ANCHETE, POLITICA, ATITUDINE

* Pesedistii nu renunta la santaj in CJ Maramures
Corida politica

* Maestrul (?) derularii proiectelor PHARE in DPC confunda esecul cu succesul
Cine a luat banii, Darabus?

* Reactia primului procuror exclus din magistratura maramureseana
Procurorul ispasitor

* Scandalul consilierului demis care, de fapt, nu e demis
Blocaj PSD la Moisei

* Coltu’ meu
Oamenii lui Nastase

* CEC refuza sa elibereze un spatiu pe care l-a pierdut la licitatie!
Borcanul viseuan cu “miere-CEC”

* Schimbul de azi
Esecul arhitectului Duvaz

* Consilierii locali din Sighet au decis ca e momentul pentru
Excluderea “filantropiei”

* Ma tot mir
Lucea Farul PSD

* Romania pierde teren in favoarea Ucrainei pe cursul Tisei
”Rapt” teritorial

* Peremistii se pregatesc de campanie

* Schimbari la varf in partidul pensionarilor

* Pesedistii nu renunta la santaj in CJ Maramures
Corida politica

Saptamana trecuta a avut loc un fapt fara precedent in politica post-decembrista maramureseana. Dupa patru ani in care PSD Maramures, prin parghiile administrative, a reusit performanta de a izola judetul, asistam la o escaladare a dezastrului prin blocarea activitatii Consiliului Judetean. De data aceasta, orgoliul politic al pesedistilor a fost mai puternic decat ratiunea.

Se stie ca prefectul Ioan Buda a contestat in contencios administrativ doua hotarari ale CJ: regulamentul de functionare al institutiei si constituirea comisiilor de specialitate. In urma acestei actiuni, activitatea administrativa a fost blocata, iar, prin extensie, si activitatea primariilor. Practic, nu se pot emite hotarari (rectificarea de buget, alocarea de fonduri etc.) pana ce instanta nu se va pronunta (prima infatisare in 15 septembrie). Ar mai exista solutia ca Buda sa-si retraga actiunea din instanta, iar cele doua tabere sa se puna la masa negocierilor. Cel mai bun moment pentru deblocarea situatiei, credeau multi politicieni, ar fi fost sedinta de CJ de saptamana trecuta. N-a fost sa fie.

Intoleranta care izoleaza

Desi a fost invitat, prefectul nu a participat la sedinta. Au fost prezenti 33 de consilieri din cei 35, lipsind doi de la PSD. Avand in vedere situatia de blocaj, sedinta s-a transformat intr-o disputa publica politica. De-o parte a salii au luat loc cei 22 de consilieri PNL-PD-PRM si UDMR, iar de cealalta cei 11 consilieri PSD. Intre cele doua grupuri, un sir gol de scaune, o “cortina de fier” a politicii maramuresene. Intamplarea a facut sa fie prezenti multi dintre primari, convocati pentru discutii pe tema proiectelor SAPARD. Pesedistii l-au acuzat pe presedintele CJ, Marinel Kovacs, ca a profitat de sedinta pentru a-i convoca pe primari ca sa vada “cine-s baietii rai”. Pana la urma, s-a convenit ca alesii din teritoriu sa fie invitati la toate sedintele de CJ. Dar, nu aceasta era problema care trebuia rezolvata. Mai multi consilieri PSD au luat cuvantul pe langa subiect. De exemplu, consilierul Zetea, altfel un tanar ce promite, s-a trezit vorbind despre politica PSD, de realizarile cabinetului Nastase si alte povesti ce nu aveau legatura cu situatia din CJ.

Discutii sterile

Despre problema care face subiectul actiunii in instanta a prefectului, nu s-a spus nimic nou. Pesedistii au tinut-o pe a lor: ca au fost impiedicati sa ia parte la constituirea comisiilor, ca grupul PNL-PD-PRM-UDMR vrea sa-i scoata din “carti”, desi PSD are cel mai mare numar de consilieri. Fostul presedinte al CJ, Alexandru Cosma, le-a reprosat colegilor-adversari ca nu pot ocupa toate functiile de conducere din celebrele comisii deoarece: “potrivit algoritmului, noi suntem cei mai multi consilieri, nu trebuie sa socotiti decat asa. PNL-9, PD-6… Nu raportati la 22, cat are aceasta alianta”, a spus cel care-si doreste cu ardoare sefia comisiei economice. Raspunsul, corect de altfel, a fost ca PSD nu a dorit sa participe cand s-au constituit comisiile. “V-am invitat dar nu ati venit. Drept urmare, am pastrat locuri in fiecare comisie pentru PSD. Am calculat si, potrivit legii, cat revine PSD se poate ocupa de cei pe care ii desemnati”, a spus Kovacs. Evident, discutia a fost fara rost. A fost doar un exercitiu oratoric, pentru unii mai reusit, pentru altii de toata jena. Problema cea mai delicata este cea legata de regulamentul de functionare al CJ. Pesedistii nu accepta ca hotararile sa fie luate cu majoritate simpla, ei doresc doua treimi (potrivit unei Ordonante de Guvern, care are doar rol consultativ). Ipocrizia consilierilor PSD, mai ales a celor din mandatul anterior, a iesit la iveala cu aceasta ocazie. In mandatul Cosma, regulamentul prevedea luarea hotararilor cu majoritate simpla. Acum cei din PSD nu mai doresc o asemenea reglementare?!? Buda stie!

Circul

Pe fondul discutiilor sterile, primarii si-au pierdut rabdarea. Desi aveau statutul de invitati, impolitetea s-a produs (sa nu-i spunem altfel). Anton “Toni” Ardelean s–a trezit vociferand din sala. Fara sa poata fi oprit, primarul din Tautii i-a acuzat pe cei din conducere de toate rele pamantului, iar pe colegi i-a “mangaiat” cu dragoste colegiala. Precedentul existand, si alti primari au inceput sa-si spuna pasurile. Primarul din Coroieni, Gavrila Ropan, le-a strigat pesedistilor ca: “Am sa-i aduc pe tiganii din comuna la dumneavoastra, sa le platiti ajutoarele sociale pe care nu le pot onora din cauza PSD”. Au urmat cuvantari pro si contra, dar cine sa mai asculte? S-a iesit la o tigara, unii au plecat, iar situatia a ramas asa cum a fost si la inceput. CJ are activitatea blocata, ca asa vor incrancenarile si muschii unora. Ce importanta are ca nu se pot da ajutoarele sociale, nu se pot repartiza putinele fonduri primariilor nou infiintate, nu se poate da nici o dispozitie? Noi, maramuresenii, suntem caliti si obisnuiti cu izolarea de orice fel!

Buda s-a dat de gol

La doua zile dupa sedinta de CJ a urmat o conferinta de presa a prefectului, care a respins toate acuzatiile Opozitiei ajunsa la putere in CJ. Buda a dat si un comunicat, in care explica inca o data de ce a atacat in contencios cele doua hotarari. De data aceasta, prefectul a facut o gafa care demonstreaza, de fapt, intentiile reale ale PSD Maramures. In textul comunicatului se spune ca prevederea regulamentului (cea cu majoritate simpla) ii impiedica pe pesedisti sa obtina functii de conducere in comisii si in CJ (?). Fara sa vrea, Buda a spus ce era de spus. Nu problema comisiilor ii deranjeaza, ci faptul ca nu au obtinut o functie de conducere sau chiar conducerea CJ. Daca s-ar vota regulamentul CJ cu prevederea de doua treimi, la vot s-ar ajunge in situatie de blocaj, deoarece nici o parte nu ar face majoritatea decisa. In aceasta situatie ipotetica, PSD ar negocia altfel conducerea comisiilor si alte functii de conducere. Unii ar numi santaj aceasta “inginerie politica”.

Nicolae Teremtus





* Maestrul (?) derularii proiectelor PHARE in DPC confunda esecul cu succesul
Cine a luat banii, Darabus?

Persoana Stefan Darabus a devenit personaj prin prisma activitatii sale de manager al proiectelor de tip PHARE derulate de Directia de Protectie a Copilului, activitate presarata cu numeroase buline negre. Cateva dintre ele sunt evidente si dovedesc esecul modului de implementare.

Am incercat sa deslusim cateva din enigmele care mai persista inca asupra activitatii lui Stefan Darabus, in calitate de manager al proiectelor cu finantare de tip PHARE, implementate in sistemul asistentei sociale din Maramures. Orator prin definitie, directorul HHC Romania a oferit o explicatii referitoare la activitatea sa, fara a uita sa aduca in discutie ideea lansata in GAZETA, ca s-ar putea sa paraseasca tara, urmand o sedere in Statele Unite. ”Spre dezamagirea unora (ne fixeaza, n. red.), nu voi pleca, ci voi ramane in continuare in Romania”, ne-a ”avertizat” Darabus. Spre dezamagirea sa, nu ne deranjeaza. In acest numar vom relua istoria proiectelor ”dirijate” de Darabus.

Vremea proiectelor

Cele mai importante proiecte de tip PHARE derulate prin Consiliul Judetean Maramures, care au avut ca beneficiar Directia Generala Judeteana de Protectia Drepturilor Copilului Maramures (DPC), au fost: MM 112, MM 113, MM 114. In acest articol ne vom axa pe proiectului MM 113, care a beneficiat de aportul a trei finantatori: Uniunea Europeana (fonduri PHARE), HHC Romania si DPC. Din totalul de 424.000 euro, DPC a avut o contributie de 47.000 (constand in resurse umane), UE – 279.000, iar HHC Romania – 109.000 euro. Obiectivul principal al proiectului era restructurarea Centrului de Plasament Copii 0-3 ani Sighetu Marmatiei (Leaganul Sighet), prin achizitia a doua case de tip familial, a doua apartamente de tip familial, recompartimentarea Leaganului si a Centrului de Prescolari de pe strada Victor Babes din Baia Mare. Privita din exterior, problema pare simpla, dar cateva amanunte dau de gandit. Pentru recompartimentarile din Leagan si Centrul de Prescolari existau proiecte similare inca din 1999 (cu doi ani inainte de derularea proiectelor PHARE). ”Totul pentru copiii nostri” a fost primul program de recompartimentare a vechiului Leagan, dupa care acesta s-a inchis, in 2001. Aceeasi soarta a avut-o si Centrul de Prescolari din Baia Mare, care s-a inchis, iar in cladirea respectiva s-au creat doua servicii alternative – centru maternal si centru de primire in regim de urgenta. Acestea fiind premisele, sa vedem care au fost realizarile cu care se mandreste Darabus. In primul rand, exista o clara incompatibilitate intre pozitiile lui Darabus: director HHC Romania, membru in Comisia Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului si manager de proiect PHARE. Pentru elucidare amintim ca Darabus a devenit membru in comisia respectiva in aceeasi zi (22 noiembrie 2001) in care s-a adoptat Hotararea Consiliului Judetean de aprobare a derularii celor trei proiecte PHARE! In al doilea rand, Darabus, in calitate de manager de proiect, nu a respectat prevederile acestuia. A realizat doua apartamente de tip familial (prin recompartimentarea Leaganului Sighet, deja restructurat), a recompartimentat Centrul de Prescolari din Baia Mare (deja restructurat) si a achizitionat doua case de tip familial. Cu exceptia celor doua case, realizarile lui Darabus sunt opera altora. Cifrele vorbesc de la sine: s-au cheltuit 350.000 euro pentru recompartimentari care existau deja.

Cazul Hoteni

Mai mult, Darabus a amestecat in aceasta poveste, cu sprijinul evident al directorului de atunci, Ana Moldovan, si Casa de Tip Familial de la Hoteni. Aceasta se afla in proprietatea HHC Romania, dar nu are legatura cu cele trei proiecte PHARE ale DPC Maramures, fiind rezultatul unui parteneriat intre HHC R si Episcopia Ortodoxa a Maramuresului si Satmarului. Pe toata perioada derularii proiectelor PHARE (18 luni), trei prieteni indispensabili ai lui Darabus au primit salarii cuprinse intre 100 si 300 euro, in calitate de personal angajat al acestei Case de Tip Familial. De ce bani aruncati pe fereastra? Poate anumite nume (Florian Salajan spre a aminti numai unul dintre ele) ar putea sa ne explice. De asemenea, e ciudata ”decontarea” catre cele trei persoane, din moment ce la Hoteni existase un proiect PHARE in perioada 2000-2001, sub denumirea ”Acasa la Hoteni”. Un mic detaliu ne lamureste. Initiatorul proiectului a fost preotul Ioan Ardelean (coleg de facultate cu Salajan), pe vremea cand isi facea ucenicia in ale asistentei sociale ca voluntar sub umbrela ASSOC-ului condus de Salajan. Rezulta: unul dintre cei trei platiti din banii gestionati de Darabus a fost preotul Ardelean. Punct. Alineat nou.

Succesul penibilului

Probabil, pentru ca recompartimentarea a doua centre deja restructurate nu putea costa sute de mii de euro, Darabus s-a mai gandit la ceva si “a propus”. Si s-a acceptat prin hotararea Consiliului Judetean ca responsabilitatea implementarii fiecarui proiect sa revina directorului general (Ana Moldovan), directorului general adjunct (Florian Salajan, inlocuit de Lavinia Orzac si apoi de Augusta Mos), contabilului sef (Ana Pop) si echipei manageriale. Evident ca totul se plateste. Echipa manageriala (formata din inginer, administrator, asistent social, contabil si manager de proiect) a fost alternativa perfecta a cheltuirii unor sume importante. Cum am aratat, toate salariile ajungeau la cateva sute de euro, in cateva luni, zeci de mii de euro s-au dus in aceasta directie. Se pune intrebarea de ce a fost nevoie de angajarea de noi persoane in cadrul DPC, cand toate posturile puteau fi suplinite cu angajati proprii, cum ar fi fost normal. Ca administrator putea fi numit cineva din serviciul administrativ al Directiei, ca asistent social – asistentul din centru (care stia cel mai bine situatia fiecarui copil), pe post de contabil – contabilul din centrul restructurat, iar ca manager, sefii de centre erau persoanele cele mai indreptatite sa propuna mutarea copiilor in alte centre, dupa desfiintarea Leaganului si a Centrului de Prescolari. Darabus a zis ”nu”. Si s-au angajat alte persoane, pe posturi deja existente, acordandu-se in plus cinci salarii pe fiecare proiect, in valoare de cateva sute de euro (ex. managerul – 400 euro), timp de 18 luni. Cu toate aceste neajunsuri majore, Darabus continua sa ne uimeasca, afirmand ca proiectele conduse de el sunt un succes. ”A existat un proiect PHARE anterior la Leagan, dar nu am fost de acord cu modul in care s-a lucrat la retelele de asistenta sociala. ECT (devenit FRCCF) doar a zugravit Leaganul, noi l-am recompartimentat (aha, asta era!, n. red.). Am creat doua centre maternale, doua centre primire in regim de urgenta, doua centre de zi (cate unul din fiecare in Sighet si Baia Mare), un centru de consiliere. Inchiderea Leaganului a fost un succes”, a conchis Darabus. Nu ne-am prins pentru cine a fost un succes. Si, apropo, unde-s banii?

Ciprian Dragos





* Reactia primului procuror exclus din magistratura maramureseana
Procurorul ispasitor

Ioan Tupita, procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Sighetu Marmatiei, a fost exclus din bransa de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Anterior, el a fost amendat administrativ cu 1 milion de lei, pentru fals in declaratii. La o saptamana de la suspendare, din biroul in care continua sa lucreze, Tupita a acceptat sa clarifice cazul in care este implicat.

Conform comunicatelor din presa centrala, Ioan Tupita, procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Sighetu Marmatiei, a declarat in fals in fata notarului ca nu detine o locuinta, pentru a obtine o casa din fondul locativ de stat. El a negat fapta, insa a fost admonestat de sefii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru doua motive: o data, declaratia falsa, si apoi pentru ca a vandut casa primita, in care era simplu chirias, pe baza unui bilet scris de mana. Autoritatile mentioneaza ca reactia lui Tupita a consternat asistenta. Procurorul sighetean a sustinut ca l-a rugat pe prietenul sau, ”primarul din Viseu, care e acum in Parlament, sa-i dea o garsoniera”. Aceasta consemnare a mass media centrale e eronata, in fapt fiind vorba despre primarul de Sighet. Tupita declara ca va ataca decizia la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru ca e nevinovat, neavand nici acum o casa (sta cu chirie), si ca oricum intentiona sa se retraga in toamna din magistratura, pentru a candida ca independent, pentru un loc in Parlamentul Romaniei.

Acuzatul se apara

In 30 august, la o saptamana dupa ce Ioan Tupita ”a fost dat afara” din magistratura, l-am gasit pe procuror muncind in biroul sau, din cadrul Parchetului Sighet. Referitor la scandalul in care este implicat, Tupita ne-a declarat in exclusivitate: ”Am fost procuror la Viseu de Sus, de unde am fost trimis aici, in interes de serviciu. Prima data, in Sighet am locuit vreme de un an in camera de oaspeti (aflata in incinta Parchetului, care nu prea ofera conditii de trai decente). In 1995 am depus o cerere la Primaria Sighet (condusa pe atunci de Petru Godja, actualul deputat PSD), pentru repartitia unei locuinte din fondul locativ de Stat. Un an nu mi s-a raspuns la cerere, apoi mi s-a comunicat ca nu exista spatiu disponibil. Intre timp, mi-am adus familia la Sighet, si ne-am mutat initial in gazda, la un ofiter de politie, pe strada Tudor Vladimirescu. Am insistat in rezolvarea cererii, si apoi am inchiriat o casa situata pe strada M. Kogalniceanu (unde stau si acum).” Dupa trei ani, prin 1999, Ioan Bledea, primarul din acea vreme din Sighet, i-a repartizat procurorului Tupita o garsoniera situata pe strada 1 Decembrie 1918 (in blocul 20, apartament 41). Pana la repartitia lui Tupita, in acea garsoniera si-a desfasurat activitatea Asociatia de locatari. “Cand mi-a fost repartizata, garsoniera arata deplorabil, avea usa legata cu sarma etc. Am facut imbunatatiri de peste 50 de milioane de lei (usi, parchet, gresie, faianta). Am locuit acolo cu familia circa sase luni. Intre timp, am inchiriat casa de pe strada Kogalniceanu, pentru ca nu puteam locui intr-o garsoniera impreuna cu familia compusa din sotie, copil si mama bolnava. Privitor la garsoniera: am oferit-o familiei Zvunca din Petrova, spunandu-le ca nu este a mea, ci a Statului, si ca n-o pot vinde decat daca o cumpar eu mai intai. Ceea ce a afirmat in scris procurorul Pasca de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj (anchetatorul cazului, n. red.) nu este corect si nici ceea ce au judecat nu e! In ordonanta data, procurorul Pasca a afirmat categoric ca nu am inselat familia Zvunca si ca nu am declarat neadevaruri in momentul in care am afirmat in fata notarului public Otilia Marouche ca nu detin nici o locuinta inchiriata de la Stat sau proprietate personala, aspect confirmat de verificarile facute de ancheta de la Cluj”, a declarat Tupita.

Acuzatul acuza

“Asa ca in sedinta din 24 august, spre surprinderea tuturor magistratilor prezenti, intr-o judecata rigida si ingusta, CSM a dispus excluderea mea din magistratura. Am inaintat contestatie la Inalta Curte de Casatie si Justitie, (ICCJ) apreciind ca masura luata de CSM in frunte cu ministrul Justitiei, Cristian Diaconescu, este nelegala si netemeinica pentru ca, raportat la fapta retinuta de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj (privind obtinerea garsonierei), este nepermis sa se ia impotriva mea doua sanctiuni: 1 milion de lei amenda administrativa respectiv, iar acum, excluderea mea din magistratura. Pentru o fapta, se da o singura sanctiune. Drept urmare, am contestat decizia la ICCJ, iar daca nu voi castiga, voi merge la Strassbourg. Consider ca sanctionarea mea s-a facut si pe criterii politice. Am informat Ministerul Justitiei inca din vara ca intentionez, de altfel, sa-mi dau demisia din magistratura ca sa candidez ca independent la Senatul Romaniei.” Cativa colegi de-ai procurorului sighetean, cu care am stat de vorba, sunt de partea sa, apreciind ca acesta este o victima a razboiului de castigare a imaginii pozitive, razboi initiat de PSD cu concursul Ministerului Justitiei, victima de conjunctura. Asteptam decizia ICCJ, dupa care vom reveni.

Apreciez ca aceasta inscenare apartine unor sefi ierarhici, care inca acum cativa ani mi-au spus ca pentru ca sunt al treilea procuror ca vechime din Maramures (cu 21 de ani de serviciu), ar fi posibil sa incomodez. Incepand de la prim-procurorul de la Sighet si pana la sefii mai mari, am fost amenintat sistematic ca voi fi dat afara!
Ioan Tupita, procuror la Parchetul
de pe langa Judecatoria Sighetu Marmatiei

Teofil Ivanciuc





* Scandalul consilierului demis care, de fapt, nu e demis
Blocaj PSD la Moisei

Desi au trecut mai bine de trei luni de la alegerile locale, in Moisei, una din cele mai mari localitati maramuresene, disputele politice nu s-au incheiat. Primarul PSD, Toader Stetcu, a contestat in instanta calitatea de consilieri a trei alesi si alegerea in functia de viceprimar a liberalului Alexa Horj.

La a treia sedinta de constituire a Consiliului Local Moisei (CL) s-au prezentat toti cei 15 consilieri rezultati in urma votului de la alegerile locale. Primele doua sedinte de constituire ale forului administrativ al comunei au fost boicotate de cei patru consilieri PSD, in alianta cu trei alesi democrati (!). Miza acestei dispute politice: functia de viceprimar, dorita si negociata de liberali pentru fostul primar al localitatii, Alexa Horj. PNL are in Moisei trei consilieri. Pe langa pesedisti, liberali si democrati, au mai obtinut mandate de consilieri: Partidul Ecologist (2), Partidul Noua Generatie (2) si Uniunea Ucrainenilor (1). La aceasta a treia incercare de constituire a CL a fost prezent si un reprezentant al Prefecturii. Prima surpriza in desfasurarea lucrarilor sedintei a venit din partea PD. Alesul Maria Tomoiaga a fost dat afara din partid si inlocuit cu urmatorul de pe lista electorala a democratilor, respectiv, Vasile Tomoiaga. Dupa aceasta inlocuire a fost citita lista consilierilor rezultati in urma alegerilor din 6 iunie. Presedintele de sedinta si comisia de validare au luat act de faptul ca nu sunt probleme. S-a supus la vot si cei 15 consilieri au fost validati. Dupa acest moment, a urmat depunerea juramantului. A fost citit juramantul, urmand ca fiecare consilier sa vina in fata celorlalti si sa jure cu mana pe Biblie. Ceea ce s-a si intamplat. Pe rand, consilierii au jurat, au semnat si au primit certificatul care atesta faptul ca sunt consilieri alesi legal ai Moiseiului. Juramantul s-a depus cu fata catre cei ce conduceau lucrarile, dar cu spatele la sala unde se aflau consilierii. Am facut aceasta mentiune, deoarece are importanta in desfasurarea evenimentelor. In sala se afla si primarul Stetcu. Si acesta a depus juramantul, cum prevede legea. Pana aici nu au fost probleme. Urmatorul punct de pe ordinea de zi a fost alegerea viceprimarului. Au fost facute mai multe propuneri, dar unii au refuzat si a ramas doar propunerea liberalilor, adica Horj pentru functia de viceprimar. La vot, cu opt voturi la sapte, Alexa Horj, fost primar in legislatura trecuta, a fost ales viceprimar.

Contestatii trandafirii

Cei care au votat impotriva au fost consilierii PSD si PD. Din acest moment a inceput circul. Ca in povestile pentru adormit copiii, unul din consilierii PD si-a adus aminte ca are in buzunarul din spate al pantalonilor un act prin care a incercat sa demonstreze ca unul din consilierii Partidului Noua Generatie a fost dat afara din partid si ca nu ar mai fi legal ca acela sa fie consilier. Ciudata hartie a fost depusa la presedintele de sedinta. Actul a fost trimis din Viseu de la o intreprindere condusa de un cunoscut lider democrat din aceasta zona (s-a vazut numarul de fax de unde a fost trimisa misiva). Toata scena a fost vazuta si de reprezentantul Prefecturii. Practic, ne aflam in fata unei incalcari a legii. Daca cineva ar fi avut de contestat ceva, trebuia sa o faca inainte de validarea consilierilor, nu dupa, cum s-a intamplat. Dar, scandalul a inceput si pesedistii, prin vocea primarului Stetcu, au afirmat ca alti doi consilieri nu sunt “pe lege” deoarece nu ar fi spus atunci cand le-a venit randul sa depuna juramantul. Cei doi “luati la ochi” de alianta PSD-PD, sunt un alt consilier PNG si Ioana Vlasin, din partea Partidului Ecologist. In cazul lui Vlasin, primarul a spus ca din cauza faptului ca este de o alta religie (adventista) nu a spus formula magica. “Este o minciuna. Primarul nu avea cum sa vada din sala. Si Vlasin si celalalt consilier au jurat cum cere legea. Se stie ca Stetcu are o adversitate dusa pana la extrem fata de cei care au o alta credinta religioasa. Toti cei care au fost la conducerea lucrarilor au vazut ca a fost respectata legea”, ne-a declarat viceprimarul Horj. El a mai precizat ca tot acest balci s-a iscat din cauza ca a fost ales el viceprimar: “Normal ca nu-i convine. Sunt in coasta lui si nu va putea face cum doreste, probabil.” Cei de la PNG au luat legatura cu Emil Ambrus, presedintele filialei maramuresene a PNG, pentru a elucida misterul “demisiei” consilierului Horj, venita pe “canale” democrate. Ambrus le-a transmis celor din Moisei ca nu are habar de vreo demitere. Ulterior, a venit o adresa din partea lui Gigi Becali, care confirma ca Pavel Horj nu a fost exclus din partid. Sedinta s-a incheiat cu amenintarile lui Stetcu ca va ataca hotararile prin care au fost validati cei trei consilieri, considerati de pesedisti “in afara legii”. Ceea ce s-a si intamplat. Culmea este ca si prefectul Ioan Buda a atacat in contencios respectivele hotarari. Practic, doua procese pe aceeasi tema. Au avut loc primele infatisari in cele doua procese, dar au fost amanate de PSD (pe motiv de avocat). Urmatoarele dezbateri vor avea loc la sfarsit de septembrie.

Stetcu se crede primar

Referitor la cele intamplate, primarul Stetcu, cel care a blocat activitatea CL, a declarat ca a atacat acele hotarari. “Eu am dreptate. Primaria functioneaza. Am luat hotarari si treaba merge”, a spus Stetcu, fara sa explice de ce s-a sesizat de “neregulile” invocate doar spre finalul sedintei de constituire. Practic, Stetcu contesta constituirea CL in fata caruia a depus juramantul. Logic, nici el nu e primar daca a “jurat” in fata unui CL nelegal constituit, iar actele si hotararile luate de el sunt nule. Ce este mai grav? Din cauza unor dispute politice este blocata activitatea forului administrativ din Moisei. De suferit au locuitorii comunei, dar de platit, cine va plati?

Nicolae Teremtus






* Coltu’ meu
Oamenii lui Nastase

Cine si de ce sunt oamenii lui Nastase? a fost intrebarea “aruncata” catre nemernici. Ei, ”nemernicii”, raspund, desi era evident in textul cu Avicola ca sintagma “oamenii lui Nastase” trebuie inteleasa asa cum este. Adica, membri ai PSD, partidul condus inca de actualul premier. Ca orice lider de partid care se respecta, si Nastase trebuie sa-si asume prostiile facute de membri de vaza sau mai putin cunoscuti ai partidului. Ca raspunzatori sunt cei ce-l reprezinta pe Nastase in teritoriu, este o problema interna a PSD. In fond, cine-i vinovat ca pe diverse functii sunt oameni care nu-si pot indeplini cu cinste mandatul. Social-democratia inseamna, la modul simplist spus, a face bine celor multi, a te lupta pentru binele comunitatii si pentru bunastarea oamenilor. Ce se intampla la Avicola, numai asa ceva nu este. Jaful de acum e mai periculos decat cel din urma cu zece ani. Cum e posibil ca dupa ce ai trecut prin “purgatoriul” capitalismului romantic si salbatic sa incepi sa “jefuiesti”, programat si cu buna stiinta, ce a mai ramas dintr-o societate care producea “mancare”. Ca om, din intamplare membru pesede, cum te simti cand iei multe milioane de lei salariu fara a face nimic (pentru ca acolo nu se intampla nimic), in timp ce majoritatea romanilor castiga 4-5 milioane? Sa nu mai vorbim de pensionari ori tineri. Asta-i social-democratie? Cu siguranta, nu. Daca Avicola ar fi fost o societate privata, nu s-ar fi intamplat asa ceva. Nici un patron din lumea asta, in cazul “fabricii de pui” statul e patron, nu ar admite ca o mana de oameni sa “toace” miliarde de lei de-a moaca. Am primit o observatie, la colt de bloc, ca ne-am luat de Avram nejustificat. Poate asa este. Poate “omul lui Nastase”, fiind membru PSD, lucreaza pe branci pentru a scoate Avicola din balariile ce cresc printre halele pustii si noi nu stim. Poate. Ca se lucreaza “la discheta” nu este un argument care sa ne lamureasca. Stiu cativa profesionisti ce in doua saptamani ar fi facut un plan de lucru, de afaceri, de relansare a activitatii… si nu-s nici inregimentati politic. Avram nu este un profesionist. El a ajuns unde a ajuns pe linie de partid. A facut ce a facut, si din cauza inertiei a ajuns ce a ajuns. Pentru profesionisti, timpul inseamna bani. Pentru cel ce primeste o sinecura politica, timpul inseamna tot bani, dar in buzunarul propriu. Pana la urma, nemernicii sunt de mai multe feluri. Nu-i asa?

Nicolae Teremtus





* CEC refuza sa elibereze un spatiu pe care l-a pierdut la licitatie!
Borcanul viseuan cu “miere-CEC”

De peste un an, spatiul in care functioneaza CEC Viseu de Sus a fost cumparat de o persoana fizica, dar aceasta nu poate sa intre in posesia bunului pentru ca Sucursala CEC nu accepta sa… respecte legea! Nu ne miram, avand in vedere ca la carma institutiei maramuresene a fost, pana de curand, Amelia Chiuzbaian.

In anul 2003, in baza Legii privind vanzarea spatiilor comerciale proprietate privata a Statului, Consiliul Local Viseu de Sus (CL) a emis o hotarare prin care era aprobata scoaterea la vanzare a unui spatiu comercial central de 110 metri patrati, plus anexe. De 35 de ani, spatiul era folosit ca sediu al agentiei locale CEC, care platea o chirie modica. Dupa 1990, in urma reglementarilor cu privire la spatiile comerciale, spatiul a intrat in patrimoniul CL, iar in 2003 a fost scos la vanzare. CEC-ului i s-a oferit posibilitatea de a-l cumpara (exista o corespondenta doveditoare din perioada 2002-2003), dar Sucursala condusa de Amelia Chiuzbaian a refuzat oferta afirmand ca vor fi fonduri pentru o astfel de investitie doar in 2004! Cel mai probabil, sefilor de la CEC le convenea statutul de chirias avand in vedere ca plateau o chirie de doar 3,6 milioane lei pe luna, in conditiile in care in centrul orasului Viseu un astfel de spatiu se inchiriaza pentru circa 7 euro/metru patrat. Asa s-a ajuns la licitatia publica la care au participat patru ofertanti, printre care Grigore Khesa si Sucursala CEC Maramures. S-a pornit de la 560 de milioane de lei, iar Khesa a castigat cu o oferta de 2 miliarde de lei.

Balci pe banii omului

Khesa a virat banii si a vrut sa incheie contractul si sa intre in posesia proprietatii. Atunci a inceput balamucul. CL a somat CEC sa evacueze spatiul sau sa cada la o intelegere cu noul proprietar (ceea ce nu s-a intamplat), insa Sucursala lui Chiuzbaian a dat in judecata CL. CEC a pierdut procesele, la Curtea de Apel Cluj dandu-se o sentinta definitiva. “Apelul (Sucursalei CEC, n. red.) este neintemeiat. Intre cele doua parti s-au incheiat in decursul anilor contracte de inchiriere. Ele au fost fara intrerupere din 1965 pana la sfarsitul anului 2003. In aceasta situatie, reclamanta face parte din categoria detentorilor precari, in sensul ca a detinut spatiul numai in baza unor contracte de locatiune, si nu al unui drept real. Spatiul in litigiu nu a facut parte din patrimoniul CEC, situatie in care nu-i sunt aplicabile dispozitiile din Legea 15/1990”, scrie in sentinta Curtii de Apel Cluj din mai 2004. Cu sentinta definitiva in buzunar, Khesa nu a intrat in posesie nici astazi! Sucursala se cramponeaza de o ordonanta presedentiala, prin care CL este obligat sa-i permita Sucursalei “folosinta netulburata a spatiului”. Viseuanul a declarat dezamagit: “voi actiona in judecata CEC. Este incalificabil!”

Ce spune Ciolpan

Pe langa disputa dintre CL si CEC, a mai aparut o disputa intre Khesa (virtual proprietar) si CL. Dupa ce a virat bani pentru spatiul castigat la licitatie, s-a trezit ca administratia orasului ii pretinde sa mai plateasca 400 de milioane lei, TVA! Dupa mai multe consultari s-a dovedit ca nu trebuie platit TVA, dar “ghinionul” lui Khesa nu s-a oprit. CL i-a returnat bani! Vasile Ciolpan, primarul din Viseu, a incercat sa explice care e ratiunea actiunii. “Am incercat sa-l dam la CEC, ca aveau drept sa-l cumpere. Au refuzat, au spus ca n-au bani. I-am anuntat ca-l scoatem la licitatie, i-am chemat, dar au refuzat. In momentul in care l-am vandut, ne-au actionat in justitie. Am castigat si il vom da celui care a castigat licitatia, daca ne da foloasele cuvenite pe aceasta perioada. Banii sunt purtatori de dobanzi. Saptamana aceasta ne intalnim si negociem. CEC nu are decat sa se inteleaga cu noul proprietar, noi am vandut cladirea. Vom actiona si noi CEC in judecata, vom cere daune morale, deoarece din cauza procesului nu am putut pune in aplicare hotararea CL, nu am putut incheia contractul cu noul proprietar. Ce daune ne va cere acesta, vom recupera de la CEC”, a declarat Ciolpan. Primarul a mai spus ca a returnat banii lui Khesa, deoarece era procesul pe rol. “Acum ne vom intelege. Intr-o luna, doua, se va termina. Ii voi preda spatiul si trebuie sa-i evacueze sau sa se inteleaga cu ei (cu CEC, n. red.)”, a spus Ciolpan. Peste toate, o poveste ciudata cu un proprietar purtat pe drumuri din cauza ambitiilor unor conducatori ce nu vad mai departe de interesul lor personal. Si o cladire ce pare borcanul cu miere. Cu miere, marca CEC.

Nicolae Teremtus





* Schimbul de azi
Esecul arhitectului Duvaz

“… domnule, cea mai mare realizare a mea e legea Lupu, care de fapt nu e legea Lupu, ci e legea Lupu si Duvaz. Numai ca eu nu m-am dat in spectacol, nu m-am imbracat in straie populare… asa sunt eu, nu-mi place sa ma dau in spectacol”, se dadea in spectacol la “100 %” Bogdan Niculescu-Duvaz. Apoi, pedistul actual pesedist, adica invers metamorfozatul (din fluture cu aripi colorate-n omida verde cu verde), a continuat cu limbile de catifea la adresa intaiului om al patriei, Repu… aaa, Romania. Gafa socialista a presedintelui Iliescu, referitoare la “prostia cu legea retrocedarii”, a fost impartasita si de Duvaz, acest stalp inclinat si pavaza a social-democratiei. Recitand parca (“eu nu strivesc corola de minuni a lumii”), omul-scut al erorilor de mentalitate prezidentiala a intarit faptul ca numai lui i se datoreaza (e mai corect “cauzeaza”) faptul ca legea care a redat pamantul si padurea celor jefuiti de comunisti a continut o limitare drastica a suprafetei care poate fi retrocedata. Nu conteaza cat ti s-a furat, iti vom da doar “atat”. Mai mult? Esti iresponsabil sa gestionezi… “Draga, sunt niste… tarani, cum ar spune tovarasu’ Sararu, ha-ha-ha!” Si datorita-din cauza algoritmului arhitectului Duvaz, limitarea a devenit lege. Daca unii sunt “de trei ori femeie”, cel autodefinit “de trei ori ministru” este un multilateral dezvoltat. A fost ministrul Tineretului si Sportului (pentru ca e “om subtire”, da?, yacht, vanatoarea, fineturi… noblete!, nu spart la seminte de floare, plavanilor!), ministru pentru Relatiile cu Parlamentul si vicepresedinte al Camerei Deputatilor. E drept, a fost si designer la, pardon!, “Centrul de cercetari pentru articole casnice”, promovat “la exceptional” la departamentul Corpuri de iluminat (nu chicoti in fundu’ salii, ca din meseria asta se traia bine), dar… sa nu facem un capat de tara. Sa revenim la “meritele” lui Duvaz in limitarea drepturilor celor furati de “bastile rosii cu tugui”. De atunci, zeci de mii de tarani se judeca pentru a imparti pamantul si padurile bunilor lor. De multe ori, ghearele iratiunii se incolacesc in jurul beregatei justitiei romane. Intr-o dimineata de septembrie, in Hamura (un loc din Huta Certeze) doua tabere de oseni s-au “razboit” cu bate si furci, ca-n rascoala Descultilor, pentru niste otava (mentiune pentru domnul Duvaz: cuvantul eliptic de “r” nu a fost grafiat eronat si, in pofida aparentelor, niste tarani se pot lua “la omor” pentru iarba cosita – insemna mult pentru ei, cam cat un carpatin de record mondial pentru arogantul dumneavoastra sef). Doi dintre cei implicati in conflict erau septuagenari (!). Ce credeti ca i-a determinat pe acei bunici sa-si faca dreptate cu furca? Doar avem justitiari de marca, platiti de la buget! “Niste salbatici, draga Duvaz. Daca nu erai tu cu sclipirea ta de democrat…” Insa cei in cauza erau plimbati de sapte ani prin tribunale pentru pamantul lor din Hamura. Cat sa mai astepte? Pe cine sa mai creada cand le spune ca Romania este un Stat de drept (de care drept?). Unii au venit, au cosit iarba de pe litigiosul pamant, iar ceilalti au vrut sa stranga otava, pentru ca fiecare spunea ca e pamantul lor. P.S.: “Ce mai conteaza o fractura? Nu putem da la oricine, daca oamenii ar fi responsabili ar putea gestiona mai mult, asa insa… Ia suna-l pe Hayssam, e timpul sa-si exprime recunostinta, se apropie noiembrie.”

Catalin Vischi






* Consilierii locali din Sighet au decis ca e momentul pentru
Excluderea “filantropiei”

Desi a doua sedinta a proaspat alesului Consiliu Local Sighet trebuia sa aiba loc pe 27 august, din cauza Congresului PSD (la care o delegatie a Sighetului compusa din primar si consilieri si-a adus obolul) s-a amanat pentru 29 august. Si s-a tinut. Firesc, cu “tensiunile” aferente.

In istorica zi de 29 august, la cea de-a doua dezbatere a Consilului Local Sighetu Marmatiei (CL), sedinta a fost condusa de Petru Batin (PSD) si supervizata de secretarul primariei, Sorin Rednic, chemat pentru aceasta din concediu. In ziua cu pricina, primarul era pe la Baia Mare (cu politica), viceprimarul in Spania si Italia, trei consilieri in strainatate si un altul, acasa. Firesc, intalnirea a inceput cu sicanele de rigoare. Cei mai vehementi au fost opozantii PSD: avocatul Teodor Almas (PNL), care a fost nevoit sa-si amane meeting-urile; Sorin Petean (PD) si independentul Vasile Godja (care si-a anulat o importanta intalnire in Austria, pentru a fi prezent la sedinta care nu a mai avut loc). Apoi, consilierii sigheteni au reprosat ca au aflat doar din presa (!) ca o delegatie a primariei si CL este plecata cu infratirile prin Italia si Spania! Delegatia, alcatuita din Stefan Beres (viceprimar UDMR), sotia sa, consilierii PSD Fernea si Scubli si Kokenyesdy (UDMR), a inclus si o translatoare precum si pe Claudia Gampe (functionar al primariei). Echipa a fost alcatuita in pripa, nici macar consilierii pesedisti nefiind informati despre asta. Din declaratiile oficiale reiese ca toti cei de mai sus au plecat pe banii lor, si nu pe cei publici.

Gazul si “detonatorul”

“Detonatorul” partii a doua a “tensiunilor” a fost hotararea privind procurarea terenului pentru statie reglare si masurare gaz in zona comunei Sarasau. Gazul, eternul deziderat al sighetenilor, se apropie astfel cu inca un pas de orasul sobelor pe lemne. Societatea Transgaz Medias a solicitat primariei Sighet un teren (neaparat apartinind domeniului public, sa nu aiba prevazute constructii in jur pe o raza de 50 de metri si cu acces la drum, apa, curent). Primaria Sighet a contactat autoritatea publica din Sarasau, si a gasit un singur teren propice: cel aflat in proprietatea debitoarei SC Hatman SRL (fosta SC Lauruc SRL), aflata in stare de faliment si pusa la dispozitia lichidatorului. Magazia de pesticide si terenul aferent (in suprafata de 1.000 mp) au fost puse la vanzare pentru suma de 80 de milioane lei plus TVA. Consilierilor li s-a propus votarea a trei hotarari: 1) cumpararea lotului de catre primarie (acceptata); 2) rectificarea bugetului local cu suma aferenta (acceptata); 3) atribuirea in folosinta gratuita - asa cum suna proiectul (respinsa de consilieri, mai atenti cu banul public decat cei din legislatura precedenta). Despre cedarea gratuita a terenului, Teodor Almas a declarat: ”De ce sa dam terenul gratuit? Doar de la Bucuresti ni s-a cerut sa-l concesionam! Transgaz Medias nu da gratuit gaz Primariei Sighet! Facem acte de binefacere?” Si nu s-a dat, ci s-a hotarat sa se treaca la intocmirea papirelor pentru concesionare. Oare epoca celebrei filantropii a CL e pe cale sa apuna?

Taxiuri si locuinte

Alta hotarare importanta care a trecut prin vot a fost cea privind functionarea si reglementarea activitatii de taxi in municipiu (acum sunt vreo 90 si ceva de taximetre), prin care s-a cerut verificarea la sange a activitatii. Se pare ca s-a depasit numarul maxim de autoturisme admise, apoi s-a spus ca unii pretendenti la patalamaua de taximetrist sunt impiedicati sa lucreze pentru ca altii, pensionari sau angajati cu jumatate de norma, le tin locul. Ultima hotarare importanta pentru sigheteni a fost cea privind criteriile de departajare pentru repartizarea de locuinte. Proiectul s-a intors de la ANL, cu mentiunea ca trebuie sa aiba adaugate noi rubrici: pentru cei care sunt familii monoparentale (10 puncte, ca si cei casatoriti, si nu cinci, cum s-a propus initial) si pentru cei care infiaza copii institutionalizati. Apoi, situatia s-a comportat ca un veritabil arc. Dupa ce a stat atat timp incordata, s-a destins. Era firesc, sedinta se sfarsise.

Anunturi pe site!

Pentru cei care se fac ca nu stiu: Legea 52 din 2003, privind transparenta decizionala in administratia publica, specifica, in articolul 6 ca: ”in cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative (hotarari de consiliu local, n. red.), autoritatea administratiei publice are obligatia sa publice un anunt referitor la aceasta actiune in site-ul propriu… si sa-l transmita catre mass media centrala sau locala, dupa caz.” Ei bine, administratia sigheteana ar trebui sa se incadreze si in prezenta lege. Nu de alta, dar cetatenii trebuie sa fie informati despre ceea ce-i priveste. Iar presa nu poate substitui la infinit ceea ce ar trebui sa faca, de fapt, Primaria si Consiliul Local.

Teofil Ivanciuc





* Ma tot mir
Lucea Farul PSD

Mi-e dor de Ceausescu! Era o vreme cand in cadrul PCR existau opozanti. La al-nu-stiu-al-catalea-congres-al-partidului, cate o voce stinghera se ridica si tusea impotriva “Carmaciului”. Ultimul congres al PSD-ului a rastignit pe buci niste limbi care nu si-au atins tinta. Motiv suficient pentru a-mi intrerupe reveriile, a da teveul mai tare si a scrie un rahat de text de care, maine, cu siguranta, imi va fi scarba, cand toata bautura pe care am dat-o pe gat se va combina cu zama de lamaie ramasa de la prietena mea, Claudia, care si-a cumparat un kilogram de lamai inainte de niste intalniri programate cu niste politruci (si -truce) ai (ale) Maramuresului.
Lucea Farul PSD
A fost odata, ca-n povesti, / A fost ca niciodata, / Din caralii de prin Giulesti / O prea bengoasa fata.
Si erau sapte la parinti / Si negri ca de tuci, / Cum este caria la dinti / Si gaura din buci.
Din cortul lor prea puricos / Maneaua galgiia in gat, / Un caine rontaia un os / Si mirosea urat.
Din pipa lunga, de alun, / Un bulibasa cu mustati / Bea intr-una la tutun / Si-i injura pe tati...
Piranda sta pe langa oala, / Urata, cum e jalea, / De puradei in puta goala / Sa apere mancarea.
O closca chioara sta p–un ou / Clocindu-l parca cu mirare, / O baba bata, lang-un bou / Mulgea ceva cu gust de sare.
In timp ce vaca astepta / Tot rumegand cu disperare / Sa vina totusi cineva / S-o mulga. Ca pe-o fata mare.
Vioara un tigan strangea la piept...
Claudia imi spune ca nu mai am spatiu... Nu-i nimic, o sa scriu restul textului, asemeni un unui grobian care se crede jurnalist, in numerele viitoare. Trebuie totusi sa mentionez ca orice asemanare cu Ion si Adi nu este deloc intamplatoare.

P.S.: Da-ntoarce-te, te rog, acolo unde fix / E locul tau Ioane, ca ne doare-n pix / C-o sa racnesti la noi, pan–o sa-ti curga bale: / “N–am ce sa spun. Nu comentez, ma, animale!” Am scris aceasta carte eu, caprarul Nicolae, / C-o mana pe-un cofrag si alta fix pe Nastase....

Ioan Botis





* Romania pierde teren in favoarea Ucrainei pe cursul Tisei
”Rapt” teritorial

Romania pierde, an de an, teritoriu in favoarea Ucrainei. Din pacate, vinovatul de “hotie” nu poate fi tras la raspundere, desi i se cunoaste “numele”. De ce? Pentru ca e raul Tisa. Dupa unele estimari, incepand din 1990 s-au pierdut circa 70 de hectare de teren, dupa altii mai mult, iar dupa unii, am castigat teren! Care este realitatea la frontierele celor doua state?

Ultima reglementare de frontiera pe cursul Tisei a avut loc in anii ‘70. Tratatul era semnat de Republica Socialista Romania, respectiv Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. In 1991, momentul declararii independentei Ucrainei, aceasta a luat forma fostei RSS Ucrainene, respectiv a acceptat delimitarea sovieto-romana, pastrand aceleasi borne de demarcatie. Teoretic, frontiera romano-ucraineana trece prin mijlocul albiei minore, pe talvegul Tisei. Cum cursul raului Tisa se deplaseaza periodic, in mod cvasioficial si limita dintre tari cunoaste noi repere. Urmandu-se regulile internationale, delimitarea se reface din timp in timp, tinand cont de noile realitati din teren. Cursul Tisei a suferit mari modificari din 1970 si pana in prezent, mai ales dupa 1990. Inundatiile catastrofale din 1970, 1975, 1986, 1998 si 2001 au schimbat total cursul raului. Fiecare a rupt din malurile celor doua state. Putin din cel ucrainean (in zona confluentei Izei cu Tisa si in dreptul comunei Sarasau) si mult mai mult din cel romanesc: la Teceu-Remeti, Campulung la Tisa, Sighetu Marmatiei si comuna Bocicoiu Mare. Lungimea granitei fluviale dintre Romania si Ucraina este de 62 de kilometri, dintre care 12 kilometri in zona defileului Cuzi (intre satele Lunca la Tisa si Valea Viseului) este o granita statica, inchingata intre masivele muntoase. In rest, in zona luncii, situatia este… albastra. Aparent, nu poti lupta impotriva naturii. In fapt, vinovati sunt si unii factori de raspundere.

Padurea si balastul

Numai 10 metri sa fi avansat in ultimii treizeci de ani Tisa in medie spre nord si rezulta 50 de hectare smulse prin eroziunea naturala provocata de nesabuinta oamenilor. Alte state, pentru o suprafata identica, starnesc mare valva. Cele mai mari pierderi s-au petrecut la inundatiile dintre 1999-2001. In principal, motivele sunt: 1) disparitia vegetatiei forestiere din lunca inundabila si transformarea acesteia in teren agricol; 2) balastierele care exploateaza intens pietrisul raului. Padurea de lunca, avand un rol inestimabil in fixarea albiei si prevenirea eroziunii malurilor, a disparut in timp, dar mai ales in perioada 1990-2004. Imediat dupa Revolutie, cetatenii au pus stapanire (mai ales in zona Sighet si Bocicoi) pe terenurile altadata inaccesibile (din cauza granitei), loturi de multe ori mostenite din strabuni, le-au defrisat barbar si au inceput sa le cultive cu cartofi, porumb sau legume. Autoritatile neintervenind, inevitabilul s-a produs: masivele salcii si plopi au fost taiati pana la unul, iar la viiturile de primavara, apele au muscat adanc din loturile agricole, ajungand ici-colo la zeci de metri in interiorul Romaniei… Balastierele pe Tisa au devenit o prezenta stabila incepand din anii ‘70, epoca construirii cartierelor de locuinte din Sighet. Pietrisul celuilalt rau sighetean (Iza) nu este recomandat in domeniul constructiilor, din cauza salinitatii sale prea ridicate. Revolutia n-a adus nici o schimbare, vechiul trust de constructii socialist a dat faliment, dar balastierele au ajuns in alte maini si astazi fiecare exploateaza pietrisul direct din albia Tisei, in schimbul platirii unei taxe modice. Exploatarea permanenta a balastului de pe malul romanesc contribuie, la randu-i, la modificarea cursului Tisei si la inaintarea acesteia, pe furis, spre sud, spre Romania.

In toti acesti ani, ucrainenii au evitat lucrarile de acest gen si distrugerea ecosistemului riveran, pe lungimi de zeci de kilometri padurile de lunca, protejandu-le malurile raului, ca o adevarata frontiera verde.

Parerea specialistilor

Sorin Grigor, responsabil cu protectia civila in zona Sighetu Marmatiei: ”Da, am pierdut foarte mult teren. De fapt, nimeni nu stie cat. Prin deplasarea Tisei spre sud, prin fenomenul eroziunii, s-a pierdut din teritoriu mai ales in zona Teceu-Remeti, Campulung la Tisa si Bocicoiu Mare. Am auzit ca in curand se vor efectua masuratori precise, prin intermediul tehnologiei satelit-GPS.” Alexa Bout, sef de sistem in cadrul SGA Somes-Tisa Sighetu Marmatiei pare optimist: ”Privitor la suspiciunile de pierderi teritoriale, credem ca Romania n-a pierdut nimic, ci chiar a castigat (!). Astfel, la Sarasau, insula din dreptul comunei, cu o suprafata de circa patru hectare, revine acum Romaniei. Albia minora a Tisei a ramas aceeasi, iar linia de frontiera este stabila. In urma viiturilor din 3-6 martie 2001, Romania a pierdut temporar suprafata de circa 30-40 de hectare, in zona frontului de captare a apoi potabile pentru Sighetu Marmatiei din satul Craciunesti (comuna Bocicoiu Mare). Atunci, Tisa s-a mutat spre sud, lasand puturile pe malul ucrainean. In urma masurilor energice si prin construirea unui puternic dig ce a deviat cursul temporar al apei, terenul in cauza a fost recuperat (nu inainte de a fi fost jefuite puturile de catre nord-maramureseni). Lemne s-au taiat dintotdeauna in zona luncii Tisei, iar balastierele au fost la fel de exploatate si inainte de 1989, si nu s-a intamplat nimic. Desi unii cetateni din comunele riverane declara ca au detinut o data terenuri care azi sunt in Ucraina, aceste deplasari posibile ale cursului Tisei au avut loc demult de tot.” Comisar Cristian Moisuc, adjuntul sefului IJPF Maramures: ”Da, am pierdut, dar nu in mod oficial. Ultima delimitare s-a efectuat in anii ‘70, si o alta s-ar putea sa se efectueze la anul. In acest moment ne ghidam dupa vechile borne de frontiera. Paradoxal, dar ceea ce pierdem la Tisa castigam la Dunare, asa ca suprafata Romaniei ramane aceeasi. Nu as putea preciza care este suprafata totala pierduta in decursul anilor.” Gheorghe Mihai Barlea, fost prefect al Maramuresului in perioada 1996-2000: ”Dupa inundatiile din anul 1999 am constituit o comisie care a verificat daca s-a pierdut teritoriu in defavoarea Ucrainei. Nu am descoperit pierderi semnificative, dar, probabil, acestea au survenit ulterior. Lipsa de indiguiri si vidul legislativ isi pot face efectul.” Concluzii: multi recunosc ca pierdem teren in favoarea Ucrainei. Nimeni nu stie cat si nimeni nu a alcatuit un plan de indiguiri, plantari de arboret, crearea unui cadru legislativ strict, pentru a nu se mai exploata haotic balastul si pentru diminuarea eroziunii prin agricultura. Toata lumea sta si isi baga capul in pamant ca strutul. Iar raul Tisa, parsiv, la fiecare crestere a apelor mai fura cate o palma din pamantul romanesc. Numai ca in acest caz, nu putem semnala necazul nici cancelariilor occidentale, nici Curtii Penale de la Haga. E doar vina noastra.

Teofil Ivanciuc





* Peremistii se pregatesc de campanie

Peremistii din Maramures, Satu Mare si Salaj s-au intalnit in Baia Mare. Sedinta a fost prezidata de Gheorghe Funar, secretarul general al PRM. In pauza sedintei, Funar, Vasile Mois (deputat) si conducerea filialei maramuresene au prezentat presei problemele dezbatute. “Am declansat actiunea de strangere de semnaturi pentru sustinerea candidaturii lui Corneliu Vadim Tudor la presedintie”, a spus Funar. Pentru a da dovada de operativitate, maramuresenii detin deja o parte din semnaturile cerute. Tot la capitolul pregatiri, pana in 20 septembrie, organizatiile judetene trebuie sa prezinte listele cu propuneri pentru Parlament. “Fiecare organizatie va avea o comisie care va analiza candidaturile depuse si va alcatui lista, cu o rezerva de 25%. Comisia de la Bucuresti va decide ordinea pe liste”, a spus Funar. Candidatii PRM trebuie sa indeplineasca 15 criterii generale (studii universitare, cunoasterea unei limbi straine sau sustinerea financiara a propriei campanii) si 10 speciale. In urmatoarele saptamani, organizatiile judetene vor trebui sa realizeze si liste cu observatorii partidului la alegeri. Cam multe liste trebuie sa alcatuiasca cei din PRM, noroc ca presedinte va fi doar unul.

Mihaela MIHALEA







* Schimbari la varf in partidul pensionarilor

Filiala maramureseana a Partidului Pensionarilor si Protectiei Sociale (PPPS) a prezentat ultimele evolutii structurale ale partidului. Desi au trecut vreo doua luni de la alegeri, pensionarii inca mai pastreaza gustul amar al infrangerii. “Inca nu suntem lamuriti ce anume s-a intamplat la alegeri… cum s-au numarat voturile... Intr-adevar, ne-am confruntat cu o serie de probleme, care au afectat activitatea noastra in timpul alegerilor. Si degringolada din partid a fost una din probleme. Am avut deceptii, fostul presedinte si-a facut de cap si ne-a vandut celorlalte partide”, a spus Augustin Chira, presedintele organizatiei judetene a PPPS. Dupa ce in urma cu cateva luni Chira a fost demis si repus in functie de cateva ori, situatia partidului s-a stabilizat la cel de-al treilea congres al PPPS, care a avut loc in data de 28 august 2004 la Bucuresti. “La congres s-a discutat despre activitatea conducerii superioare a partidului si, in special, a presedintelui. S-a hotarat schimbarea celor din functiile superioare, pentru ca am vrut sa se echilibreze forta partidului. Patru persoane au fost chiar excluse din partid”, a spus Chira. Tot la congres s-a stabilit si noua conducere. Noul presedinte national al PPPS este Augustin Chira, presedinte executiv este Stefan Dumitrescu (unul dintre membrii fondatori), iar prim-vicepresedinte este Iosif Marginean (presedintele organizatiei din Timis). Cu aceste schimbari in structura superioara, pensionarii spera sa revina in atentia alegatorilor, iar in timp, sa aiba un cuvant de spus in politica romaneasca. Pentru alegerile din toamna sunt hotarati sa negocieze si-i vor sustine pe aceia care vor sa imbunatateasca viata pensionarilor din Romania pe termen lung, si nu doar in pragul alegerilor.

Mihaela MIHALEA