial, redactat in prezenta tuturor credinciosilor greco-catolici din Sapanta, act care a stat la baza inscrierii parohiei la Primaria din localitate, cuprinde o lista de persoane dintre care unele sunt decedate, iar altele sunt fara domiciliu in localitate. Urmarea a fost ca ortodocsii au facut o plangere la Politie. Raspunsul Ministerului de Interne, Biroul de evidenta informatizata a persoanei, confirma afirmatiile ortodocsilor: doar 25 de persoane figureaza la adresa mentionata in listele greco-catolicilor. Unde mai pui ca, spre exemplu Ileana Stan, o femeie de 83 de ani, a fost si este in continuare ortodoxa, dar figureaza pe listele amintite.

Varianta mixta

Parohia greco-catolica invoca, in sustinerea cererii lor, Legile nr. 18/1991 si 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au apartinut cultelor inainte de 1948. Ortodocsii cer sa se tina cont de faptul ca greco-catolicii dinainte de ’48 sunt astazi ortodocsi in proportie de peste 90%. Prin Hotararea nr. 660 din 18.07.2002, Comisia judeteana Maramures pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor agricole si cu vegetatie forestiera valida pentru Parohia greco-catolica o suprafata de teren cu destinatie forestiera de 30 ha. Aceeasi hotarare invalida pentru Parohia ortodoxa si Manastirea Peri Sapanta o suprafata de teren identica. Prin preotul Grigore Lutai, comunitatea ortodoxa sustine ca organele abilitate sa respecte legile fondului funciar n-au tinut si nu tin seama de Decretul nr. 177/1948 (care nu este abrogat), in care la articolul 37 este prevazut ca “daca cei trecuti de la un cult la altul (in cazul de fata de la greco-catolici la ortodocsi) reprezinta cel putin 75% din numarul de credinciosi ai comunitatii locale a cultului parasit, intreaga avere se stramuta de drept in patrimoniul comunitatii locale a cultului adoptat.” Cu toate acestea, greco-catolicii, care erau majoritari in localitate in 1948, cer retrocedarea tuturor bunurilor existente astazi in posesia Bisericii ortodoxe. Cele 11 procese dintre ortodocsii si greco-catolicii din Sapanta n-au reusit sa lamureasca situatia, dupa cum nici interventiile unor politicieni (Liviu Bechis, Livia Sima sau Augustin Botis) n-au reusit sa-i impace pe sapantani. Ca sa-l parafrazam pe Petre Tutea, putem spune ca, la Sapanta, in umbra crucii, zambeste Diavolul, multumit de serviciile pe care localnicii i le aduc. Pare ca doar Moartea, nivelatoarea tuturor diferentelor dintre oameni, mai poate aduce un dram de impacare. Joia trecuta, o crestina, trecuta doar de cateva luni la greco-catolici, a fost inmormantata de un sobor de preoti ortodocsi. Pentru locul de mormant nu s-a dat nici o batalie.

”Titanicul de lemn”

Elevatia bisericii este impresionanta. Pentru accesul in turn s-a cioplit o scara dintr-un singur bustean fara adaosuri ori imbinari, efectiv scobita in lemn masiv. Un fel de monoxila cu trepte, ridicata spre cer. Nimeni nu stie cand se va finaliza acel adevarat turn Babel. Urmeaza a fi construite chiliile, staretia si celelalte acareturi. Care vor necesita mult lemn, de stejar batran, desigur. Cat de mult lemn se va folosi, este greu de aproximat macar. Stim insa ca doar pentru schelele folosite la patrulater au fost utilizati 37 de metri cubi. Am mai aflat ca viitoarea posibila maica-sefa (caci lacasul va fi manastire de maici, desi Peri-ul original a fost destinat monahilor), originara din Borsa, face presiuni sa fie ridicata cat mai repede cladirea staretei, deoarece intentioneaza sa se mute acolo curand. Dar satenii cred ca inca nu s-a luat, undeva sus, decizia suprema: ce maica este vrednica (citeste: “cine da spaga mai mare”) pentru a pastori Titanicul de lemn de la Sapanta, pentru ca presiunile curg din toate partile, multi vroind a-si pune propria pila intr-un scaun staretial aducator de bogatii. Poate va fi maica de la Prislop, despre care preotul din Sapanta ne-a spus ca are doua facultati, este maramureseanca si directoare a Seminarului Teologic pe Transilvania.

Ioan BOTIŞ
Teofil IVANCIUC




* Violentul primar de Boiu Mare, un Pinocchio ratacit in mileniul III
Mincinosul

Primarul unei mici comunitati maramuresene a demonstrat ca pe langa “calitatile” deja consacrate (violenta fizica si verbala, lipsa de diplomatie, curiozitate deosebita fata de motivele pentru care ziaristii se intereseaza de modul in care “se papa” fondurile PHARE, apetenta pentru chefuri in incinta primariei etc), mai are una. Este mincinos.

Va aduceti aminte de papusa de lemn pe care a cioplit-o Geppetto? Batranul faurar i-a spus, dupa ce i-a dat viata, ca daca va minti, ii va creste nasul. Papusa se numea Pinocchio si, pentru ca nu a reusit sa “se abtina”, a trebuit sa traiasca implinirea previziunilor lui Geppetto. De atunci se spune ca mincinosilor “le creste nasul”. Povestea “Pinocchio” a fost scrisa de florentinul Carlo Lorenzini, fiul unui bucatar si al unei servitoare, devenit cunoscut sub pseudonimul literar Carlo Collodi. Fara pretentia de a-l “concura” pe Lorenzini, am sa va spun povestea adevarata a primarului “Pinocchio”.

Franceniul obliga

A fost odata, ca niciodata, un primar. In pofida a ceea ce urmeaza, trebuie sa aflati si numele sau real, pentru a nu-l confunda cu Pinocchio cel original. Se numeste Gavril Pop, “guvernatoriu si degraba varsatoriu de sange” in comuna maramureseana Boiu Mare. Printre multiplele aventuri ale sale, ma refer la cele care nu au nimic in comun cu functia cu care l-au investit pesedistii judetului, sa retinem doar cateva. Modul catastrofal prin care a gestionat unicul monument istoric din comuna (biserica de lemn din satul Franceni de pe care, de bine ce e intretinuta, a cazut crucea!), nerespectarea proiectului de aductiune de apa, “pasarea” lucrarilor fara licitatie, violenta fizica de care uzeaza pentru a scapa de ziaristii care nu fac plocoane in fata-i, limbajul diplomatic si elevat (gen: “Opreste aia. Hai, afara!”, sau “Bai, sa nu scrii nimic ca-ti rup hartiile, auzi?”), “gonflarea” preturilor la gropi (vezi “Put sec”, o groapa mizerabila in care sunt aruncate hoiturile animalelor si care a costat 100 de milioane de lei, gropa de gunoi etc), controversele “de la gaz” (care se cam arde de pomana la Boiu), implicarea in conducerea fabricii de lapte “cedate” doar pe hartie fratelui sau (deh, e bun casacavalul!), interesele discutabile in renovarea cladirii care a adapostit scoala si caminul cultural din Franceni (actiune desfasurata “acuma vara”) si lista ar putea continua, dar nu vrem sa dezvaluim chiar toate surprizele viitoare. In aceasta lista, aparent interminabila, ne vom opri doar la minciuna. In ultimul pelegrinaj la Franceni si Boiu Mare, cand a solicitat explicatii despre criteriul pentru care este renovata scoala si caminul cultural din Franceni (trecem peste lipsa licitatiei si incredintarea lucrarii unui nepot de-al viceprimarului – o bagatela, sa nu fim cusurgii), desi in sat mai exista doar cinci (!) copii de varsta scolara (care frecventeaza alte scoli), iar cladirea a fost incredintata de consiliul local Episcopiei de Maramures si Satmar pentru creearea unui complex monahal, reporterul GAZETEI a fost “tratat” cu o explicatie demna de Pinocchio: “Nu a fost a bisericii niciodata. Nu sunt acum elevi, da’ or fi”, Pop dixit. Urmeaza demolarea “adevarului” primarului mincinos.

Demonstratia

Conform Hotararii 61 din 9 februarie 1999, Consiliul Local Boiu Mare a dat aviz de principiu favorabil parohiei ortodoxe pentru concesionarea cladirii in care se gaseste caminul cultural si scoala din satul Francenii Boiului. De asemenea, se aproba ridicarea unei noi constructii pe terenul concesionat (manastirea, Pop! Ai “uitat”?). In hotararea respectiva se mentioneaza: “Viitoarea manastire, in eventualitatea deschiderii scolii, va pune la dispozitie o sala de curs”. Conditia pusa de consilieri era sa se obtina acordul Ministerului Educatiei Nationale si a Ministerului Culturii.

Cronologie

Avand o populatie imbatranita, oamenii din Francenii Boiului au semnat toti (inclusiv actualul viceprimar!) o cerere prin care solicitau consiliului local acordul concesionarii catre Episcopia Ortodoxa pe o durata de 99 de ani a cladirii in care se afla scoala si caminul cultural. Cladirea se afla intr-o stare avansata de degradare, necesitand o reparatie capitala, la care ar fi trebuit folosit “bugetul comunei pe un an”! In 9 februarie, consilierii (printre care se aflau actualul primar, viceprimar, directorul scolii) au dat acordul favorabil. In 19 februarie 1999, Episcopul Justinian aproba

(incepand cu 1 martie acelasi an) infiintarea schitului monahal cu hramul “Duminica tuturor Sfintilor” in Francenii Boiului cu destinatia calugarite. Schitul s-a inscris in schema de functii a Protopiatului Chioar (la pag. 223, pozitia 39, vol.I), devenind unitate de cult de sine statatoare si bucurandu-se de toate privilegiile legii. Actul poarta numarul 93 si este contrasemnat de consilierul administrativ si secretarul Episcopiei. In 7 aprilie 1999, Ion Caramitru, pe atunci ministrul Culturii, raspundea ca “nu este necesar avizul solicitat (pentru concesionarea caminului cultural, n. red.), deoarece Consiliul Local Boiu Mare are deplina competenta sa decida in privinta respectivei cladiri”. Ori, consiliul decisese favorabil. De asemenea, “dosarul manastirea” cuprinde si avizul favorabil al Inspectoratului Scolar Judetean Maramures. Atunci de ce nu s-a cladit manastirea? Asa cum era prevazut in proiect, cladirea cu pricina urma sa fie sala de mese, iar in apropiere (langa vechea biserica de lemn si noua biserica ortodoxa) urma sa se ridice manastirea. Fusese adusa chiar si o maica stareta, dar ceea ce nu a convenit celor din Episcopie a fost ca in proiect se specifica faptul ca in cadrul manastirii “va functiona si un centru de ocrotire sociala pentru pensionari”. Cand “s-a descoperit amanuntul”, ortodocsii l-au considerat “catolic” si au abandonat. Dar aprobarea ramane, cladirea e concesionata pe 99 de ani Episcopiei, iar Gavril Pop nu are dreptul sa faca decat cel mult o clasa. Conform actelor aprobate atat de consiliul local cat si de cele doua Ministere.

“S-a aprobat ridicarea de noi constructii pe terenul aferent cladirii ce urmeaza a se concesiona” - Hotararea 61/9 februarie 1999 a Consiliului Local “Schitul monahal de calugarite din Francenii Boiului se bucura de toate privilegiile legii” - Hotararea Episcopiei Ortodoxe din 19 februarie 1999 “Cladirea este a primariei” - agitatul Gavril Pop, primar Boiu Mare

Catalin VISCHI



* Scandal in filiala sigheteana a PSD
”Soul” de trei stele

Face ce face PSD-ul, dar in lipsa putintei de a oferi paine, da poporului circ, din belsug. Printre multele defecte ale pesedistilor, probabil cel care are cel mai mare impact in ochii electoratului este ”mancatoria”. Nu numai ca ne face sa zambim amar, gandindu-ne ca ei guverneaza tara, dar mai este si prilej de mistocareala in randul adversarilor politici.

Intai ”ca o boare de vant”, apoi din ce in ce mai curajos, a capatat contur un nou proverb romanesc. ”Pe pesedisti nu trebuie sa-i bata nimeni. Lasati-i in pace, ca se vor bate singuri.” De curand, am avut (taman in Sighetu Marmatiei) o noua demonstratie a valabilitatii acestui proverb. Gheorghe Ananie, director adjunt al Grupului Scolar Forestier din Sighet, este un transfug politic, ca atatia altii, migrand de la o formatiune la alta, dupa cum sufla curentii sondajelor, fara sa manifeste mare interes fata de doctrine si alte chitibusuri. Omul a migrat de pe pozitia de consilier judetean PD spre ”functia” de lider local PUR, pentru ca apoi sa devina social-democrat (fiind propus, la ultimele alegeri municipale pesediste din Sighet, ca membru in consiliul permanent). ”Valul” politic poarta nisipul incotro vrea.

Scandalul

Oferta a zdruncinat sedinta de alegeri, altminteri tipic pecerista, cu aplauze sustinute si fara iesiri din program. Cand numele sau a fost mentionat, ‘’talibanii’’ biroului permanent au sarit ca arsi, motivand ca tipul nici macar nu este ‘’membru’’ al partidului lui Nastase. Secretarul organizatiei, Marius Iusco, a obiectat insa ca omul si-a depus adeziunea cu vreo o luna inainte. Apoi, primarita a cerut intregii organizatii validarea sa pe loc. A iesit un mare taraboi. Dar sa vedem ce au declarat politicienii locali si parlamentarii maramureseni despre ”cazul Ananie”. Gheorghe Ananie, protagonistul incidentului: ”Ma consider indreptatit sa fiu membru PSD, din moment ce la nivel judetean am semnat un protocol de colaborare cu partidul aflat la putere. Practic, la Sighet organizatia s-a desfiintat. Eu am intrat in PSD acum o luna si jumatate, am fost chemat si in fata biroului permanent. Inteleg ca incurc niste oameni de acolo, carora le e frica, probabil, sa nu le iau locul. Imi pare rau ca din cauza acestora a fost discreditata si Jenny Godja. M-am cam saturat. Nici n-am intrat bine in partid si deja am probleme. Mi-a fost rusine la conferinta municipala, cand numele meu a fost ostracizat de parca as fi fost infractor.”

Nestatutar!

Ce-au spus ceilalti despre validarea lui Ananie? ‘’Nu e membru PSD! Trebuie sa fim atenti, e presa de fata si sa vedeti ce iese apoi in ziare (mare dreptate a avut!, n.red.). Jur ca marti, cand a avut loc sedinta biroului executiv, el nu a avut depusa adeziunea la partid. A si amenintat-o pe doamna primar’’, a declamat avocatul Iacob Balai. ‘’Nu m-a amenintat cu nimic’’, a infirmat Jenny Godja, primar de Sighet. Dorel Todea (responsabil cu media al PSD Sighet) a fost si el in tabara celor care contesta validarea. ‘’Este incorect, caci in Statut, la capitolul 2 articolul 6 aliniatul 3 si 5 scrie clar ca un membru trebuie sa aiba validarea de catre biroul executiv si nu de plenul sedintei.’’ Senatorul Liviu Bindea a fost transant. ‘’Nestatutar. Alegerea lui in comitet nu este valabila, pentru ca am inteles ca face inca parte din PUR, or acest partid n-a fuzionat cu noi, ca si PSM-ul. Doar biroul executiv poate decide primirea in partid, nu si conferinta. Aceste chestiuni le transeaza organizatia prin votul ei. Pentru hotararile nestatutare luate de aceasta, exista cai de atac.’’ Deputatul Petre Moldovan a fost in prima faza foarte hotarat. ‘’Conferinta poate orice la nivelul acesta!”. Dupa ce l-am informat despre pozitia lui Bindea, s-a pleostit brusc: ”Aaaa... pai, atunci se va reveni. Mi se pare un element absolut irelevant, intr-o conferinta municipala care are... Eu nici nu-l cunosc pe domnul Ananie.’’ Secretarul organizatiei locale, Marius Iusco, era usor nervos. ‘’Nu pot sa substitui o hotarare a organizatiei, printr-o parere a nu stiu cui”, a spus Iusco. Balai si Creta (protagonistii diversiunii, vicepresedinti ai PSD-ului local): ‘’Componenta actualului consiliu e in concordanta cu ziua de 7 noiembrie. Cine vrea sa inteleaga, sa inteleaga! ” Cortina. Urmeaza alegerile, dar nu inainte de a se intocmi lista cu propunerile de consilieri locali si judeteni. Lista care se pare ca a stat la originile scandalului de la conferinta municipala. Deja se aleg frustratii de o parte si invingatorii de un posibil mandat, de cealalta. Ce distractie o sa fie! Va fi un ”sou” de trei stele.

Teofil IVANCIUC



* Taranistii se regrupeaza

In Sighet a avut loc intalnirea liderilor organizatiilor locale PNTCD din Maramuresul istoric. Acestia s-au declarat gata de bataia electorala, cu listele pentru alegerile locale configurate si parafate si cu candidaturile pentru primarii nominalizate. Taranistii au in fiecare localitate maramureseana cate o filiala, cu exceptia comunei Rona de Sus (cu populatie preponderent ucraineana). Mai mult, exista in unele sate (de exemplu Oncesti) organizatii satesti subordonate celor comunale. Taranistii au un primar (Ioan Pop, biraul de Desesti), iar la Campulung la Tisa un viceprimar si doi consilieri. Gheorghe Mihai Barlea, vicepresedintele judetean al formatiunii, este optimist. ”In judet avem 2.200 de membri. In perioada de dupa 2000 ne-au foarte putini oameni din mediul rural. La alegerile locale din Sieu am obtinut 14% din sufragii, ceea ce este o performanta. La localele viitoare vom obtine 8-14% din optiunile electoratului. Oamenii s-au saturat de aroganta imbecila a celor aflati azi la putere. Exista perspectiva unificarii cu Actiunea Populara, iar la nivel judetean vom organiza in curand o conferinta de presa comuna. Daca nu in 2004, in 2008 polul crestin democrat va fi foarte puternic in Romania. Si europenii (crestin-democratii se afla la putere in multe state membre ale UE) sunt interesati sa aiba un partener ideologic in Romania”, a declarat Barlea. Taranistii maramureseni cred ca doar uniti cu oamenii lui Constantinescu vor fi capabili sa prinda, eventual, pragul electoral. Si sunt convinsi ca la alegerile generale din 2004 alianta, PNTCD - AP va fi deja un fapt implinit.

Teofil IVANCIUC



* File din bursa esrocheriilor Claudiei Groza
Tentaculul caracatitei

Peste o suta de persoane au fost escrocate de SC Kidumserv SRL l Fiecare pagubit a fost escrocat cu sume intre 1.000 si 3.800 de dolari l Groza, administratorul firmei, facea parte dintr-o retea internationala de escroci l Groza ii ameninta pe pagubitii care au reclamat-o, pentru a-si retrage plangerile

De curand, v-am prezentat cazul unei baimarence a carei ocupatie de baza pare a fi escrocheria. Fara teama de lege, Claudia Groza, administratorul firmei SC Kidumserv SRL din Baia Mare, promitea locuri de munca in strainatate in schimbul unor sume de bani deloc modeste. In final, oamenii ramaneau fara locul de munca si fara bani.

Claudia Groza este un nume de care toti cei care apeleaza la serviciile unor firme pentru a ajunge sa munceasca in strainatate ar trebui sa se fereasca. Femeia este administratorul firmei Kidumserv, al carei obiect de activitate era asigurarea unui loc de munca in strainatate. Dupa prezentarea cazului celor 26 de persoane escrocate de Groza, am primit din partea altor victime numeroase semnale, care confirma supozitiile pe care le-am publicat in urma cu doua saptamani. Conform spuselor acestora, numarul celor inselati ar fi mai mare. Acum a sosit si confirmarea oficiala. La Politie exista peste 120 de plangeri.

Acte false

Un capitol din existenta firmei Kidumserv e legat de ipoteticele locuri de munca din Israel. Se pare ca este “specialitatea casei”. Plangerile pagubitilor la Politie dezvaluie ca administratoarea firmei este o profesionista in arta inselaciunii, o veriga dintr-o retea internationala de sarlatani. ”Am platit 2.650 de dolari, dupa care, in august 2002, sotia mea a fost la un fel de interviu. Acolo s-a intalnit cu un anume , un evreu, care le-a promis celor 20 de femei ca le va asigura loc de munca in Israel si un contract pe o perioada de doi ani. Li s-a spus ca actele vor fi rezolvate la ambasada Israelului si nu vor fi probleme, dar de plecat, nu a mai plecat. Celelalte femei au dat intre 1.000 si 3.800 dolari, in functie de cat a putut aduna fiecare”, a declarat H.D. din Grosi. La randul sau, H.D. (impreuna cu alti 15 barbati) a fost la Brasov pentru a da proba de lucru ca sudor, pentru a merge la munca tot in Israel. Sumele adunate de Groza de la “sudori” au fost intre 200 si 700 dolari de persoana. In septembrie, nemultumiti ca li s-au luat banii (fara chitanta) si au ramas acasa, mai multi pagubiti au depus plangere la Politia Baia Mare. ”Dupa ce am depus plangere, politia i-a perchezitionat casa si i s-au confiscat in jur de 50 de dosare, acte false... Apoi s-a intamplat escrocheria cu locurile de munca din Spania”, a completat H.D.

Mita in Ambasada!

Cei inselati de Groza sustin ca farsoarea este “un tentacul al caracatitei” care escrocheaza, promitand fara acoperire, locuri de munca in strainatate. ”Comisionul era de 3.500 de dolari. Din aceasta suma, 300 se plateau pentru asigurarea medicala de tip Caritas. Actele erau redactate la ea acasa, pe copii dupa acte in alb. Erau false. Dupa ce mi s-a spus ca actele de la Ambasada sunt gata, am plecat la Bucuresti. I-am mai platit pana la 3.700 dolari, iar Groza mi-a dat un dosar in care se afla si o sentinta de divort falsa (sotul meu era in Israel si acolo nu se accepta straini casatoriti). In liftul Ambasadei i-am dat alti 200 dolari unui barbat pe nume Gabi, dar viza mea tot nu s-a eliberat. I-am spus Claudiei Groza ca renunt si ca vreau banii inapoi. Dupa ce am revenit acasa, Claudia si sotul ei, Sorin, mi-au spus ca vor face totul pentru a pleca si ca imi pot incheia alte acte, chiar si un certificat de deces daca este cazul, pentru a-mi putea face pasaport fals, ca si in cazul altora pe care i-a dus inainte. Acasa la ei se lucra numai cu acte false. Sorin Mihai se lauda ca este capul mafiei si lui nu-i poate face nimeni nimic”, a spus Ecaterina Bogar. ”I-am dat banii in mai multe transe, pana am ajuns la 3.500 dolari, bani de care am facut rost prin ipotecarea apartamentului mamei mele. Am facut acest lucru la sugestia Claudiei, care mi-a spus ca viza mea e la Ambasada. Banii i-am dat in prezenta Ecaterinei Bogar”, a afirmat S.P. din Baia Mare. Lunile au trecut si cele doua femei, alaturi de alte pagubite, au depus plangeri penale la Politia Baia Mare, la inceputul anului 2003. Imediat, la telefoanele acestora au inceput sa curga amenintarile si presiunile pentru retragerea plangerilor. Banuiti cine era bau-bau.

Dosarele au ajuns la Parchet

Gabriela Leahovici, de la Biroul de Presa al Inspectoratului de Politie Maramures, ne-a confirmat ca plangerile oamenilor au fost instrumentate de departamentul economic si apoi de cel de cercetari penale, pentru ca apoi sa ajunga pe masa procurorilor. “E o cauza complexa si dosarul e in lucru. Este vorba despre mai multe pesoane implicate. Cercetarile penale se desfasoara sub supravegherea Parchetului, urmand a se lua masurile care se impun, chiar trimiterea dosarului in instanta”, a declarat Leahovici. Oamenilor li s-a promis ca vor primi banii, pentru ca bunurile imobile ale firmei se afla sub sechestru judiciar. Pe de alta parte, exista mai multe indicii ca familia Groza ar avea un sprijin consistent din partea unor persoane din conducerea de la Bucuresti si nu numai. Unii pagubiti declara ca prin casa Claudiei au fost vazute personaje din fieful Politiei baimarene, cu care familia Groza a stat la masa. Surse neoficiale din cadrul Politiei afirma ca Groza este cercetata pentru savarsirea infractiunii de inselaciune si ca nu se urmareste musamalizarea cazului, viteza redusa a desasurarii anchetei datorandu-se complexitatii sale si probelor noi care apar la dosar. Vom vedea.

Acuze penale

”Am platit 2.650 de dolari, dar nu am mai plecat. Dupa ce am depus plangere, politia i-a perchezitionat casa si i s-au confiscat in jur de 50 de dosare, acte false...” - H.D., pagubit din Grosi. “I-am platit 3.700 dolari. Groza mi-a dat un dosar in care se afla si o sentinta de divort falsa (sotul meu era in Israel). In liftul Ambasadei i-am dat alti 200 dolari unui barbat pe nume Gabi, dar viza tot nu s-a eliberat. Claudia Groza si sotul ei, Sorin, mi-au spus ca imi pot incheia chiar si un certificat de deces daca este cazul, pentru a-mi putea face pasaport fals, ca si in cazul altora pe care i-a dus inainte. Acasa la ei lucrau numai cu acte false. Sorin Mihai se lauda ca este capul mafiei si lui nu-i poate face nimeni nimic.” – Ecaterina Bogar, pagubita

Tentaculele
1. Claudia Groza - administratorul SC Kidumserv SRL
2. Sorin Mihai - fostul om de legatura al Claudiei la Bucuresti, actualul ei sot
3. Dan Danciuloi - roman deghizat in escroc francez
4. Iosif - omul de legatura al lui Groza in Israel
5. Gabi - “influentul” de la Ambasada Israelului
6. Ani - “sefa” lui Groza, de la Bucuresti

Ciprian DRAGOS



* Condamnat pentru o cutie de guma de mestecat
”Dreptatea” lui Ilies

In timp ce justitia face uitate dosarele infractorilor din sistemul financiar-bancar, ale caror daune se ridica la cateva miliarde de lei, gainariile de genul furtului de gaini sau, in cazul de fata, a unei cutii de guma de mestecat, capteaza pe deplin atentia Parchetului. Iar daca situatia e condimentata cu setea de dreptate a unui consilier local plin de nereguli, circul e gata.

Iulian Ilies, consilier de Cavnic, care isi joaca rolul de “model” al comunitatii incalcand contracte de munca si schimband destinatia unei cladiri ridicate pe domeniul public din motel in locuinta particulara, a cerut urmarirea penala a doi tineri din cauza unei g(l)ume! Urmarea? Trei procese, cheltuieli de judecata de peste 500.000 de lei si o pedeapsa de trei luni fara detentie pentru hotul cutiei de guma, in valoare de 35.000 de lei (la vremea respectiva). Tragi-comedia, al carei personaj principal este o cutie de guma Orbit, a inceput in 21 ianuarie 1997. “Inraitii infractori” (numiti in continuare E.M. si S.V. pentru pastrarea anonimatului) se aflau in ”Lamaita”, barul lui Iulian Ilies, actualmente consilier local in Cavnic. Dupa cateva paharele cu tarie, E.M s-a gandit sa ii faca o farsa prietenei sale Mariana Ungur, care era barmana. “Dupa ce am venit de la serviciu am mers cu niste prieteni la barul lui Ilies, Lamaita. Urma sa mai cumpar o tura de bere si s-a intrerupt curentul. Guma era pe marginea tejghelei. Pentru ca barmana imi era prietena, am zis sa fac o gluma. Am luat cutia de guma si am pus-o sub haina. Ideea era sa i-o dau inainte de a pleca acasa si sa-i spun ca o poate fura oricine. Cum bausem destul de mult, am uitat-o in buzunar”, a spus E.M. Numai ca gluma s-a ingrosat. Barmana a sesizat lipsa cutiei de guma, i-a comunicat patronului Ilies, iar acesta a facut plangere la politie. In 22 ianuarie, infractorii s-au trezit cu politia la usa. Politistii “au recuperat” 85 de gume de mestecat, iar diferenta de 15 a fost platita de cei doi cu “fabuloasa” suma de 5.250 de lei. Asa cum reiese din dosarul penal, Ilies nu s-a multumit sa-si recupereze paguba, ci a cerut pedepsirea celor doi, pentru fapta lor “odioasa”.

Sentintele

Infractorii au fost trimisi in judecata si condamnati. Printr-o sentinta publica din 27 octombrie 1997, E.M. a fost condamnat la o pedeapsa de 6 luni de detentie, cu suspendare, pentru furt calificat, iar S.V la trei luni de detentie, cu suspendare, pentru complicitate la furt. Parchetul de pe langa Judecatoria Baia Mare, prin procurorul Ioan Petran, a facut recurs, cerand executarea pedepsei fara suspendare, ca doar autorii reprezentau “pericol social”! Nemultumiti de decizia judecatorului, E.M. a facut recurs la Curtea de Apel Cluj care a hotarat reducerea pedepsei la 3 luni, fara detentie. Dupa o “excursie” prin tribunale care a durat un an si a costat circa 500.000 de lei, hotul a executat o pedeapsa noua saptamani, fiindca nu avea antecedente penale si nu reprezenta pericol social.

Justitiarul

La prima vedere, situatia pare subiectul unei comedii, la fel si spiritul justitiar a lui Ilies. Chiar daca cererea de incepere a urmarii penale e perfect legala, gestul lui Ilies pare deplasat in conditiile in care cunostea familia inculpatului E.M, faptul ca acesta era intretinator de familie si isi recuperase paguba. Nu vrem sa luam apararea acuzatilor si nici sa le minimalizam vina. Totusi, ce moralitate are un consilier local care a transformat peste noapte destinatia unei cladiri ridicate pe domeniul public (din motel in locuinta) si a incalcat mai multe contracte de munca, dar cere ca hotul unei cutii de guma sa fie pedepsit?

Despagubitul

Victor Verdes este sectoristul care s-a ocupat la acea vreme de cazul gumelor de mestecat. Din anul 2000 este pensionar, iar acum isi mai aduce vag aminte de cele intamplate in ianuarie 1997. ”Nu i-am cunoscut foarte bine pe baieti, dar nu stiu sa fi fost rai. Stiu ca nu a fost o gluma si ca au mai avut ceva probleme. Eu am cerut scoaterea de sub urmarirea penala pentru ca fapta nu prezenta pericol social. Nu am inteles de ce au fost condamnati. Sa faci inchisoare pentru 50 – 100 de mii, iar altii cu miliardele... A fost clar furt calificat, de aceea nu s-a putut lasa fara pedeapsa, chiar daca paguba a fost foarte mica”, a spus Verdes. Patronul localului ”Lamaita”, Iulian Ilies, a confirmat doar o parte din informatiile regasite in dosarul gumelor Orbit. ”Am recuperat prejudiciul integral si de aceea nu am cerut continuarea procesului, nici pe partea penala. Au platit tot si nu am mai avut alte pretentii. Cei doi au mai avut si alte probleme cu legea, nu numai aceasta”, a declarat Ilies. Nu asta a fost problema, domnule consilier, ci faptul ca in declaratia de la acea vreme ati renuntat la despagubiri (nici nu se punea problema), dar ati cerut ca cei doi ”sa fie pedepsiti pentru faptele lor”.

Furtul calificat

Infractiunea de furt apare in Codul Penal la articolul 208 si este definita ca ”luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept”. Furtul calificat este legiferat la articolul 209 si este furtul savarsit in anumite imprejurari. La litera ”e” se mentioneaza una dintre ele - ”intr-un loc public”. Se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani.

Infractiunea

Pentru ca o fapta sa fie considerata infractiune, ea trebuie sa indeplineasca trei conditii. Acestea sunt legiferate in articolul 17 din Codul Penal. ”Infractiunea este fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.” Prima dintre conditiile amintite este aceea a pericolului social al faptei. Daca luarea unei cutii de guma in valoare de 35.000 lei de sub nasul unei vanzatoare, pe care o cunosti si cu care vrei sa faci o gluma cu prietenii prezinta pericol social, ce sa mai vorbim de ”inginerii” a la Maria Vlas, Sorin Ovidiu Vantu sau Hildegard Puwak. Pentru cei 35.000 lei, E.M a primit o condamnare de trei luni , iar rechinii cei mari sunt in continuare intangibili.

Ioana LUCACEL
Ciprian DRAGOS



* Fals tratat de compasiune
Grec-ia

In viata, vin vremuri cand trebuie sa recunosti ca nu mai faci fata. Indiferent ce ai incerca sa faci, nu-ti mai iese nimic. Se pare ca primarul Borsei, celebrul Gavrila Grec-Stiol traieste timpul neputintelor. Orice ar incerca, omul se poticneste mai ceva ca o gloaba costeliva care se chinuie sa traga o caruta plina cu cartoane ”recuperate”.

Primarului Gavrila Grec din Borsa toate-i merg de-andoaselea. Se afla in termeni nu tocmai buni cu Mihordea, “senator al caprelor negre”, pentru ca a dezertat din partid si-a tulit-o la “gradinari” (PSD). Candidatura sa la sefia PSD-ului local a fost ignorata cu desavarsire. E tras de coama de toti ecologistii romani si straini, pentru dezastrul provocat sub atenta sa obladuire la lacul Stiol (obiectiv mutilat ca in Vietnam, dar pe timp de pace). Se razboieste de mama focului cu trupa dreptilor padurii (composesorii borseni). Are probleme mari cu poporenii din zonele Suhorca si mai ales Baia Borsa. Ultimii par a ramane etern calamitati. Cei 160 care au ramas fara locuinte in urma incendiului din 27 mai au o situatie critica. Incendiul a mistuit patru blocuri in care acestia isi aveau apartamentele. Pagubele au fost estimate la 10 miliarde, iar Guvernul (s-a dat “om de treaba”) a pompat 11 miliarde de lei. Insa nici pana azi sinistratii nu si-au vazut locuintele renovate, si asta din cauza ca ”mister Greek” are prieteni care detin societati comerciale. Una dintre acestea, SC Cominco SA (proprietate partiala a lui Micky Spaga), a beneficiat de pot prin incredintare directa, visul oricarui intreprinzator cinstit. Termenele de finalizare s-au succedat apoi cu o repeziciune halucinanta: 1 august, 15 august, 1 septembrie, 15 septembrie, 1 octombrie, fara ca angajamentul contractat sa vada vreun final. Asa se poate continua pana la Sfantu’ Asteapta! Pagubitii s-au saturat sa locuiasca pe la rude ori prin vecini, iar din cele 42 de apartamente s-au finalizat doar sase! Desi mass media a sesizat in repetate randuri dezastrul managerial post-sinistru, ocarmuirea judetului tace, Grec se vaicareste, la guvern suna ocupat, iar sinistratii vor s-o puna de un miting la Bucuresti. Grec sustine ca mai ar fi nevoie de vreo doi bani, adica 3 miliarde de lei (!) ca lucrarea sa se poata gata. Haida-de! Asta s-o spui lu’ Mutu’ (dar nu lu’ ala de la Chelsea, ca pe el il doare-n lecrec)! Asta e. Mare ghinion are badea Grec. Parca ar fi fost blastamat de vreo soata inselata, cum au patit-o altii. Stii, nevestele seduse si abandonate in detrimentul unor femei de moravuri usoare se razbuna, asa am vazut ”Acasa”, la tembelizor. Nu e nici o referire la domnul Grec, ziceam si eu doar asa, sa ma aflu in treaba.

Teofil IVANCIUC



* Coltu’ meu
Revenirea lui Bud

Pentru multi politicieni maramureseni, Nicolae Bud este fostul parlamentar care, in momentul de fata, lucreaza la Bucuresti pentru unul dintre cei mai bogati romani. De asemenea, pentru multi, faptul ca Bud nu este “in politica” judetului reprezinta un element de confort. Din cand in cand, prin diverse modalitati, apar fel si fel de ghidusii legate de Bud, semn ca potentialii adversari politici sunt cu ochii pe el, dar mai ales ca o posibila si chiar previzibila revenire a fostului deputat in politica judetului, nu este privita cu ochi buni. Aceasta atitudine este surprinzatoare, in fond, Bud este la 600 de km de Capitala judetului. Este drept ca in vizitele prin nord mai bate judetul la pas, ca in vremurile parlamentare, mai rezolva cate o problema, este asteptat la cabinetul sau de multi moroseni. Mai multi ca la cabinetele unora dintre actualii parlamentari. Este Bud un politician atat de interesant, sa nu spunem periculos, incat orice miscare a acestuia are ecou in politica de culise maramureseana? Se pare ca da. In 2000, dupa alegerile generale, Bud a “admirat” usile politice care i s-au inchis, desi multi dintre cei aflati pe val i-au datorat ascensiunea efemera. Dezamagit, s-a dus la Bucuresti si timp de trei ani si-a consolidat cariera politica, asa cum nu o face majoritatea politicienilor nostri. Doua doctorate, mai multe carti scrise si sprijin pentru multi moroseni, chiar cu functii in administratie. Paradoxal, omul care nu are nici o functie deosebita, dar care acces la ministri sau secretari de stat, care a stiut sa-si consolideze relatiile castigate in timpul celor doua mandate de deputat, a fost si este in “cartile politice” maramuresene mai bine infipt decat multi politicieni activi. Normal, o astfel de situatie deranjeaza, chiar daca multe dintre cele spuse despre el sunt doar simple speculatii. Cum a fost asa-zisa negociere cu PD-ul, inainte de realizarea aliantei cu liberalii. Bud nu a cerut, a fost, eventual, curtat. Toate aceste discutii si contradictii duc spre o concluzie: fostul deputat va reveni in politica. De aici si teama multora, desi nu vor sa recunoasca, ca revenirea lui Bud ar putea schimba multe din ierarhiile stabilite intr-un partid sau altul. Ca va veni la PSD sau PD, ori PRM, PNTCD, UDMR sau orice alt partid, Bud are capacitatea pe care majoritatea liderilor maramureseni, cu exceptia lui Anghel, nu o are, aceea de a trage partidul dupa el. Fostul deputat, pe langa acumularile facute in “zona O” a politicii romanesti, mai are atu-ul de a nu avea balastul unei guvernari controversate. Asa ca, atentie la Bud!

Nicolae TEREMTUS

*Ma tot mir
Lapte si prezervative

Pentru unii oameni, viata nu-i atat de greu de dus. Un roman reuseste, spre exemplu, sa traiasca fara nici un rinichi, dupa exemplul baimareanului care traieste fara nici un testicul. Pentru altii, viata se complica de la sine. Spre exemplu, un cioban si-a imprumutat arma de vanatoare unui consatean, pentru ca, la scurta vreme, sa fie impuscat, din greseala, cu aceeasi pusca, in timp ce trecea pe langa stana. Or da oile lapte, da’ parca nu mai renteaza nici cresterea lor. Nu-i bine nici daca faci ca israelienii si sa cumperi lapte vegetal cuser, fabricat de o firma germana. Evreii sustin ca din cauza lipsei vitaminei B1 din respectivul lapte, 3 bebelusi au murit si alti 17 s-au imbolnavit. Mai stiu un produs german care nu le-a facut bine evreilor, da’ ala era gazos, nu lichid. Cu copiii astia sunt si alte probleme. Vreo 33 de romance minore au devenit mamici, cea mai mica avand 13 ani. Cica ori prezervativele e scumpe, ori educatia sexuala nu se face la romani asa cum ar trebui. De ce n-om lua exemplul olandezilor, care organizeaza o expozitie intitulata “100.000 de ani de sex” (noi credem ca “gimnastica” la care se face referire e mult mai veche) cu 5 prezervative din intestine de peste, vechi de peste 350 de ani? Si ca tot veni vorba de animale ce traiesc in apa, cu diferite gusturi si mirosuri, de ce nu luam exemplul californiencei care a ramas cu prezervativul intre dinti, in timp ce savura – nu va grabiti – o supa de scoici comandata la un restaurant? Pare fireasca atitudinea fostului presedinte Clinton, care a denuntat la Pekin scandalul costului excesiv al medicamentelor retrovirale impotriva SIDA, caci, vorba Monicai, de la trabuc poti lua doar cancer pulmonar. Mai sunt si din cei care pot trai si fara prezervative, ca-n cazul neo-zeelandezului de 99 de ani, care s-a casatorit cu o juna de 84 de anisori. In acest caz, prezervativele e si scumpe si se indoaie de la mijloc, drept urmare inutile. Printul Charles, un “membru important al casei regale”, dupa cum informa presa britanica (nu ne-am lamurit inca despre ce membru este vorba) intretine relatii protejate cu un majordom. Da’ lu’ Mischie de ce nu-i da nimeni un prezervativ sa si-l puna pe gura cand indeamna presa sa scrie frumos despre PSD? Nu de alta, da’ omul se scapa neprotejat si poate puieste…

Ioan BOTIS