ANCHETE, ATITUDINE, POLITICA

* COM(anda) SUPER(iorilor)

* Sondajul increderii maramuresenilor

* Avertismentul lui Mihalache

* Ilegalitatile in cazul pensiilor din CAP din Sieu dezvoltate in
Reteaua panzei de “paianjen”

* Campania GAZETEI de strangere de donatii pentru spirometru a ajuns
La 100 de milioane!

* Schimbari in conducerea institutiilor

* Coltu’ meu
Moisei si primarul penal

* Investitie de 5 milioane de euro, finalizata pe ultima suta de metri!
Deznodamant chinuit de minciuna

* In plina campanie anticoruptie, Chiuzbaian
Are protectori la dosare?

* Schimbul de azi
Politia si cumplita cutezanta

* “Renationalizarea” din Mocira, cauzata de un act normativ!
Paguboasa nestiinta

* Ma tot mir
Misoginism de Harvard

* Verificarea calitatii blocurilor ANL Sighet:
Dezastru confirmat!

* COM(anda) SUPER(iorilor)

Inainte de 1990, multe din spatiile comerciale din judet (peste 250) erau detinute de Prodaliment (pentru comercializarea produselor alimentare) si ICSMI (pentru comercializarea produselor industriale). Ca un facut, privatizarile celor doua societatii s-au lasat cu un scandal pe masura importantei! La 15 ani de la Revolutie, cele doua societati sunt “macinate” de procese nesfarsite, de interesele unui grup de “initiati” ce au reusit sa puna mana pe spatii comerciale aflate in buricul targului si cele mai bune de prin judet.

Dupa ’90, ICSMI s-a divizat in patru societati comerciale: COM SUPER, COM DINAMIC, Magazinul Universal “MARAMURES” si INDUSTRIAL COM. Un caz aparte il reprezinta COM SUPER, societatea care a ramas cu cele mai multe spatii comerciale. In 1994, Fondul Proprietatii de Stat (FPS) si Fondul Proprietatii Private Banat-Crisana (FPP) au scos la vanzare trei pachete cu actiunile societatii (era “perioada de glorie” a privatizarii prin MEBO si prin PAS). In 1994, potrivit prevederilor legale, cei 164 de salariati ai societatii s-au constituit intr-un PAS (asociatie a salariatilor) si l-au ales drept presedinte si membru in Consiliul de Administratie pe Stefan Gheorghe, fost jurist al societatii. In ’95, salariatii au fost anuntati ca se vor cumpara actiuni (altfel spus, isi vor cumpara societatea la care lucrau). In graba, fiecare angajat a cotizat cu ce a avut acasa sau a putut face rost. Grosul actiunilor a fost luat de conducerea societatii, ce pregatea actiunea de un an. Dupa cumpararea actiunilor de catre PAS-ul COM SUPER, aceste actiuni au fost transferate actionarilor, care au primit un certificat de actionar. Ulterior, acestia au participat la beneficiile societatii, prin distribuirea de dividende. La inceput, angajatii societatii nu prea au stiut cu ce se mananca privatizarea, cei multi nefiind informati corect de conducere despre subtilitatile privatizarii. De altfel, majoritatea privatizarilor prin aceasta metoda au ajuns in instanta.

Consiliu ilegal si exclusii

Dupa cumpararea actiunilor a fost ales un alt Consiliu de Administratie (CA) pe un mandat de 4 ani. In mod straniu, acest CA nu a convocat nici o adunare a actionarilor in cei patru ani (pana in 1999)! Conform legii, dupa patru ani de activitate trebuia ales alt CA sau confirmat cel existent. Numai ca la COM SUPER legea a fost doar o anexa la un proces de privatizare ce incepea sa miroase urat. Asa ca membrii CA s-au facut ca ploua. Aceasta “scapare” duce la concluzia ca din 1999, CA a functionat ilegal. Dupa 2000, nemultumirile salariatilor au inceput sa se faca auzite. Cei care au pus la cale privatizarea au inceput sa acumuleze si actiunile salariatilor (multi salariati le-au vandut membrilor CA). Cei care credeau ca vor putea sa-si cumpere magazinele in care au lucrat ani intregi (ideea pe care s-a “pedalat” cand s-a pus problema privatizarii) au priceput ca au fost trasi pe sfoara. Si au inceput sa puna intrebari, sa ceara convocarea AGA, luarea de decizii in cunostiinta de cauza. In 18 august 2003, aceste presiuni au dus la convocarea unei sedinte AGA. Din motive de procedura, sedinta AGA s-a amanat pentru 19 august 2003, cand, in sedinta condusa de Consiliul de Administratie compus din Gheorghe Stefan, Elvira Cosma, Rodica Armas, Pal Flesch si Coman Klara s-a hotarat excluderea a doi membri din asociatie, respectiv Rodica Dobrican si Otilia Lascau. S-a prezentat un referat cu privire la unele asa-zise abateri comise de cele doua asociate si actionare (impreuna au 5% din totalul actiunilor), intocmit de Gheorghe Stefan, astfel ca Dobrican si Lascau si-au pierdut calitatea de asociati si membri PAS. Ulterior, in 9 septembrie, in urmatoarea sedinta AGA, s-a hotarat dizolvarea asociatiei si repartizarea actiunilor fostilor membri (Dobrican si Lascau) celorlalti actionari. Astfel, in registrul actionarilor au fost radiate cele doua nume, ceea ce a facut ca Dobrican si Lascau sa nu poata dispune de certificatul de actionar, fiind lipsite de dreptul la dividende si la vot in cadrul AGA societatii si neputand vinde actiunile lor altor persoane pentru a-si recupera banii.

Start la procese

Initial, la COM SUPER au fost 164 de actionari, cu timpul numarul acestora s-a restrans. Divergentele intre actionarii ramasi au inceput in 2001 pe fondul unor probleme de administrare a PAS. Un grup de 25 de asociati a decis ca i se cuvine mai mult si a inceput sicanarea celor care nu erau in gratiile lui. Totul a culminat cu excluderea celor doua actionare si asociate in acelasi timp. Referatul la adresa lor a fost intocmit de Gheorghe Stefan si “binecuvantat” de Rodica Armas, Elvira Cosma si Klara Coman, inducand in acest fel in eroare membrii AGA, care au votat in consecinta. Aceste serii de ilegalitati nu au ramas fara urmari. Cele doua actionare “radiate” dupa interesul unui grup au deschis mai multe procese pentru a dovedi ca la COM SUPER s-a lucrat in dispretul legii. In primul rand, actele emise de consiliul de administratie dupa 1999 sunt ilegale, deoarece CA functiona ilegal. Fiind supuse nulitatii absolute, instanta de judecata a anulat hotararile AGA, convocata ilegal si care a emis acte fara nici un suport juridic. Apoi, hotararea de excludere a celor doua salariate putea fi atacata in instanta in termen de 30 de zile. Dar Consiliul de Administratie nu a asteptat scurgerea acestui termen si a comis o noua ilegalitate, repartizand actiunile celor doua catre ceilalti asociati (fapt care nu era prevazut nici in statutul asociatiei si nici in cel al COM SUPER), dupa trei saptamani. Astfel ca in noua lista a actionarilor, Lascau si Dobrican nu mai apar. Numai ca excluderea din asociatie nu are nici o legatura cu calitatea de actionar, nici un actionar nefiind obligat sa fie si asociat. Deci excluderea celor doua din cadrul actionarilor este o crasa ilegalitate. Lascau si Dobrican au inceput o serie de procese pentru recuperarea prejudiciului si au depus plangere penala impotriva vinovatilor. In luna decembrie 2004, Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures a trimis in judecata patru asociati, pentru aducerea unui prejudiciu de 14,1 miliarde lei in dreptul lui Otilia Lascau si 8,2 miliarde lei pentru Rodica Dobrican. Principalul vinovat a fost considerat Gheorghe Stefan, care intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de fals intelectual, inselaciune si delapidare. Iar Elvira Cozma, Rodica Armas si Coman Klara, in calitate de membre ale Consiliului de Administratie si actionare, se fac vinovate de comiterea infractiunilor de complicitate la inselaciune si delapidare. Alaturi de acestea a fost cercetat si Pal Flesch, in calitate de membru al Consiliului de Administratie, dar in dreptul sau s-a retinut ca nu a fost de acord cu hotararea celorlalti si a sustinut ca excluderea celor doua nu este justa. In final, a fost scos de sub urmarire penala. In ceea ce-l priveste pe Pal Flesch si restul povestii, vom reveni cu elemente socante pentru cei care ancheteaza cazul.

Avocat si cercetat penal!?

Gheorghe Stefan s-a nascut in Somcuta Mare, iar in prezent are domiciliul in Baia Mare. Are 51 de ani si a studiat Dreptul. A fost timp de mai multi ani juristul de casa al ICSMI, iar dupa privatizarea societatii a devenit presedintele PAS, presedintele Consiliului de Administratie, asociat si actionar la COM SUPER. In urma cu cativa ani, Gheorghe Stefan a dat un examen pentru a fi primit in Baroul Avocatilor Maramures, dar a cazut testul. Fiind in relatii apropiate cu decanul Baroului Mures, a “incercat” si acolo acelasi examen, pe care l-a trecut. Nu ne miram. In prezent este avocat si profeseaza in Baia Mare. Desi trebuia sa instiinteze Baroul Mures de faptul ca este cercetat penal, nu avem informatii ca s-ar fi intamplat asta. Persoanele care au anuntat Baroul Mures de faptul ca Stefan a fost trimis in judecata sunt cele doua victime, Dobrican si Lascau. Mentionam ca l-am contactat in mai multe randuri pe Stefan, pentru o eventuala intalnire, dar acesta a amanat-o de fiecare data, invocand diferite motive. La fel s-a intamplat si cu Rodica Armas, care a refuzat dialogul cu noi, motivand ca singurul in masura sa ne dea explicatii este Stefan.

ULTIMA ORA: Stefan a vorbit...

Pana la urma, Stefan a acceptat discutia. Declaratia sa constituie un atac dur la adresa celor care au atras atentia asupra matrapazlacurilor de la COM SUPER. “In 1994, directorul Com Super si presedintele PAS era Traian Zaharia si contractele au fost negociate de el. Dupa pensionarea sa, am ajuns eu presedinte PAS. Este o mare confuzie in acest caz. Noi nu am retras calitatea de actionar, ci pe aceea de asociat. Asta se intampla in august. Ele si-au pierdut actiunile pentru ca, fiind excluse din PAS, nu au beneficiat de acestea la distribuirea actiunilor in luna septembrie. Totul s-a facut conform legii, dupa plata integrala a actiunilor de catre PAS in favoarea fostului FPS, contract scadent in 2005. Si de ce le-am exclus? Pentru ca fara a cere aprobarea conducerii PAS, au intrat in posesia unor acte aflate in arhiva Politiei (cum ar fi contractele de privatizare, contractele cu bancile) si le-au dat publicitatii, in ziare centrale si locale. Mai mult, au spus despre ele ca sunt false. Ca nu le-am semnat noi si ca am falsificat statutul asociatiei. In acest fel l-au acuzat si pe notarul Vasile Dragos, alaturi de Maria Morcovescu (vicepresedinte al Camerei de Comert si Industrie) si Maria Kelemen (pe atunci director al Registrului Comertului). In acest dosar avem de a face cu o mare gafa a procurorului. Este o aberatie. Cu tot respectul pentru unii, dar domnul procuror nu cunoaste legea, fiind nevoie sa citeasca dreptul comercial. Care e mai greu pentru domnul procuror. In plus, exista si abuzuri din partea lucratorilor de politie, care dupa ce ne-au ridicat toate actele societatii, nu ni le-au restituit in totalitate. Dobrican si Lascau fac scandal pentru ca sunt impinse in fata. De exemplu, avocatul lor merge in sedinta de Consiliu Local si sustine anumite treburi legate de spatiile acestea. O face in calitate de avocat sau de consilier local? Nu zic mai mult. Plec de la prezumtia de nevinovatie. Sa vedeti ce s-a intamplat la evacuarea celor doua. Pentru ca exista o hotarare irevocabila data de Curtea de Apel Cluj. Cele doua nu si-au platit chiria la timp si au fost evacuate din spatii. Cand a venit executorul judecatoresc Bud Robert, Dobrican s-a opus si a luat cutitul. Executorul nu a mai intervenit si Dobrican a ramas in spatiu inca 2 ani. Iar in ordonanta procurorului se spune ca executorul nu a intervenit pentru ca Dobrican luase cutitul cu scopul de a se sinucide. Tot cele doua au afirmat intr-o sedinta AGA ca la Politie se poate face orice, atata timp cat ai bani. Despre Pal Flesch nu pot sa spun decat ca mi s-ar parea normal sa fie cu noi, in aceeasi oala”, a declarat Stefan Gheorghe.

Nicolae Teremtus, Ciprian Dragos












* Sondajul increderii maramureSenilor

Daca ne referim la politica si politicieni, rolul sondajelor de opinie este de a arata care este locul in preferintele populatiei a unui partid sau altul, cat de cunoscuti sunt politicienii cu functii reprezentative, ce asteapta cetatenii cu drept de vot de la alesi, care sunt temerile oamenilor etc. Zilele trecute, am intrat in posesia unor date legate de Maramures, date extrase dintr-un sondaj efectuat la inceputul acestui an.

Sondajul referitor la viata politica a fost comandat de o organizatie a societatii civile si a fost efectuat de unul din cele mai cunoscut institute de sondare a opiniei publice. Nu stim daca rezultatele acestui sondaj vor fi facute publice in totalitate, dar credem ca, spre deosebire de sondajele preelectorale sau cele din anul electoral 2004, sunt mai aproape de realitate. Macar prin prisma faptului ca a trecut furia politica si interesul pentru ca un partid sau altul “sa iasa bine”. Consideram ca aceste date pot fi benefice tuturor celor care vor sa tina seama. In fond, ne pregatim pentru marea aderare atat noi, cei multi, cat si partidele, ce vor trebui sa faca fata cerintelor politice din UE. Iata cateva din cele mai interesante intrebari si rezultatele, cu mentiunea ca notorietatea si increderea in politicieni sunt exprimate cu note pe o scara de la 1 la 10. F Notorietatea politicienilor maramureseni:
Cristian Anghel – 8,4; deputatul Mircea Man – 6,8; Eugenia Godja, primarul Sighetului – 5,6; senatorul Liviu Doru Bindea – 5,3; deputatul Ioan Buda – 4,1; democratul Dan Marinca – 3,8; senatorul ajuns ministru, Codrut Seres – 3,15; deputatul Ioan Hoban – 2,9; deputatul Radu Stroe – 2,7; deputatul Dan Mihalache – 2,4; deputatul UDMR de Maramures – 1,7.
F Increderea in politicienii maramureseni:
Cristian Anghel – 7,53; urmat de Mircea Man – 6; Liviu Doru Bindea si Ioan Buda - 4,2; deputatul Angela Buciu – 3,9; Dan Marinca – 3,8; Ioan Hoban - 2,9; Radu Stroe – 2,7; urmeaza un grup de politicieni din administratia judetului, presedintele CJ, vicepresedinti, deputatul UDMR cu 2 si sub aceasta cota. F Daca maine ar fi alegeri:
Alianta DA Maramures – 54%; PSD – 11,3%; UDMR – 10,6%; PRM – 4,3%; PUR – 2,4%. Nu au raspuns la aceasta intrebare – 13,1% din cei chestionati, iar peste 4% ar vota cu alte partide.
F Daca maramuresenii sunt multumiti ca au prefect din partea UDMR: raspuns da – 15,1%; raspuns nu – 52%. Restul au raspuns “nu stiu” sau nu au dorit sa raspunda.

Efectul Basescu

Raspunsurile la cele trei intrebari sunt suficiente pentru a ne face o parere cu privire la modificarile in preferintele politice ale maramuresenilor. In primul rand, este de semnalat ca primarul Baii Mari ramane cel mai cunoscut si mai apreciat politician al judetului. Un motiv in plus pentru PNL sa regrete ca Anghel nu a fost pus pe listele de la alegerile generale. Cu siguranta, altele ar fi fost rezultatele. Man, abonat la locul doi (un loc pe podium, dar…) se pastreaza in procentele obisnuite, semn ca are un “fan-club” si doar atat. Spectaculoasa, in opinia noastra, este cresterea lui Ioan Buda. Daca ne aducem aminte, la alegerile preliminare, fostul prefect a avut in Baia Mare un rezultat catastrofal. Dupa campania electorala, in care Buda a fost unul din cei care au muncit, pentru filiala, au inceput sa apara si rezultatele. In momentul de fata, Buda sta mai bine in sondaje ca liderii cu vechime si cunoscuti ai PSD. Senatorul Bindea este, de asemenea, intre cei mai cunoscuti politicieni ai judetului. Ceea ce confirma ca a fost locomotiva filialei. Seres si Mihalache, politicienii care au adus un suflu nou in PSD Maramures, dupa o luna in care au luat contact cu realitatile maramuresene, se claseaza onorabil, mai bine decat alti parlamentari cu pretentii. O nota aparte pentru medicul Dan Marinca, primul prefect liberal al judetului. Desi nu a mai avut functii politice de ani buni, desi a stat in linia a doua a PD pana la alegerile generale din 2004, Marinca se bucura de o recunoastere ce dovedeste ca “radierea” lui de pe lista cu propunerile pentru Prefectura Maramures a fost o miscare politica gresita. Cel mai surprinzator rezultat este cel privitor la preferintele pe partide. Alianta este pe primul loc, cu un scor zdrobitor, mult mai aproape de ce stiam ca doresc maramuresenii. Aceasta schimbare fata de alegeri poate fi un semnal ca presedintele Traian Basescu face o impresie excelenta. Nonconformist, popular la modul placut, fara fite si cu un tonus politic ridicat, presedintele Romaniei a reusit in scurt timp sa fie apreciat chiar si de cei care il contestau inainte de alegeri. In ceea ce priveste problema prefectului de Maramures, nu este nevoie de nici un comentariu. Poate doar faptul ca, in ciuda celor declarate de prefect si subprefect, mandatul acestora este doar pe un an de zile. Potrivit noilor reglementari (cerute si de legislatia europeana), din 2006 prefectii si subprefectii vor fi inalti functionari publici, adica vor avea contract de munca, la fel ca orice functionar public. In acest context, anul viitor, o data cu depolitizarea acestor functii, se va organiza concurs pentru ocuparea lor, concurs la care se poate prezenta oricare dintre cei care indeplinesc cerintele profesionale. Concursul va fi in scris, iar gramatica limbii romane va fi una din cerintele de baza.

Nicolae Teremtus










* Avertismentul lui Mihalache

Dupa o perioada destul de lunga de tacere, liderii PSD Maramures, mai exact, deputatii Ioan Buda si Dan Mihalache, s-au intalnit cu presa baimareana. Cei doi lideri au fost relaxati, deschisi in declaratii, chiar duri la adresa modului in care se pare ca vor avea loc schimbarile in administratia judetului.

Fostul prefect, Ioan Buda, a tinut sa explice “intamplarea de la Cluj”, subiect fierbinte in cadrul PSD. “Nu am semnat acea declaratie in numele filialei, ci in nume personal… Aaa… ca am venit si le-am explicat colegilor si sa stiti ca au inteles. Nu sunt probleme. Eu am semnat in nume personal si in numele celor care gandesc ca mine. Si sunt…”, a spus Buda fara a preciza cati sunt cei pe care i-a reprezentat la Cluj. Buda a mai spus ca se fac pregatiri pentru Congresul partidului, ca se vor organiza alegeri in organizatiile locale si, dupa Congres, vor fi alegeri si la nivel de filiala. Referitor la “subiectul Cluj”, Dan Mihalache a explicat, cu harul unui fin analist politic, ca este nevoie de modernizarea PSD. Mihalache a mai spus ca din punct de vedere personal il vede pe Ioan Rus ca un adevarat lider al pesedistilor ardeleni. Cei doi deputati au birouri parlamentare in Baia Mare, dar si in judet (Buda la Targu Lapus, iar Mihalache va avea un birou la Viseu sau Borsa).

“Respectati legea”!

Legat de evidentele schimbari la nivelul conducerii institutiilor descentralizate, cei doi lideri PSD au cerut ca Alianta D.A. sa respecte legea. “Nu punem in discutie dreptul actualei Puteri de a-si pune oamenii la conducerea institutiilor din teritoriu, dar aceste schimbari trebuie facute conform legii. In Romania anului 2004, este o conditie a integrarii. Nu mai suntem in Romania anului 1996. Abordarea administratiei cu frenezia mentala a CDR arata ca cei de la Alianta D.A. nu s-au maturizat, nu stiu ce este administratie”, a spus Mihalache. Deputatul PSD a fost dur intr-o declaratie facuta pe o tonalitate... calma. “O somam pe doamna prefect Bondi sa isi ia misiunea in serios. In fisa postului de prefect se spune ca aceasta asigura respectarea legii. Nu trebuie sa fie un instrument de implementare al algoritmului politic in administratia publica”, a mai spus Mihalache. Deputatul PSD a afirmat ca la nivelul filialei va fi constituit un grup de asistenta juridica pentru a veni in ajutorul celor care vor fi schimbati in mod abuziv din functiile detinute. Pe de alta parte, preconizatele schimbari vor fi destul de greu de efectuat, multi dintre conducatorii de institutii descentralizate sunt functionari publici, iar statutul acestora face ca schimbarile sa fie greoaie, aproape imposibile. Ramane de vazut cum vor gestiona liderii Aliantei aceasta problema.

Nicolae Teremtus










* Ilegalitatile in cazul pensiilor din CAP din Sieu dezvoltate in
Reteaua panzei de “paianjen”

Departe de a fi stins, scandalul starnit de pensiile acordate ilegal unor sateni din comuna maramureseana Sieu e cuprins de noi valvatai cu iz penal. Cand “pompierii” vor reusi sa stinga incendiul de la Casa Judeteana de Pensii Maramures, speram ca din “cenusa rezultata” sa apara si numele “greilor” care au facut posibila fraudarea bugetului de Stat.

Cazul Sieu (in care, beneficiind de “letargia” unor sefi din institutii ale Statului, cateva sute de sateni au primit ilegal pensii CAP) ridica serioase semne de intrebare asupra onestitatii sau profesionalismului catorva tovarasi care au facut posibila fraudarea bugetului de Stat: Valentin Tuvene (primar in Sieu), Ileana Sofinet (sefa Casei de Pensii Sighetu Marmatiei), Gavril Miclea (directorul general al Casei Judetene de Pensii Maramures), procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Baia Mare si ofiterii de politie din Sighet si Baia Mare care “prin abnegatia de care au dat dovada” au facut posibila continuarea ilegalitatii.

Sofinet, justificari

Ileana Sofinet, cea care trebuia sa sesizeze inca de la inceput despre matrapazlacurile de la Sieu, sustine ca a aflat “foarte tarziu” despre ilegalitati. “Registrul ala n-a fost complet (?), in sensul ca nu cuprindea toate persoanele care au prestat munca la CAP Rozavlea. Acest registru l-am primit prin 2002 sau 2003 de la Baia Mare, in momentul cand am devenit casa de pensii de sine statatoare. In registru erau trecute perioada de timp lucrata de fiecare ceapist, numarul de norme etc. Pe de alta parte, opisul intocmit de Primaria Sieu a fost neconcordant cu cel din Baia Mare”, a incercat Sofinet sa justifice cum a fost posibil ca Statul sa fie fraudat. Numai ca sefa Casei de Pensii din Sighet omite sa sublinieze ca registrul (complet sau incomplet, nu Sofinet era abilitata sa decida, ea era numita in acea functie pentru a veghea aplicarea legii!) era singura baza legala pentru operarea dosarelor de pensii. Dar nu aceasta este problema care ridica serioase semne de intrebare asupra lui Sofinet, ci faptul ca nici macar nu si-a sesizat superiorii de la Casa Judeteana de Pensii! Acestia sunt cei care au verificat informatiile primite “din interior” (nu de la Sofinet!), au primit confirmarea Casei Nationale de Pensii a faptului ca “practica Sieu” nu e legala si, in iulie 2004, i-au “pus in vedere ca are OBLIGATIA de a verifica dosarele din LISTELE DE ERORI TRANSMISE LUNAR (!) si de a comunica de urgenta situatia acestora”. Tot Sofinet are o interpretare personala si, se pare, neconforma cu realitatea, a reactiei pe care a avut-o in momentul in care a aflat ca adeverintele de la Sieu nu sunt in regula. “Cand am descoperit asta (fals, CJP a descoperit – n.red.), noi am sesizat Politia Sighet, prin iunie-iulie 2004 (fals, vezi declaratia sefului Politiei Sighet – n.red.). Situatia nu este unica in zona: nu exista registre nici la Salistea de Sus (secretarul ne-a spus ca ar exista totusi ceva, la Baia Mare)! Nu stim nici macar cate CAP-uri au existat in Maramuresul istoric, mai ales ca, pana de curand, am fost niste simpli plimbatori de dosare, o veriga intre pensionari si Casa de la Baia Mare”, a declarat Sofinet. Declaratia lui Liviu Indre, seful Politiei municipiului Sighetu Marmatiei, contrazice de doua ori “alibiurile” lui Sofinet: referitor la data sesizarii (un decalaj de o luna!) si “amploarea” acesteia (s-a solicitat verificarea unei singure adeverinte!).

Politia, disculpari

”Doamna Sofinet ne-a trimis in septembrie 2004 o adresa prin care solicita cercetarea veridicitatii unei singure adeverinte de la Sieu (!), emisa pe numele lui Sas Vasile. Ofiterii nostri de la Serviciul de Investigare a Fraudelor (condus de ofiterul Botis) s-au deplasat acolo cercetand o cauza fara caracter penal (specific asta caci, daca era penal, trebuia sa existe o solicitare de la Parchet), nereusindu-se a se stabili daca a fost sau nu o frauda. N-am avut cum obtine alt rezultat, ne-am bazat pe actele notariale care autentificau arhiva si care au o greutate. Ca o paranteza, nici nu era competenta noastra sa investigam la Sieu, localitate care nu cade in competenta Politiei Sighet, ci in cea a comunei Dragomiresti”, a declarat Indre. Tot “ca o paranteza”, il informam pe comisarul sef Indre ca e cel putin suspect modul in care rezolutia data de oamenii sai s-a bazat doar pe un registru refacut “dupa ureche” si autentificat la notariat. De ce e suspect rationamentul? Pentru ca taman Valentin Tuvene, primarul din Sieu mai avea o “bulina neagra”, care era cunoscuta si de catre politistii sigheteni. Acestia il cercetasera anterior pe Tuvene intr-un dosar penal in care primarul din Sieu era invinuit de dare-luare de mita! Mai mult, in 12 august 2003, dosarul a fost trimis la Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures cu propunerea de incepere a urmaririi penale! E drept ca de atunci nu s-a mai auzit nimic despre acest dosar, ca de altfel despre multe altele. O posibila explicatie despre rezolutia “miraculoasa” data de serviciul de Investigare a Fraudelor ar fi amicitia dintre familia sefei Casei de Pensii Sighet si seful acestui serviciu al Politiei Sighet (despre care se zvoneste ca ar fi pole position pentru ocuparea functiei de sef de politie). Asta, asa, in atentia celor care inca mai traiesc in reverie, la birou.

Marturia lui “Buzala”

Am ascultat si reactia celor din comuna Rozavlea (de care a apartinut si Sieu pana in 2002, si care ar fi trebuit sa cunoasca situatia “buclucasului” registru). Ioan Tisalita zis Buzala, fost brigadier CAP intre 1962 (anul infiintarii) si 1989, ne-a fost recomandat ca fiind cel mai in masura sa stie ce si cum e cu CAP-ul. “CAP Sieu a fost separat de CAP Rozavlea, asta pana prin 1986-1987, cand s-au unit pentru 2 ani, inainte de desfiintare. Arhiva CAP Sieu a fost depozitata acolo, la birourile lor, si nu in Rozavlea. Acolo a si ars, dupa Revolutie. Cum pe atunci (’90-’92) Sieu si Rozavlea erau o singura comuna, condusa de primarul Florea Dumitru, acesta le-a ordonat brigadierilor din Sieu sa refaca in timp de doua saptamani arhiva. Io le-am spus ca n-au facut bine, scriind din cap normele si oamenii. Ase s-a ajuns ca s-o trecut oameni care n-or lucrat, cu pensie intreaga, iar altii, care o muncit o gramada, cu jumatate de pensie.” Dumitru Florea, fost primar al Rozavlei, actualmente diriginte al postei din comuna, sustine cu totul altceva: ”Dupa Revolutie, situatia o scapat de sub control, pana s-o constituit noile organe de ordine. La inceputul lui ’90, animalele de la CAP o fost impartite de oameni, iar utilajele au ramas pe loc. Gheorghe Visovan (actualul primar din Rozavlea), Ion Tisalita (fostul brigadier), Ioana Caia (agenta agricola) si alti insi s-o constituit intr-un fel de societate comerciala care a preluat provizoriu utilajele, arhiva si restul bunurilor fostului CAP. Cam prin acea vreme arhiva o luat foc. Le-am dat dispozitia sa o refaca, dar nu s-o facut. Apoi, de la Directia Agricola Baia Mare li s-o dat ordinul sa refaca fisele CAP-ului si documentele de evidenta. S-o facut fise noi, enorme!, le-o dat oamenilor drepturi pe care nu le aveau, oameni care n-o lucrat o ora la colectiv s-or trezit cu pensia intreaga, iar altii, de care iestia s-o folosit, au pensii de 300.000 de lei pe luna.” Departe de a se fi incheiat, cazul care a facut posibila acordarea ilegala a pensiilor CAP din Sieu a socat prin faptul ca desi sesizata politia si cercetarea pornita, Valentin Tuvene, primarul din Sieu, a continuat sa ofere cui te miri adeverinte ca a lucrat la CAP, oferind pensii in stanga si in dreapta, pana in ziua de azi. Dovada ca pusculita Statului e un fel de yoyo cu care unii se joaca atunci cand se plictisesc. Vom reveni.

Catalin Vischi, Teofil Ivanciuc











* Campania GAZETEI de strangere de donatii pentru spirometru a ajuns
La 100 de milioane!

In urma cu o luna, GAZETA a initiat un demers pentru strangerea de donatii, in vederea achizitionarii unui aparat de spirometrie (teste respiratorii), pentru a fi donat Spitalului Judetean si de Urgenta din Baia Mare. Contributia maramuresenilor poate salva viata astmaticilor din judet. In urma promisiunilor celor pe care GAZETA i-a contactat, s-au adunat 100 de milioane. Saptamana viitoare ar putea insemna sfarsitul campaniei de strangere a fondurilor necesare (3.000 de euro) achizitionarii aparatului.

Continuam sa prezentam lista celor care au onorat solicitarea noastra legata de strangerea fondurilor necesare achizitionarii unui aparat de spirometrie performant, care sa efectueze corespunzator teste ventilatorii, sa ofere date precise si eficiente pentru diagnosticarea si tratarea bolnavilor.

Generosii

Cele mai generoase promisiuni de donatii au venit in aceasta saptamana de la Vasile Deac (director Grup BD) si Corin Chereches (consilier judetean PD). Fiecare a promis, cu generozitate, 10 milioane de lei. Dupa ce s-a lamurit despre ce-i vorba, Ioan Stegeran (primar in Farcasa) a tinut sa se inscrie pe lista cu 5 milioane de lei, iar arhitectul Danku Arpad a donat 3 milioane de lei. Din partea TSD Maramures am primit o donatie in valoare de 4 milioane lei prin Gabriel Zetea, Ioana Pop, Marius Mandra si Catalin Chereches. Primarul Baii Mari, Cristian Anghel, a donat 100 de euro, iar primarul din Tautii Magheraus, Anton Ardelean, 1 milion de lei. Florin Fazekas, manager Nirom Oil, fostul prefect Viorel Deghid si actualul prefect Gyöngyke Böndi (care a tinut sa ne precizeze ca n-a mai luat salariu din luna noiembrie si ne-a multumit pentru intelegere), au donat cate 1,5 milioane lei. Ana Moldovan, consilier judetean PSD, a donat 1 milion de lei, suma la care s-au oprit si Victor Florean, manager CMC, Constantin Lumezeanu, manager Onedin SRL si Radu Micle, consilier local PNL. Printre generosii acestei saptamani se mai numara Gheorghe Marcas, directorul Camerei de Comert si Industrie (2,5 milioane lei) si Lazar Valeriu, director Romtelecom (2 milioane lei). Pe langa donatiile autohtone, am avut placuta surpriza de a primi si sponsorizari din “diaspora”. Carmen Muresan din Irlanda a donat 100 de euro, iar Gavril Buju din Canada, un om care ne-a demonstrat in fiecare saptamana ca-i pasa de ce se intampla in Maramures, 100 de dolari canadieni.

Oamenii lui Moliére

Pe langa generozitatea unora, am remarcat si refuzul altora. “Chiar acum alerg cu 20 de mape pentru sponsorizari sub brat. Strang bani pentru a putea participa la un spectacol in Spania. Acum nu mai sunt decat directorul Ansamblului Transilvania. Nu mai pot dona. Doar daca facem un spectacol cu Ansamblul si va dam banii”, a motivat Doru Pop, zis “Bijutierul”, uitand de cei 10 milioane de lei pe care i-a promis pentru monumentul Elisabetei Rizea din Bucuresti. “Va rog sa ma lasati in pace, macar cand sunt acasa. La revedere!”, au fost cuvintele lui Gavril Miclea, bastanul de la Pensii, care nu ne-a lamurit. Are ceva cu noi sau cu astmaticii? “Daca ma hotarasc sa dau, va sun eu. La revedere!”, ne-a spus fostul senator PRM Maria Ciocan, care... nu s-a hotarat. “In programul facut cu Pop Calin, cred ca am prins si aceasta problema. Am vorbit chiar cu domnul ministru. N-as vrea sa ne suprapunem. Asta nu inseamna ca ma eschivez. Am sa contribui si eu cu o suma, chiar substantiala, dar as vrea sa ramana confidentiala”, a promis, deocamdata, eternul deputat de Maramures, Mircea Man.

Ioan Botis, Ciprian Dragos













* Schimbari in conducerea institutiilor

Liberalii sigheteni sunt condusi de presedintele interimar Ioan Tivadar care, alaturi de Sorin Petean (liderul PD), coordoneaza activitatea Aliantei D.A. la nivel de municipiu. Dupa un an de tacere, PNL Sighet a emis un comunicat de presa, care, prin raritatea gestului, merita consemnat. In urma unui articol din GAZETA care se referea la “ciolaniada” declansata de vanatorii de functii in institutiile descentralizate, liberalii au decis sa comunice in 18 ianuarie: “considerand ca s-au utilizat in presa locala informatii neoficiale si incorecte, Biroul permanent al PNL Sighet a hotarat sa comunice urmatoarele: (…) in aceste zile se fac consultari pentru stabilirea (…) criteriilor de selectie a persoanelor (…) care vor ocupa functiile deconcentrate in administratie (…) Este pacat ca prin zvonuri si informatii inexacte, provenite probabil de la adversari, aceasta etapa sa fie comparata cu ciolaniada PSD-ista (…) In mod cert, si in municipiul nostru se vor produce schimbari, pentru ca este foarte important ca temelia unei noi constructii sa fie solida.” Tivadar a mai declarat ca “nu se discuta nici o persoana, ci numai criteriile de selectie. Dupa ce se vor stabili acest criterii de comun acord cu PD, se va trece la selectarea oamenilor pentru posturile din institutiile care au fost politizate, a celor numiti clientelar sau prin concursuri aranjate. Intentia este de a schimba sistemul profund, pana la nivelul de structuri locale. Acest lucru se va petrece, probabil, saptamana viitoare.” Referitor la schimbarea directorului Reimond Pozman de la Spitalul Municipal Sighet (numit de CL), opinam ca va fi o operatiune dificila, pentru ca in CL Sighet sunt 11 membri ai PSD-PRM si doar 8 ai Puterii (3 UDMR, 3 ai Aliantei si 2 independenti), in cazul ca maghiarii vor semna protocolul la nivel local cu PNL-PD. Cat despre restul institutiilor, amintim cateva unde probabil se vor opera schimbari: finantele publice, casa locala de pensii, biroul prefectural, institutiile scolare (nu toate), Directia copilului, cea pentru protectia persoanelor cu handicap si alte structuri descentralizate. Merita subliniata situatia Colegiului National “Dragos Voda”, care s-a transformat in ultimii patru ani in cel mai puternic bastion al TSD-ului local, acolo unde, de la profesori si pana la elevi, se invata, se traieste si se crede in epoca Iliescu-Nastase. Pentru cei care nu stiu, apoliticul director al unitatii se numeste Ioan Berci, profesor de matematici.

Teofil IVANCIUC







* Coltu’ meu
Moisei si primarul penal

Situatia din Moisei a devenit exploziva. Un primar, Toader Stetcu, isi permite sa sfideze o localitate cu peste 10.000 de locuitori doar din motive personale. Nu il are la suflet pe cel ales viceprimar. Alexa Horj a fost primar, iar acum a prins un mandat de consilier. In urma negocierilor din cadrul Aliantei el a fost desemnat din partea liberalilor pentru functia de viceprimar. Nominalizarea nu a fost pe placul democratilor, in consecinta acestia s-au aliat cu pesedistii. Si din acest punct de vedere situatia din Moisei este exceptia care intareste regula. Ciudat este ca democratii nu au reactionat public, politic la tradarea consilierilor democrati. Suntem convinsi ca Mircea Man nu a fost de-acord cu miscarea consilierilor din PD. Mirarea e ca au trecut mai bine de sase luni si liderul democratilor maramureseni nu a pus lucrurile la punct. Daca nu a facut-o inseamna ca are un interes sau este de acord cu decizia consilierilor democrati de a-i “faulta” pe colegii lor liberali, sau cine stie… Oricum, in Moisei s-a ajuns la limita rabdarilor sub privirile linistite ale liderilor politici. Si PSD-ul care declara ca doreste… nu are rost sa reiau promisiunile din campania electorala, centrata pe nevoile oamenilor. Pai, in localitatea, probabil unica din tara, in care nu s-a constituit Consiliul Local, toata activitatea e blocata, nu pot fi platiti profesorii, nu s-a putut face legal rectificarea de buget, nu s-a votat bugetul pe acest an si, in general, este un sentiment de frustrare fata de politicieni si de modul in care sunt privite interesele celor care au votat cu gandul la o viata mai buna. Din toata aceasta tevatura au iesit 4 procese intentate de grupul PSD-PD celui liberalo-peremisto-ureristo-ecologist. Procesele au fost castigate de cei condusi de liberalul Horj. Evident, cei opt consilieri, care s-au intrunit in sedinte extraordinare in fiecare luna de la alegerile locale si pana acum, au venit cu un memoriu la prefectul Bondi pentru a dezamorsa situatia din Moisei. Mai exact, au cerut inlocuirea consilierilor PSD-PD (sapte), deoarece nu au fost la sedintele de CL. Potrivit legii, ei pot fi inlocuiti cu supleantii de pe listele celor doua partide. Vinovat este primarul Stetcu care nu i-a lasat pe consilierii pesedisti si democrati sa participe la sedintele CL. Dar Stetcu, nu stiu pe ce s-a bazat, a rectificat bugetul localitatii prin... dispozitie de primar! O ilegalitate penala. La sfarsitul saptamanii, Stetcu si secretarul Primariei au fost convocati la Prefect. Urmeaza nota de plata. Si toate astea pentru ca lui Stetcu nu-i plac ochii lui Horj.

Nicolae Teremtus










* Investitie de 5 milioane de euro, finalizata pe ultima suta de metri!
Deznodamant chinuit de minciuna

Maramuresul putea fi pagubit de o investitie de 5 milioane de euro si sute de locuri de munca! Motivul? Articolele dure aparute dupa accidentul de la “Aurul”, presarate cu exagerari frustrante, aproape au convins conducerea concernului Weidmueller sa renunte la amplasarea unei fabrici la Tautii Magheraus.

La cinci ani de la accidentul de la “Aurul”, Baia Mare este considerata inca, pe nedrept, bomba ecologica a Europei! Interesul unor cercuri straine au facut ca accidentul tehnic de la iazul Bozanta sa fie folosit drept lamentabil pretext pentru alungarea investitorilor straini. MTI Budapesta (dez)informa in 27 martie 2000: “Cianura de la Aurul pericliteaza si astazi nu numai raurile Sasar, Lapus, Somes, Tisa si Dunare ci si locuitorii din sate Sasar si Bozanta, precum si intreaga regiune. Baia Mare este una dintre cele mai murdare regiuni de Europa. Speranta de viata este situata cu 10-15 ani sub media pe tara a Romaniei, rata imbolnavirii este cu 60-100% mai ridicata, numarul intoxicatiilor cu plumb se ridica la 100 peste medie. Alarmanta este mai ales concentratia de cianura din aer, care depaseste cu 800 de unitati valoarea permisa”. Sunt doar cateva din datele “masluite” publicate atunci, dar care puteau vaduvi economia judetului de o investitie de 5 milioane de euro.

Isteria “Aurul”

La mijlocul anului 2004, prestigiosul concern german Weidmueller (lider mondial in productia de conectoare, avand unitati de productie sau reprezentante in peste 70 de tari, o cifra de afaceri de 330 milioane euro si 2.300 de angajati) a realizat un studiu de fezabilitate pentru construirea unei noi unitati de productie in Europa de Est. Investitie cifrata la peste 5 milioane euro, care va conduce la crearea, intr-o prima etapa, a 200 de locuri de munca, iar in final, a 400 de locuri de munca. Au fost vizitate locatii din Romania, Republica Moldova, Ucraina si Bulgaria. In urma examinarii conditiilor oferite de fiecare locatie si a discutiilor cu autoritatile locale, s-a hotarat amplasarea noii fabrici la Tautii Magheraus. Numai ca articolele extrem de dure aparute in presa straina si studiile de mediu realizate de diferite institutii din Europa dupa evenimentul de la iazul Bozanta, furnizate si alimentate “dezinteresat” si de cei care doreau sa atraga investitia intr-o alta zona, in detrimentul izolatului Maramures, i-au determinat de nemti sa dea inapoi. “Baia Mare figureaza in baza lor de date ca una dintre cele mai periculoase zone din punct de vedere a poluarii. Dupa ce majoritatea tratativelor au avut loc, intorcandu-se in Occident, ne-au solicitat puncte de vedere oficiale: daca nu cumva poluarea care a avut loc la iazul Bozanta ar afecta amplasamentul (intrucat a fost un accident tehnic si nicidecum o poluare - asa cum a fost mediatizata la un moment dat, chiar isterizata). Ei au ramas cu imaginea unei zone negre, cu oameni speriati... Conditiile de mediu influenteaza inclusiv tehnologia, mai ales ca ei realizeaza niste lucrari de precizie. Pe langa asta e vorba de starea de sanatate a angajatilor, pentru ca toate acestea reprezinta costuri. Si starea de mediu influenteaza puternic costurile. A trebuit chiar o pozitie oficiala. Noi traim cu cianura de mii de ani, si nu cianura a condus la scaderea varstei medii a populatiei, ci alte surse de poluare. Au fost mai multe momente in care au fost pe punctul de a da inapoi (argumente legate de poluare, de natura terenului, de valoarea terenului, de cumpararea sau concesionarea terenului). Din fiecare zona primeau oferte tentante (pana in ultimele zile au vorbit foarte mult de Cluj - am inteles ca acolo functioneaza o zona sistematizata, practic, un parc industrial, dar unde terenurile nu se pot cumpara, ci se concesioneaza). Si articolele scrise in presa straina au fost isterizate, nu s-a spus adevarul. Pai acum 4-5 ani, cand a fost accidentul, cele mai importante teme pe internet erau Kosovo si poluarea din Baia Mare”, a declarat Stefan Goenczi, secretarul general al Prefecturii Maramures.

Happy-end chinuit

Desi falsa reactualizare a situatiei din 2000 a pus pe ganduri concernul Weidmueller, dupa cateva luni de tatonari, s-a hotarat semnarea contractului pentru demararea investitiei la Tautii Magheraus, dar nu inainte de a solicita date oficiale, ca dovada a faptului ca retinerile nu s-au limitat doar la zvonuri. “La cererea Prefecturii, le-am trimis un studiu privind calitatea mediului, tocmai pentru a demonstra ca temerile nu sunt intemeiate. Nu se mai poate vorbi de un pericol cum a fost cel din 2000 pentru ca sunt alte conditii, iazurile nu mai au acel format si au fost luate multe masuri de siguranta pentru a preveni situatii asemanatoare celei din 2000”, a declarat Gheorghe Voinescu, inca directorul Agentiei de Protectie a Mediului Baia Mare. Desi investitia a avut un final fericit pentru judet, ramane certitudinea ca in Occident avem o imagine dezastruoasa, fapt care poate constitui un veritabil blocaj pentru investitiile straine in zona. Autoritatile trebuie sa ia in calcul aspectul, inainte sa apara o situatie similara.

Ioana Lucacel








* In plina campanie anticoruptie, Chiuzbaian
Are protectori la dosare?

Cazurile Simona Mihalache (fosta economista a Sucursalei CEC Baia Mare) si Amelia Chizbaian (fost director a Sucursalei) au ajuns la PNA Cluj. De asemenea, in instantele maramuresene sunt in desfasurare mai multe procese.

Revenim cu amanunte din cazurile in care au fost implicate persoane din structura CEC Baia Mare, deoarece avem informatii cum ca se fac presiuni pentru ca Amelia Chizbaian, fostul director, sa iasa cu “fata curata” din porcaria ce s-a intamplat in Sucursala maramuresena. Am facut aceste precizari pentru pagubitii maramureseni, cei inselati de Mihalache (potrivit Politiei prejudiciul este de 12 miliarde lei si sunt peste 100 de pagubiti), care ne-au trimis mesaje disperate, crezand ca am abandonat cazurile. Nu o vom face, am lasat doar ca justitia sa-si urmeze calea. Este drept ca procesul lui Mihalache se desfasoara in pas de melc, nu stim de ce, probabil din cauza complexitatii cauzei... Totusi, unele “intamplari” ne determina sa cerem organelor de control si magistratilor sa-si respecte profesia. Surse informate si documente (!) certifica faptul ca asupra lui Mihalache se fac presiuni teribile pentru a schimba declaratia data la Politie cu privire la Chiuzbaian.

Amenintata!?

Se pare ca Simona Mihalache a fost chemata la PNA Cluj (unde a ajuns dosarul cu inselaciunea de la CEC Baia Mare), nu pentru a lamuri cum a reusit sa insele atatia oameni, timp de atatia ani, ci pentru a... schimba declaratia data la IJP Maramures! Reamintim ca in declaratia de la Politie, Mihalache arata ca a oferit multe foloase materiale si financiare fostului director Amelia Chiuzbaian, pentru a fi lasata sa-si vada de “sistemul de intrajutorare financiara”. Se spune ca Mihalache ar fi fost amenintata de un procuror Pascutiu. La Cluj, Mihalache a dat o declaratie in care isi mentine declaratiile de la IJP Maramures, insa exprimarile sunt “sensibil indulcite”. Am incercat sa luam legatura cu acest procuror, dar nu am reusit. De aceea, solicitam public PNA sa clarifice situatia. Daca este asa, e grav. Si credem ca mesajul presedintelui Traian Basescu a fost limpede si ferm in privinta unor astfel de situatii.

Atotputernica Chiuzbaian

Aceste posibile “interventii” ne amintesc de vara lui 2004, cand s-a incercat intoxicarea presei clujene cu povesti pro-Chiuzbaian. Se zvoneste ca la PNA Cluj ar fi un procuror originar din Baia Mare, un fel de ruda mai indepartata a familiei Chiuzbaian. Credem ca cei in drept pot verifica si lua masuri daca este cazul. Posibila influenta a lui Chiuzbaian se simte si in Baia Mare. In dosarul foilor de boala, dosar ajuns la Parchetul Maramures, se... sta. Cam de mult timp. Avem informatii ca dosarul este limpede ca apa de izvor. Politistii au demonstrat ca foile de boala sunt falsificate (a fost facuta si o expertiza grafologica) si ca nu se putea da foaie de boala cu mai mult de 48 de ore in urma. Dosarul a fost finalizat in noiembrie 2004 si, cu toate acestea, inceperea urmaririi penale treneaza din cauza “cuiva”. Solicitam ca Parchetul sa dea drumul dosarului, daca este acolo, iar daca se afla in alta parte, solicitam celor in drept sa ia masurile care se impun.

Cazul Sighet

In urma numeroaselor controale care au fost la Sucursala au fost gasite nenumarate abateri de la regulamentele de ordine interioara, de la reglementarile legale privind circuitul bancar. Evident, principalul vinovat – Chiuzbaian, care a condus Sucursala dupa bunul plac. Asa s-a aflat de un credit acordat SC STEMS TERDER SRL din Sighetu Marmatiei. Creditul a fost instrumentat, aprobat si “rezolvat” de Chiuzbaian. Urmarea? Un prejudiciu de 1,2 miliarde de lei! Cazul a fost cercetat de politistii din Baia Mare si Sighet, de asemenea, Parchetul din Sighet a primit dosarul si a lucrat la el din primavara anului 2004. Din cate am aflat, procurorii sigheteni au dat “urmarirea penala”, dar, ca in poveste, a aparut PNA Cluj si, in loc sa tina cont de munca politistilor si procurorilor maramureseni, “a luat din dosar” (intr-o exprimare plastica) doar o parte, in asa fel incat vinovat sa fie doar cel care a luat creditul si nu l-a mai rambursat. Vom reveni cu acest caz care intregeste portretul fostului director Chiuzbaian. In rest, aceasta face denunturi penale impotriva politistilor sau procurorilor care nu dau solutii cum doreste ea.

Nicolae Teremtus







* Schimbul de azi
Politia si cumplita cutezanta

“… san-san-mentosan / An-dan-tiki-tan…”, rasuna cantecul copiilor, sacadat, izbindu-se cristalin, nevinovat, de peretii scolii (“refugiul lor secret” de cand aia mari construisera garaje ilegale pe terenul lor de joaca). Odata m-au lamurit: “numarau la tupu”. Aha… Am refuzat, elegant sper, invitatia la a ma ascunde impreuna cu ei pe dupa zidurile “reconditionate” (aiurea!) in cadrul unui program guvernamental de stors ugerul bugetului in gura “pruncilor” din PSD. Ziduri scorojite. Am refuzat, din pricini care tineau mai degraba de irational decat de chef. Dar ii priveam. Cateodata, putin, cat aveam timp. Vedeam in fiecare dintre ei un argument al continuitatii. Erau doza mea de adrenalina. Ma rog, unii sar in cap (legati cu o coarda elastica), altii… Cat timp se ascundeau imi ascultam gandurile. Atunci “mi-am auzit” pentru prima oara gandul care mi-a povestit soptit despre Afacerea Sintofarm. Tot la “o partida de tupu”, un gand mi s-a asezat alaturi, ca un pensionar care isi asteapta nepotul sa termine ora de joaca, si mi-a dat sa citesc povestea neromantata a Sintofarm. Era un gand caruia ii pasa de Romania, de romani (desi unii l-ar putea numi gand tradator, era unul dintre cele mai romanesti ganduri). “San-san-mentosan / An-dan-tiki-tan / Heroina-Sintofarm”… Atunci, in 1999, in presa a inceput dezvaluirea despre afacerea sotiei chestorului principal de politie, Toma Zaharia. Firma coordonata de sotia “omului de casa” a lui Adrian Nastase importa anhidrida acetica, o substanta-precursor a heroinei. Ancheta a fost “inmormantata obsteste”. Adica in interesul “obstei” de smecheri care conduceau destinele “prostilor”. La “un cincinal” de la dezvaluirea episodului, cel supranumit “Generalul Heroina”, “T-zeu” sau “Militianul ghimpat” (dupa ce seful organizatiei 21 Decembrie 1989 a dezvaluit ca fostul sef al Sectiei 10 de Militie i-ar fi legat cu sarma pe revolutionari), secretarul de Stat in Ministerul Administratiei si Internelor, chestorul principal Toma Zaharia a fost schimbat din functie. Piciorul in dosul lui Zaharia este un picior in dosul onestitatii ofiterilor napaditi de broboane atunci cand se aflau in preajma lu’ sefu’. ’raiti! Onoarea, ca orice onoare, poate fi reperata, vorba lui nenea Iancu. Ramane insa ca Andreescu sa vrea. Adica sa mizeze pe varfurile tinerilor ofiteri. Ei pot sa aduca Politiei romane credibilitatea care ii lipseste. Recastigati-va onoarea terfelita! E ultima sansa spre normalitate a unei Romanii europene. Pariul cu respectarea juramantului pe care l-ati facut.
P.S.: Pasul gandit de Traian Basescu si implementat de Tariceanu a fost “cumplita cutezanta a unui moment de predare, pe care intreaga epoca de prudenta n-o poate nicicand sterge”, cum ar fi spus domnul Thomas Stearns Elliot.

Catalin Vischi











* “Renationalizarea” din Mocira, cauzata de un act normativ!
Paguboasa nestiinta

Circa 84.000 de euro! Atat il poate “costa” pe un barbat din Mocira (comuna Recea) necunoasterea legislatiei. Mai exact, omul a mostenit un teren de 0,84 ha, intr-o zona in care un ar de teren se vinde cu peste 1.000 de euro, dar nu si-a reconstituit dreptul de proprietate in termenul impus de lege. A urmat un nesfarsit sir de procese cu Consiliul Local Recea.

Un act normativ pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor umple salile de judecata. Din cauza termenului relativ scurt in care mostenitorii puteau sa-si revendice drepturile, s-a ajuns la o veritabila “renationalizare”. Printre localitatile in care nestiinta oamenilor a cauzat pierderea bunurilor mostenite din stramosi se numara si satul Mocira, din comuna maramureseana Recea. In conditiile in care in zona un ar de pasune se vinde cu peste 1.000 de euro, miza e mare si pentru mostenitori, dar si pentru Consiliul Local. De un an, “razboiul” s-a mutat in salile de judecata si nu da semne sa se sfarseasca prea curand. Desi o parte din “pretioasele” pasuni se aflau in litigiu, Consiliul Local a facut demersurile necesare concesionarii prin licitatie publica, iar caietele de sarcini au fost elaborate inainte ca instanta sa decida cine e proprietarul pasunii!

Vina lui Brehaita

Mihai Brehaita se numara printre mocirenii care au mostenit o bucata de pasune, dar nu au facut demersurile legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate in termenul impus de Legea 1/2000. Concret, legea care a lasat fara pamant zeci de tarani prevede ca “persoanele fizice si juridice care nu au depus in termenul prevazut de lege cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, dupa caz, actele doveditoare, pot formula astfel de cereri si pot depune actele doveditoare in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi”. “N-am fost informat. Stateam in Baia Mare si mai mergeam si pe la Mocira, dar n-am fost pe faza cu legea asta. Vecinii au zis ca s-a afisat la bufet, nu stiu pe unde. Au zis ca s-a spus la biserica, nu stiu. Poate n-am fost la biserica atunci sau am fost la o alta biserica... Acesta pasune de 0,84 ha exista in foaia de proprietate a bunicului meu”, a spus Brehaita. In octombrie 2004 au urmat: o cerere catre Comisia Locala de aplicare a Legii Fondului Funciar Recea si o plangere catre judecatorie, in care Brehaita arata ca este succesorul direct al proprietarului confom extrasului de Carte Funciara si ca dispozitiile legii au fost “propovaduite” doar la biserica, fara a fi afisate la primarie sau in satul Mocira! Numai ca instanta a respins plangerea lui Brehaita, din cauza ca nu s-au parcurs toti pasii din procedura speciala, adica solutionarea de catre Comisia Locala si mai apoi de cea Judeteana. Brehaita a pierdut si recursul (in 16 decembrie 2004).

Incalcarea legii!

Suspect este faptul ca sentinta a fost prevazuta de primar, pentru ca in 14 decembrie 2004 (cu doua zile inainte de sentinta!) Consiliul Local a elaborat caietul de sarcini pentru concesionarea unor terenuri din Mocira, printre care si terenul solicitat de Brehaita. Fapta contravine legii, care prevede ca terenurile nu pot fi instrainate fara a fi stabilita in prealabil situatia lor juridica! “Licitatia e anuntata in Monitorul Oficial, e anuntata in ziar de circulatie locala, e respectata toata metodologia. Noi avem hotararea de Consiliu din 2002, aprobata. Dansul a solicitat terenul in 26 iunie 2004, atunci a depus cererea de reconstituirea a dreptului de proprietate si de restituire a terenului. Daca vor fi probleme ori se amana, ori... vedem noi. Dansul nu s-a conformat legii, adica nu s-a incadrat in termenul impus de Legea 1/2000, el a depus cererea in 2004. Necunoasterea nu exonereaza pe nimeni. Motivatia dansului a fost ca a umblat la alta biserica. Si daca tot a vrut, cand a solicitat titlu de proprietate in 1991, putea solicita si terenul asta. Aceste pasuni sunt, prin Ordinul prefectului, pasuni comunale administrate de Consiliu local“, a motivat Octavian Pavel, primarul comunei Recea. Insa Brehaita e hotarat sa continua demersurile pentru recuperarea terenului. “Sunt decis sa folosesc toate caile legale pentru a-mi recupera pamantul. O agentie imobiliara zice ca in aceasta zona 1 ar de teren costa in jur 1000-1200 de euro. E o zona foarte buna pentru constructii, fabrici, investitii, orice. E mult si e pacat sa mi-l ia cineva. Exista multi oameni care nu au cum sa faca dovada si pamantul va ramane Consiliului local. Deja lumea a inceput sa miste, sa-si caute hartiile si sa inceapa demersurile pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Probabil vom incepe o actiune colectiva”, a spus Brehaita. Dar pana cand instanta va hotari cine are dreptate, satenii vor arunca o caruta de bani prin salile de judecata. Singura lor vina e ca nu citesc dimineata, la cafea, Monitorul Oficial.

Ioana Lucacel













* Ma tot mir
Misoginism de Harvard

Directorul Universitatii Harvard a afirmat ca barbatii sunt mai buni la stiinta decat femeile, din motive biologice si genetice. Misoginul dracului n-a tinut cont de existenta femeii care raspunde la numele de Condoleezza Rice si care afirma ca valurile tsunami au fost “o oportunitate minunata” pentru poporul american de a-si imbunatati imaginea in lumea musulmana. Gandirea hermeneutica a Condoleezzei explica probabil si secolele de sclavie a negrilor ca pe o “exceptionala ocazie” oferita afro-americanilor de a da peste timp Americii un secretar de stat cu fusta. Tipul de la Harvard se pare ca n-a aflat nici de Adriana Iliescu si performanta fara precedent a acesteia; daca afla, n-ar mai fi vorbit niciodata despre biologie si genetica. Da’ asa-s barbatii: niste porci si niste misogini, dupa cum bine ii caracteriza neoplatonica Elena Carstea. Misoginismul merge atata de departe, incat un mecanic de locomotiva din Marea Britanie a primit 35.000 de lire sterline despagubiri, dupa ce a lovit cu locomotiva o capra, despre care Leana nu stie foarte exact ce-i: animal sau pozitie? Locomotivistul sustinea in cererea de despagubire ca a suferit traume psihice severe in urma impactului cu animalul. Dupa manifestarile unora, cred ca si expunerea indelungata la pozitie lasa sechele. Mai ales cand feminina se uita peste umar si remarca la un moment dat ca misoginul a plecat in treaba lui… E drept ca nu toti suntem misogini; un cioban din Macedonia, spre exemplu, si-a dus acasa cu un camion oile care se imbatasera ca porcii. Ce sa mai spunem de japonezii care zic ca nu-i deranjeaza sa aiba in viitor imparateasa? Asiaticii au avantajul ca sunt mai civilizati. Dovada sta si faptul ca pana si elefantii thailandezi isi fac, mai nou, nevoile la toaleta, procedeu pe care l-au deprins in doar doua zile, spre diferenta de stramosii Condoleezzei, care au invatat acelasi lucru in doua secole. Oricum, sansa universitarului de la Harvard de a denigra femeile e aproape nula, comparabila cu sansa lui Sandor de a face palinca in momentul in care, cu ani in urma, si-o fiert porodicii la horincie. Ele sunt mai multe… si se reproduc pana tarziu.

Ioan Botis














* Verificarea calitatii blocurilor ANL Sighet:
Dezastru confirmat!

Laudabila reactia primariei Sighetu Marmatiei, care dupa aparitia articolului ”Bloc(ada) socialista” a verificat neregulile semnalate. Concluziile nu s-au tras, inca.

In sfarsit, transparenta! Am fost invitat de catre Primaria Sighet sa particip la o verificare in teren a situatiei pe care am semnalat-o in ultimul numar al GAZETEI, situatie referitoare la neregulile din blocurile ANL din cartierul Unirii (U15, U17 si U 19). La verificare au participat Marius Ierima, seful Serviciului Spatiu Locativ (din partea Primariei) si Boila, seful de santier al Consim SA (din partea constructorului).

Chiar mai grav!

In legatura cu centrala termica (despre care am avertizat ca are un consum mult prea mare - 5 metri steri de lemn pe zi), s-a constatat ca, de fapt, consuma... 7,5 metri steri pe zi! Adica mult mai mult. Cele trei cazane, cu o capacitate de 250 de KW fiecare, papa lemn cat o uzina. Ce-i drept, Primaria a oferit o masina de combustibil (circa 10 metri steri) anelistilor, dar a fost o picatura intr-un ocean, cat timp pentru o iarna intreaga este nevoie de 750 de metri steri, dupa declaratia centralistului. Am mai observat la instalatia respectiva cum cosul de fum este pe cale sa se topeasca, alunecand intr-o rana, din cauza faptului ca a fost construit dintr-o tabla metalica cu peretii mult prea subtiri. In privinta calitatii tamplariei blocurilor (usile si geamurile fiind confectionate din lemn neuscat, nicidecum din termopan), s-a motivat ca proiectul de executie a prevazut asta (dar cu aprobarea cui? Caci proiectele ANL prevad geamuri cu ruptura termica - n. red.). Intr-o singura scara de bloc, din cele 12 usi de intrare in apartamente, doar una singura se inchidea relativ ermetic! La obiectii, seful Boila a replicat suparat: ”da’ ce, parca daca m-as uita la dumneavoastra, n-as putea gasi ca hainele nu va stau chiar in regula?” L-am lamurit (sper) pe Boila spunandu-i ca este posibil, dar ca hainele sunt cumparate din bani privati, nu din cei publici. La intrebarea ”cine a construit geamurile si usile”, raspunsul lui Boila a fost “lamuritor”: ”niste firme”. Executantii lucrarii (Nordin Company din Oas si Consim din Sighet) au dat o garantie de 2 ani pentru lucrari, timp in care s-au angajat ca vor efectua orice remediere va fi necesara (pai, pot incepe!). De asemenea, Primaria Sighet nu este responsabila de intretinerea celor trei blocuri ANL (cu 72 de unitati locative) decat din anul 2006. Institutia nu s-a sesizat pana acum, pentru ca nimeni din acele blocuri nu s-a plans in scris, asa cum prevede contractul. In fine, si Primaria are obiectii pertinente: nemultumirea cea mai mare este cea legata de chiriile percepute, de doar 180.000 de lei lunar. Astfel, serviciul Locativ abia incaseaza 4 milioane de lei pe luna de la un bloc, bani insuficienti pentru platirea unui administrator, daramite pentru eventualele lucrari de reparatii ce pot surveni. Ridicolele chirii au fost stabilite de guvernul condus de Adrian Nastase, care aproape ca le-a echivalat cu cele percepute pentru locuintele sociale. Ori, in cazul ANL-urilor, beneficiarii sunt tinerii casatoriti, cu venituri medii sau peste medie, care si-ar putea permite o chirie normala. Se aude si la ANL? Ultima ora: la inchiderea editiei, reprezentantii Primariei Sighet au inceput predarea spre beneficiari si a locuintelor din blocul ANL terminat de doua luni.

Teofil Ivanciuc