ANCHETE, ATITUDINE, POLITICA

* Fostul prefect Ioan Buda si-a luat
Costumul de candidat

* Comisariatul de Criminalitate Economica din Roth e alarmat!
Lux exorbitant pentru caritabili!

* "Gevril", cred ca esti incompetent!

* DPC are de rambursat 100.000 de euro!
Ce-ati facut cu banii?

* Parlamentarii Aliantei au intrat “in paine"
Exercitiu de imagine D.A.

* Coltu' meu
"Bomba" de vineri

* Seres versus Man

* Linia mortii

* Schimbul de azi
Gogu si Justitia cu chilotii rupti

* “Armata" externa

* Ma tot mir
Ursul si cu iepurasul

* Are si PRM Maramures liste de candidati la “parlamentare"
Minunea s-a produs!

* Fostul prefect Ioan Buda si-a luat
Costumul de candidat

In prima zi de campanie electorala, PSD a depus listele cu cei care vor candida pentru Parlament. Asa cum ii sta bine unui partid care se respecta, fata de ultimele variante de lista care circulau prin Baia Mare (in urma cu o zi-doua) a avut loc o noua modificare. Surprinzatoare.t

La Deputati pe primul loc a ramas (inexplicabil, zic unii, dar noi am explicat de ce) Ioan Buda, fost prefect din momentul depunerii listelor. Pe pozitia a doua se regaseste Petru Godja, iar pe trei, surpriza “centrului", Dan Mihalache, consilierul primului ministru Adrian Nastase. Actualul deputat Petre Moldovan a fost “retrogradat" pe pozitia a patra. Pentru Senat, lista a ramas aceeasi. Pe prima pozitie Codrut Seres (PUR), Ludovica Parvu pe doi, urmata de Aurel Filip, Mircea Dolha si Sabin Nemes-Bota.

Imposibila iubire

Ioan Buda, fostul prefect, nu a scapat ocazia de a face cateva precizari la mult chinuitele liste maramuresene. Destins, cu un costum adecvat campaniei electorale, Buda a incercat sa explice “imposibila iubire". “As vrea sa va spun ca... o sa... a inceput campania electorala. Ne dorim din suflet sa ne prezentam asa cum suntem. Speram sa castigam increderea la cat mai multi maramureseni. Asa cum de multe ori ne-ati atentionat, dumneavoastra, presa, dorim sa facem legatura intre oamenii din judet si guvernare si sa fim cat se poate de folositori. In perioada campaniei speram sa avem o buna colaborare, ne cerem scuze daca am gresit...", a spus Buda. Fostul prefect s-a balbait, incercand sa explice cat de multumit este atunci cand e atentionat ca a gresit, mai ales de presa baimareana. Insa Buda a mai spus un lucru interesant: “ca si criterii de performanta, ne-am propus doi senatori, trei deputati si, cu semnul intrebarii, al patrulea. Din calculele care le-am facut, ca si posibilitate, dorim sa obtinem 35-37% din electorat". Fostul prefect, multumit ca a scapat de “spici", a pasat “microfonul" celorlalti candidati ce vor reprezenta judetul in batalia electorala. Ar fi de remarcat revenirea Ludovicai Parvu, dupa mai bine de un an de “exil" in prima linie, in prezidiu cum s-ar putea spune.

Speranta de la Senat

Codrut Seres, liderul PUR si cel aflat pe prima pozitie la Senat, a reiterat dorinta de a face ceva pentru Maramures. Se stie ca Seres, in cazul castigarii alegerilor de catre Uniunea (PSD-PUR) va fi desemnat vice-premier, ceea ce va fi un avantaj pentru judet, spun multi politicieni de-ai locului. Surprinzator prin modul de adresare, cu un discurs politic ferm, inteligent, Seres a ajuns in cateva saptamani sa fie o prezenta agreabila pe listele PSD. Ramane de vazut cum vor gestiona situatia liderii maramureseni ai PSD plus PUR. “Sunt multe de facut aici si vom incerca sa facem mai mult decat garnitura a Aliantei. Ramane de vazut in ce masura reprezentantii alesi in Parlament ai Uniunii vor fi mai credibili, mai eficienti. Nu ascundem ca ambitiile noastre nu se opresc doar la Parlament, ci speram si o reprezentare in guvern", a spus Seres. Daca viitorul politic al tanarului reprezentant al PUR se cunoaste in urma protocolului semnat intre PSD si PUR, de candidatul Dan Mihalache, locul trei la deputati, nu s-a stiu mai nimic. Acesta este consilier al primului ministru pe probleme politice si secretar executiv al PSD. si Mihalache a surprins placut printr-un discurs politic coerent. Mai mult, acesta a recunoscut ca in eventualitatea in care Uniunea va castiga alegerile este posibil sa obtina si el o pozitie in viitorul guvern. Una peste alta, PSD a inceput campania electorala cu o surpriza numita Mihalache, cu un Seres ce pare a fi un politician din categoria “pur-sange" si cu maramuresenii pe care ii cunoastem.

Nicolae TEREMTUS





* Comisariatul de Criminalitate Economica din Roth e alarmat!
Lux exorbitant pentru caritabili!

In urma unor semnale din interiorul fundatiei “Kriegskinder Nothilfe" si datorita perseverentei a doi jurnalisti (Alex Blinten si Uwe Ritzer), Comisariatul pentru Criminalitate Economica si alte organisme de control din Germania au inceput cercetarea modului in care au fost folositi banii din donatii. Impreuna cu puternice publicatii din Germania, GAZETA strange dovezi menite sa duca la o solutionare mai rapida a cazului.

Ancheta internationala privind modul in care conducatorii fundatiei de caritate “Kriegskinder Nothilfe" au folosit banii donati de cetateni germani se apropie de un verdict. Printre cei asupra carora planeaza suspiciuni ca ar fi folosit donatiile financiare pentru propria prosperitate se afla Michael Neussinger (responsabil “Kriegskinder Nothilfe" Romania), Gheorghe Pituc (cumnatul lui Neussinger si administrator al satului de copii “Curcubeul" din Ocna sugatag, centru care apartine de “Kriegskinder Nothilfe" Romania) si, posibil, alti cetateni romani. In acest complex caz se cerceteaza inselaciunea, folosirea incorecta a banilor din donatii etc. Principalul suspect ramane Theophil Steuer, preotul evanghelist care conduce fundatia de caritate.

Unde-s banii?

“Kriegskinder Nothilfe" este o fundatie de caritate cu sediul in Roth (Germania) care desfasoara activitati in Afganistan, Bosnia-Hertegovina si Romania (in judetele Maramures si Satu Mare). Reprezentantul (conducatorul) acesteia este preotul evanghelist Theophil Steuer. Uwe Ritzer de la Suddeutsche Zeitung (cu vanzari zilnice de 3 milioane de exemplare) a descoperit transferuri de bani de la fundatia lui Steuer catre firma sotiei acestuia, preotul a refuzat sa de-a vreo explicatie marginindu-se sa declare ca: “90% din bani ajung la destinatii". Nici macar Institutul Central pentru probleme sociale din Berlin (care se ocupa cu verificarea organizatiilor de caritate) nu a primit niciodata informatii de la fundatia lui Steuer. Intr-unul din documentele descoperite de Ritzer (datand din 31 decembrie 2002) este certificat un transfer de 10.000 euro in contul fundatiei. In actele contabile a fost notata mentiunea “trebuie returnat la Synergicon (firma condusa de sotia lui Steuer, n. red.)". In 6 octombrie, procuratura a cercetat si ridicat documente din 11 case ale lui Steuer si ale altor membri din staff-ul fundatiei.

Casa pentru viata

Deocamdata s-a dovedit ca Michael Neussinger i-a dat lui Gheorghe Pituc o suma de peste 9.000 de euro, donati de cetateni germani pentru operatia unei fetite din Romania care suferea de hydroencefalie. Gheorghe Pituc a folosit acesti bani pentru achizitionarea unei case in satul Moftinu Mare (jud. Satu Mare). Estimarile specialistilor imobiliari duc spre concluzia ca acea casa valoreaza aproximativ 6.000 euro. La doua luni dupa ce Pituc a cumparat casa (in care s-a mutat familia fetitei, iar imobilul a fost trecut “pe fundatie" - conform lui Pituc - sau “pe numele lui Pituc si a cumnatei acestuia" - conform jurnalistilor germani), fetita a murit. Desi Pituc a declarat ca achizitionarea casei s-a facut cu acceptul donatoarei, coordonatorii proiectului “Salvati-o pe Elisabeth" sustin ca acesta minte si ca toti asteptau sa primeasca vestea ca fetita a fost operata si salvata.

Casa pentru Pituc

In urma scandalului si a suspiciunilor ce planeaza asupra onestitatii lui Gheorghe Pituc, Fundatia lui Hubert Schwarz, care a donat aproximativ 500.000 euro, a interzis oficial folosirea denumirii “Hubert Schwarz - Kinderdorf" (sat de copii Hubert Schwarz) pentru casele de copii din Ocna sugatag. Gheorghe Pituc este inregistrat la politie ca fiind domiciliat pe strada Popa Lupu, blocul 2. Intr-un apartament ultramodern (dotat cu termopane, marmura, balustrade inox etc.), a fost pana anul trecut sediul fundatiei. Insa am descoperit ca Pituc detine si o vila despre care cei de la “Evidenta" nu stiu nimic. Vila (situata in Sighet, pe strada Crisan numarul 11 A) are doua nivele si este imprejmuita de garduri de caramida. In interior este dotata cu piscina (in Sighet nu sunt mai mult de cinci case asemanatoare), antena satelit, termopane si pare superluxoasa. Un evaluator imobiliar din zona a declarat ca valoarea imobilului este de 150.000-200.000 de euro. Admiram, in continuare, filosofica contemplare a situatiei de catre politia maramureseana. Vom reveni.

Catalin VISCHI, Teofil IVANCIUC





* "Gevril", cred ca esti incompetent!

Gavril Miclea, directorul executiv al Casei Judetene de Pensii Maramures, si-a dat incredibila proba de incompetenta (altfel ar trebui sa-l banuim de incultura, ceea ce e mai grav pentru un probabil intelectual), intr-o emisiune a postului local Club TV. "Nu este frauda, nu voi semnala nimic Corpului de Control al Casei Nationale de Pensii!", si-a concluzionat Miclea "maneaua" problemelor existente in institutia pe care o conduce. In urma articolului "Frauda la Pensii", in care am prezentat suficiente cazuri pentru demararea unei anchete specializate (la Politia Economica ne referim, sa nu cumva sa se interpreteze eronat!), cazuri in care bugetul Statului e prejudiciat cu stiinta directorului de la Pensii (institutie care gestioneaza bilete de tratament subventionate), Miclea, cel platit din bani publici si pentru a veghea la respectarea legii, a reactionat contrar tuturor scenariilor admise de normalitate. Tinand seama de faptul ca si dupa ce a fost pus in fata faptului implinit, Miclea refuza evidentele si intrarea in normalitate prin luarea masurilor impuse de lege, aceasta il inculpa mai mult pe directorul general. In caz ca "frauda" reprezinta un neologism pentru Miclea, imi voi ingadui sa-l definesc prin alt termen: inselatorie. Ori daca dovezile prezentate de GAZETA nu duc spre aceasta concluzie, cred ca e timpul sa mergem cu totii la culcare. Insa, probabil Miclea e obisnuit cu termenul, pentru ca nici macar declaratia sa de avere nu este in ton cu legea, starnind indignare pentru orice om obisnuit sa nu traverseze niciodata "pe rosu". Sfidandu-ne informatiile, Miclea a catadicsit sa completeze "unica sa avere": "1 casa de locuit" dobandita in 1998, in suprafata de "120 mp", cu o valoare de impozitare de "325.020.705" (banuim ca suma e exprimata in lei), situata in Statul "Romania". In rest, pauza. Nici o alta rubrica nu e completata. Nu tu masini (aici m-am amuzat), nu conturi, nici macar un amarat de 5.000 de euro in vreun cont "de oriunde". Nici el, nici sotia sa. Aproape ca intelegem de ce masina institutiei era parcata de obicei pe Valea Rosie nr. 9. Daca "generalul" nu are masini... Insa, un mic amanunt ma impiedica sa afirm ca declaratia de avere apartine intr-adevar directorului executiv de la Pensii. Numele e grafiat "Miclea Gevril". si, ca o paranteza, declaratia nu e semnata! Adica, la naiba cu legea, o litera rezolva orice (se amagesc unii). Ramane valabila promisiunea cu sesizarea departamentului condus de Tomita Murgoci (Directia de Audit si Control din cadrul Casei Nationale de Pensii). Voi reveni.

Catalin VISCHI





* DPC are de rambursat 100.000 de euro!
Ce-ati facut cu banii?

Directia pentru Protectia Copilului (DPC) este o inepuizabila sursa de probleme pentru organele de control. Pe adresa institutiei au fost trimise mai multe fax-uri, in care conducerea din acea vreme era somata sa returneze aproape 100.000 de euro, bani care nu se justificau in nebunia implementarii a trei proiecte PHARE.

In cazul celor trei proiecte care au avut ca rezultat inchiderea Leaganului si Caminului-Spital de la Sighet si Centrului de la Gardani, s-a primit finantare de la Uniunea Europeana. Dupa terminarea proiectelor a rezultat o cheltuiala suplimentara de 100.000 de euro. Problema care s-a pus, inca de pe vremea interimatului directorului Augustin Botis, a fost foarte simpla: unde sunt banii? Au intrebat membrii Uniunii Europene, prin Ministerul de Finante. Conducerea DPC s-a chinuit sa dea un raspuns oficial, din care a rezultat ca s-au virat jumatate din bani, iar 50.000 de euro mai raman de rambursat. Problema este foarte delicata, tocmai de aceea ex-directorul Botis a refuzat, probabil, sa ne dea un raspuns in termenul prevazut de lege la cererea semnata de noi (in baza Legii 544), incalcand prevederile legale.

Fondul problemei

Anul 2001 a marcat inceputul derularii celor trei proiecte PHARE, care vizau restructurarile centrelor amintite anterior, fiecare cuprinzand peste 100 de copii. A fost un triplu parteneriat, intre Consiliul Judetean Maramures (CJ), finantatorii Uniunii Europene si HHC Romania. Valorile totale ale proiectelor au fost de 829.000, 425.000 si 554.000 euro. Contributia CJ (prin DPC) a fost de 28% din valoarea fiecarui proiect, respectiv pe partea de resurse umane. Adica, CJ a pus la dispozitie personalul de la cele trei unitati care urmau sa fie restructurate, pentru implementarea proiectelor. Acest personal era retribuit din bugetul CJ. Componentele proiectelor respective vizau Resursele umane, deplasari, echipament, pregatire profesionala, achizitii de case de tip familial, lucrari de renovare. Asa cum am aratat in articolele anterioare referitoare la modul de cheltuire a banilor derulati prin cele trei proiecte, au existat numeroase nereguli.

Structura paralela

Unul dintre capitolele in care banii au fost cheltuiti anapoda a fost cel al Resurselor umane. Directorul de atunci, Ana Moldovan, actualmente consilier judetean, presedintele Comisiei de Protectia Drepturilor Copilului din CJ (de ce zambiti?), a aprobat ca echipa manageriala a fiecarui proiect sa fie formata din oameni din afara sistemului. Asta in timp ce posturile cu atributii similare se regaseau in organigrama Directiei. Asa au fost angajati de-a valma manageri de proiect, contabili, administratori, ingineri, asistenti sociali, desi cele cinci posturi regasite in echipa manageriala a fiecarui proiect puteau fi acoperite de oameni platiti deja de Directie. Dar Moldovan a preferat sa aiba doi oameni pe acelasi post (!). In acest fel, s-a depasit numarul de persoane aprobat prin organigrama. Mai mult, respectivii din structura paralela au fost platiti cu salarii cuprinse intre 300 si 400 euro. Ciudat, din moment ce, angajati fiind cu contract de munca cu DPC, trebuiau respectate si in cazul lor grilele de salarizare. Acestea au fost insa depasite (!).

“Profesionistii" Anei

Cateva lucruri interesante s-ar putea spune si despre unele persoane angajate in echipa manageriala. De exemplu, contabil pe proiectul care viza inchiderea Caminului Spital a fost angajata Dorina Griga, care fusese condamnata pentru luare de mita pe cand lucra la Banca Internationala a Religiilor. Venise direct din inchisoare. Contabilul proiectului de inchidere a Leaganului Sighet a fost Ana Pop, care era in acelasi timp contabilul sef al institutiei! Penibilul situatiei era ca Pop controla toata activitatea financiara a proiectului si tot ea (in calitate de contabil sef al DPC) controla legalitatea operatiunilor financiare respective! Cat despre managerii de proiect, o alta anomalie. In timp ce Delia Pop si stefan Darabus conduceau HHC Romania (fiind membri fondatori), ei erau in acelasi timp si managerii a doua dintre proiecte, avand contracte incheiate cu Directia. Evidenta incompatibilitate a fost sesizata la vremea respectiva de autoritatile de la Bucuresti si stefan Darabus sustine ca nu a primit niciodata bani in calitate de manager de proiect. Dar a facut economii, a pus de-o parte si si-a completat “declaratia de avere" cu niste imobile, o masina... In acest timp, Viorica Zlati, seful de centru al Leaganului (cea care trebuia sa fie managerul de proiect), era angajata cu jumatate de norma ca psiholog la Centrul Familial Sighet si cu norma intreaga la Centrul de Primire in Regim de Urgenta Sighet. In total, culegea doua norme si jumatate, in regim de cumul de functii, desi legea permite cumulul de functii doar daca o persoana e angajata simultan la doua institutii diferite. Rezultatul gandirii ingenioase a Anei Moldovan: o totala debandada de functii prost impartite, resursele umane fiind gestionate necorespunzator.

Cine plateste?

Pe acest fond, au aparut si problemele financiare, unii bani neputand fi justificati de conducerea DPC. Proiectul s-a finalizat in iulie 2003, iar banii nejustificati trebuiau restituiti finantatorilor. Din notele informative intocmite de Emilia Hotea, contabilul sef al DPC, si semnate de Botis si, ulterior, de Nicolae Boitor, reiese ca la data de 14 iunie 2004 au fost restituite sumele de bani care se regaseau in conturile DPC de la Banca Comerciala, in total 45.000 euro, ramanand de rambursat suma de 58.000 euro. Evident ca rambursarea banilor din contul BCR, in contul datoriei, este o abureala totala. Cine poate demonstra ca banii respectivi provin tocmai din cheltuielile de pe cele trei proiecte PHARE? Dar atatia bani a gasit Hotea in cont, atatia a rambursat. Din informatiile noastre, banii care au fost rambursati nu sunt din capitolul Resurse umane, ci de la Cheltuieli materiale. Adica, banii alocati acestui tip de cheltuieli nu au fost folositi in totalitate! Ca tot am amintit de conturi, trebuie precizat ca tot in “era Moldovan", aceasta a deschis trei conturi personale cu care lucra DPC, in timp ce specialistii spun ca trebuia sa existe un singur cont de valuta al CJ, ordonatorul principal de credite, in acelasi timp unul dintre partenerii in proiect. Ar mai fi de precizat ca in momentul de fata la DPC este un control al Curtii de Conturi (CC). si aceasta problema a datoriei de 100.000 de euro se afla in atentia CC. Unii spun ca banii nu mai pot fi recuperati, dar situatia are un pregnant iz penal, deoarece s-a incalcat legea. Vom reveni.

Nicolae TEREMTUS, Ciprian DRAGOS





* Parlamentarii Aliantei au intrat “in paine"
Exercitiu de imagine D.A.

Alianta PNL-PD Maramures a prezentat presei baimarene listele cu cei care vor candida la “parlamentare". A fost mai mult un exercitiu de imagine (avand in vedere ca listele Aliantei au fost finalizate de vreo luna si ca cei care vor candida “au intrat in paine" de mai mult timp)

Aflati pe primele pozitii, la Camera Deputatilor si Senat, deputatii Mircea Man (PD) si Radu Stroe (PNL) au facut cateva consideratii fata de campania electorala si atmosfera in care se va desfasura aceasta. Cei doi parlamentari au afirmat ca se asteapta la atacuri din zona PSD, dar ca vor face fata. Man a spus ca nu este multumit de activitatea pe care a avut-o in mandatul ce se termina, dar ca “Nu are de ce sa-mi fie rusine. Se stie ca oricate initiative am avut, ele au fost respinse de Putere doar pentru ca veneau din partea Opozitiei. Am avut o activitate intensa si imi pare rau ca nu am fost mai deschis, nu am facut publica activitatea mea in slujba maramuresenilor", a spus Man. Liderul democrat a enumerat parte din realizarile sale, spunand ca nu a putut face mai mult. Man este convins ca Alianta va castiga alegerile si atunci activitatea sa “va fi cu totul alta".

Stroe dezlantuit

Mult mai “agresiv" a fost parlamentarul liberal. Stroe a recunoscut ca pentru el a fost un handicap faptul ca nu este “de-al locului", dar acest fapt exploatat de PSD “nu m-a impiedicat sa fac, cat s-a putut, pentru judet". “Noi suntem criticati, dar Puterea, parlamentarii maramureseni, ce au facut pentru acest judet? De ce Maramuresul a fost in mod special vitregit? Cetatenii trebuie sa stie ca judetul are putine cai de dezvoltare de acum incolo. si aceasta situatie nu este din cauza noastra", a spus Stroe. Deputatul liberal a enumerat, pe scurt, cateva din prioritatile judetului, nevoi care in opinia sa nu au fost si prioritati ale parlamentarilor si administratiei PSD. Stroe s-a referit la faptul ca Maramuresul nu este “racordat" la nici una din caile rutiere (autostrazi) care se vor construi in urmatorii ani si a reamintit un subiect dureros pentru judet, bugetul “de subzistenta" pe care Maramuresul l-a primit an de an.

“Toate lichelele KGB"

Deputatul liberal a continuat sa critice modul in care PSD a administrat judetul si, in general, tara, amintind ca cei care sunt acum la putere sunt cei care au luat puterea in 1989. “Baietii astia, si am sa spun pana o sa mor chestia asta, baietii astia care s-au adunat in decembrie 1989, sunt toate lichelele KGB, kominterniste: Brucan cu Iliescu, Martian... toata lumea asta bolsevita. Ei au preluat puterea, au dus-o si o duc si acum. Structurile de Securitate, structurile fostilor activisti de partid au fost si sunt la putere. Ei isi improprietaresc sotiile, copiii, rudele, ca peste 5-10 ani sa devina liberali curati, frumosi, cu sute de mii de dolari in cont. Populatia trebuie sa inteleaga aceste lucruri", a spus Stroe. Cei doi parlamentari au fost secondati de ceilalti candidati ai Aliantei. Fiecare a spus cateva cuvinte, atat despre propriile persoane, cat si despre modul in care se vor comporta intr-o campanie electorala ce pare a fi cea mai disputata si mai dura din ultimii 14 ani. Desi maramuresenii sunt mai “molcomi", credem ca vom asista la un “razboi" mediatic fara precedent, conflict in care apt-combatanti vor fi PSD+PUR si D.A. Ramane de vazut ce vor avea de castigat din aceasta disputa cei multi, maramuresenii “de pe strada".

Nicolae TEREMTUS





* Coltu' meu
"Bomba" de vineri

Vineri a fost o frumoasa zi de toamna baimareana, dar, mai ales, inceputul campaniei electorale pentru alegerile generale. Cu toate acestea, ziua de vineri a parut a fi mai anosta decat altele. Nici macar celebrele “trei ceasuri rele" nu pareau a se ivi. Presa locului a asteptat cu nerabdare inceputul “circului" electoral. N-a fost sa fie. De dimineata, la un scurt periplu prin oras nu am vazut nici macar un afis cu vreun candidat. si cand te gandesti ca au fost discutii indelungate pe tema perioadei de campanie electorala. Multi au vrut o campanie de 45 de zile. La 30, cate sunt acum, cel putin la noi nu s-a facut mai nimic. Ba mai mult, cateva partide: PSD, PRM si-au lansat candidaturile, au depus listele cu cei ce vor candida taman in ziua de vineri. Depunerea acestor candidaturi a fost prilej de conferinte de presa cu saleuri si apa minerala plata. Mai nou, la aceste evenimente se serveste apa plata. De parca toate partidele ar avea acelasi furnizor. Revenind la anosta zi de vineri, impreuna cu mai multi colegi, ne gandeam cu nostalgie la campaniile electorale trecute. De la afise, la conferinte de presa cu declaratii specifice, la lansari cu lideri de la Bucuresti, la baloane, covrigi, mici si bere, sepcute, pixuri, brelocuri, brichete si cate si mai cate nimicuri electorale. Apoi, plutea un fel de aer de sarbatoare, de competitie. Se auzea cum se ascut “sabiile" disputelor politice, in public si prin ziare. Multi posibili parlamentari isi confectionau costume de campanie, in aparenta costume din stofa, dar captusite cu material rezistent la “bataliile" specifice alegerilor. Treziti din reveriile unor vremuri “romantice", ne-am indreptat spre redactii pentru a consemna cel mai anost inceput de campanie electorala. Apoi a inceput nebunia. Pe parcursul a trei ore s-au desfasurat doua conferinte extraordinare (PSD si Alianta). A curs “sange". Am avut parte de declaratii socante, de scenarii pregatite cu minutiozitate, balacareala, amenintari, insulte si promisiunea nerostita ca vor urma multe grozavii. Ziaristii baimareni au fugit de la un sediu de partid la celalalt, au consemnat cu multumire scandalul ce se amplifica, cu fiecare minut trecut. La fel de grabiti au plecat spre aceleasi redactii pentru a scrie materiale “bomba". Cand le veti citi, veti intelege care cu cine voteaza. M-am bucurat, dar mi-am revenit. Obosit, m-am intrebat ce rost au toate astea si cu teama m-am uitat la ceas. Mai era timp si pentru o conferinta de presa extraordinara a PRM. In fond, si la ei in filiala sunt multe si marunte.

Nicolae TEREMTUS





* Seres versus Man

Inceputul campaniei electorale a coincis cu debutul “razboiului" intre Alianta PNL-PD si Uniunea PSD-PUR (cele doua formatiuni politice maramuresene cu cele mai mari pretentii). Disputa inceputa pe “sticla" unui post local TV s-a transformat intr-o desfasurare de forte fara precedent la un inceput de campanie electorala in Maramures. Scandalul a depasit rapid granitele judetului.

Totul a inceput intr-o emisiune electorala a unui post local de televiziune. Invitati: deputatul democrat Mircea Man si Codrut Seres, candidatul Uniunii PSD-PUR. Ceea ce a debutat bine, s-a sfarsit cu o cearta ca la “usa cortului". Va prezentam pozitiile celor doi protagonisti ai scandalului electoral, cu precizarea ca Maramuresul s-a facut din nou de ras, disputa fiind preluata de posturile nationale de televiziune.

Operatiunea Fiola

Pana la urma, nu aceasta disputa controversata intre doi politicieni a fost “sarea si piperul" serii de vineri. La finalul conferintei de presa a Aliantei, doi dintre ziaristii prezenti la conferinta au facut “sou". Unul dintre cei doi l-a intrebat pe Man direct: “sunteti sau nu baut?". Dupa un moment de uimire, deputatul democrat a raspuns: “nu!" Ziaristul a “licitat", s-a apropiat de masa unde se aflau liderii Aliantei si, motivand ca ar fi bine a se pune punct suspiciunilor, i-a intins o fiola: “am fiola aici, vreti sa suflati in ea?", a spus jurnalistul. In acest timp, colegul acestuia fotografia de zor scena. Nu suntem avocatii nimanui, dar scena cu fiola a fost grosolan regizata si a pus in derizoriu tarasenia ce, la inceput, parea a fi o treaba serioasa. Cum si de unde a facut rost un jurnalist intr-un timp atat de scurt de o fiola model 2004? Fiole de acel tip sunt detinute de Politia economica, de cea Rutiera si de societati comerciale ce desfasoara activitati sub incidenta Legii 400 (cu “foc continuu").

Dupa “celebra" emisiune TV, candidatul Uniunii maramuresene a convocat o conferinta de presa extraordinara. “Intr-o emisiune-dezbatere pe un post local TV am avut de-a face cu o chestiune care credeam ca a disparut de mult din politica romaneasca. Un tratament incalificabil a unei persoane care doreste sa reprezinte in continuare judetul in Parlament. Persoana in cauza a avut o abordare necuvincioasa la adresa reprezentantilor Uniunii si la adresa moderatorului emisiunii. La intrebarile adresate de moderator, persoana in cauza (Mircea Man, n. red.) s-a adresat cu cuvinte care vin din suburban, la adresa noastra, a celor de acolo si a liderilor de filiala si de partid. La incercarile moderatorului de a tempera situatia, reprezentantul Aliantei a continuat sa profereze invective, acuzatii nefondate si sa evite cu obstinatie raspunsurile la intrebari. Fata de o asemenea atitudine anuntam opinia publica ca noi, candidatii Uniunii, refuzam participarea in emisiuni televizate cu persoane care vin nepregatite, care renunta la limbajul normal politicos, cuviincios. Refuzam intrarea in balacareala politica numai de dragul jocului politic", a spus Seres. El a mai afirmat ca stie de intentiile reprezentantilor Aliantei de a recurge la o campanie murdara. “Eu cred ca maramuresenii au dreptul de a alege intre idei, programe si nicidecum intre persoane care injura mai bine decat altele. In final, respectivul domn, m-a injurat si m-a amenintat. Este incalificabil si nu vom tolera un asemenea comportament", a mai precizat candidatul Uniunii. Colegii acestuia sunt de parere ca astfel de dezbateri televizate ar trebui precedate de un test de alcoolemie. Pana la urma, Seres a explicat in ce a constat amenintarile candidatului Aliantei. “A spus ca o sa am eu de-a face cu el cat va dura campania. S-a apropiat de mine intr-o maniera golaneasca, ca si cand ar fi vrut sa ma agreseze. Din pacate pentru domnia sa, sunt un pic mai inalt si am o alta abordare a acestei problematici", a spus Seres.

Dupa conferinta de presa a Uniunii a urmat cea a Aliantei, in care reprezentantii liberali si democrati si-au prezentat punctul de vedere fata de cele intamplate. “Noi am analizat ce s-a intamplat acolo si spunem ca este un atac direct la adresa presedintelui Mircea Man, este o diversiune, este un raspuns la impotenta lor de a se prezenta in campanie pana in acest moment. A fost o golanie. Din acest punct de vedere, Alianta nu va mai avea nimic de discutat cu acest domn Seres. El nici nu reprezinta PSD. Poate ca domnul Man a folosit cuvinte tari, dar adevarul ii unul singur. Partidul-antena, asta este PUR-ul. E clar, partidul-televizor. Nu vom mai face nici o intalnire cu Seres", a declarat liberalul Radu Stroe. Man, cel incriminat de reprezentantii Uniunii PSD-PUR ca ar fi venit la emisiunea cu pricina intr-o stare de “excitatie bahica", a refuzat o asemenea etichetare. “Dupa mine, PUR face prostitutie politica, este partidul care si-a negociat locurile ca si femeile usoare. Voi sustine aceasta idee pana la capat. De aici, toate aceste acuze facute de acest copilas care a confundat Negrestiul. Cand l-am intrebat daca stie unde este Negrestiul mi-a spus ca sunt un om beat. Poate nu arat foarte bine in comparatie cu Seres, dar sunt un politician responsabil, nu am iesit niciodata in fata cetatenilor cu un mesaj pe care sa nu-l pot transmite. Oricand ma voi cu PUR, dar nu voi mai intra intr-o emisiune cu Seres, care nu a inteles inca problemele Maramuresului", a spus Man. Declaratiile membrilor Aliantei au fost pe aceeasi lungime de unda, acuzandu-l pe Seres de diversiune si de o exagerare a unei dispute politice degenerata intr-o cearta. A fost finalul primei zile de campanie electorala, inceputa anost si terminata in forta. Daca ar fi sa ne luam dupa declaratiile “la cald", in urmatoarele zile de campanie nu vom mai asista la dezbateri televizate cu reprezentantii celor doua formatiuni politice, ci vor fi doua campanii paralele, distincte. Ca va fi bine sau rau, ramane de vazut.

Nicolae TEREMTUS





* Linia mortii

Construita in urma cu 50 de ani prin metoda “heirupista" a intrecerilor de plan si prin munca brigazilor de tineri "voluntari", calea ferata Viseu de Jos-Salva, de-a lungul careia se aliniaza zeci de tunele si viaducte, scartaie an de an tot mai tare. Lucrarile de carpire a caii ferate, fara a constitui o solutie, ii prelungesc agonia. In ultimii patru ani, aceasta a fost inchisa timp de mai multe luni, pentru lucrari urgente, iar in ultimii 20 de ani, patru trenuri s-au confruntat cu probleme serioase.

Calea ferata Sighetu Marmatiei - Salva este singura legatura feroviara a Maramuresului istoric cu tara. Prima parte a acestei “punti de legatura" (cea de la Sighet la Valea Viseului) a fost construita intre anii 1872-1896, de autoritatile austro-ungare, de-a lungul raului Tisa. Aici, in portiunea Bocicoi-Valea Viseului, raul rupe cu regularitate din terasament, punand in pericol traficul feroviar. Al doilea tronson (Valea Viseului-Viseu de Jos) a fost edificat prin 1913, cu putin inainte de primul razboi mondial, urmand cursul raului omonim. Aceasta portiune nu a creat niciodata probleme majore feroviarilor, fiind cel mai solid tronson de pe ruta. In fine, portiunea Viseu de Jos-Dealul stefanitei-Salva, cu trecerea peste muntii Rodnei, este unul dintre cele mai dificile trasee din tara, impanzit de tuneluri (4 mai lungi) si viaducte (9 mai importante). Cel mai lung tunel (al doilea din Romania), strapunge muntele pe o lungime de 2900 de metri. Tronsonul ultim este de o periculozitate evidenta. Construit intre anii 1949-1952 cu ajutorul "brigazilor tineretului" (in fapt cu militari, detinuti, muncitori luati cu arcanul) si cu activisti comunisti fanatici, traseul a fost executat in pripa, pentru a se incadra in "plan", astfel ca acum, la 52 de ani de la inaugurare, provoaca probleme aproape zilnic.

Ultimele incidente

In vara acestui an, trenul personal ce circula pe ruta Viseu de Jos - Sighetu Marmatiei, a deraiat la intrararea in statia Bocicoiu Mare. In acel loc exista o restrictie de viteza de doar cativa kilometri pe ora, din cauza instabilitatii terasamentului spalat de Tisa. Aceasta este cel de-al patrulea caz survenit pe acea ruta in ultimii 20 ani. In primul accident, petrecut prin '86, a deraiat un tren marfar sovietic (distrugand sinele si traversele pe o lungime de sute de metri). Locul evenimentului a fost tot la Bocicoiu Mare, iar cauza a fost schimbarea gresita a unui macaz. Cel de-al doilea incident serios a avut ca protagonist un tren de marfa care circula pe ruta Dealu stefanitei-Salva. Acesta a reusit, printr-o minune, sa treaca peste o portiune subreda a terasamentului, dupa cateva clipe acesta surpandu-se! Incidentul a avut loc prin anul 1996, linia a fost in lucru luni intregi, genistii militari injectand muntele ce aluneca la vale cu imense cantitati de beton. O carpaceala. In perioada septembrie-octombrie 2004, linia ferata pe portiunea Sacel-Dealu stefanitei a fost complet inchisa, din cauza lucrarilor in regim de urgenta la piciorul fisurat al unui viaduct. In aceasta perioada (lucrarea a fost finalizata prin 18 octombrie), pasagerii au fost nevoiti sa accepte transbordarea din tren la Sacel, urcarea in dube de muncitori (ca pe vremea razboiului) si debarcarea la Dealu stefanitei, pentru a se sui apoi in trenul de Cluj sau Bucuresti.

Spre un final asteptat

Toata lumea stie, dar nimeni nu o spune raspicat: desi are o mare importanta strategica, linia ferata Sighet-Salva nu va mai supravietui mult. Infrastructura acesteia nu mai poate fi intretinuta la parametrii ceruti, cheltuielile sunt prea mari, uzura din ce in ce mai accentuata, alunecarile de teren si inundatiile tot mai frecvente (strans legate de fenomenul taierii necontrolate a padurilor), calitatea materialului rulant tot mai mica, iar rentabilitatea economica lasa de dorit. Vremurile cand linia vuia de trenuri incarcate cu pasageri si marfuri au apus. Azi, pe acea ruta abia mai circula 5-6 trenuri pe zi (punandu-le la socoteala si pe cele de marfa). Fostii pasageri fideli s-au orientat spre alte mijloace de transport (in special cele auto, mult mai rapide) sau chiar alte trasee feroviare (prin Baia Mare se ajunge din Maramures in Bucuresti cu cateva ore mai iute). Daca inainte de Revolutie trenul parcurgea distanta Sighet-Salva in trei ore, azi acest traseu necesita cinci ceasuri (din cauza restrictiilor impuse de subrezenia caii), iar camioanele de mare tonaj concureaza cu succes vagoanele de marfa. Linia Sighet-Salva va fi probabil inchisa. Dar, ce punem in locul ei?

Teofil IVANCIUC





* Schimbul de azi
Gogu si Justitia cu chilotii rupti

“... am fost reclamat la Ministerul Justitiei ca stau cu picioarele pe birou si merg cu bicicleta prin oras, la bustul gol si cu sapca intoarsa. Sunt sincer si slobod la gura pana la extrem, dar cine imi intercepteaza convorbirile pierde timpul, pentru ca nu am facut niciodata o conversatie mafiota", scrie Gogu. Pentru neinitiati, scortosi si pentru cei cu robe apretate care reactioneaza la ideea de votca cum reactionez eu la Guta, fiu-meu la lamaie si Basescu la Bombonel, e necesara o explicatie: care Gogu? Gogu, judecator la Bicaz, in judetul Neamt. Ala care a fost operator-chimist la Savinesti, fierar-betonist (mereu m-a amuzat titulatura asta... betonist?) la Metrou si sofer la “umetecefeu". Deci, Gogu (pe numele din buletin Gheorghe Morosanu). El e. Da' ce i s-o fi-ntamplat lui Gogu sa-i scrie (dupa ce a scris cate ceva, mentionam pentru statisticieni “10 jours en Alsace") lui Diaconescu, acest Cristian al magistratilor? Chiar daca Gogu e membru al Asociatiei Magistratilor din Romania sa-i scrie asa, dintr-o data “lu' ditamai ministru'", inseamna ca e ceva serios! Mai ales ca ministrul e un om ocupat, de-abia s-a intors din Viena. Practic, ce vrea Gogu? “ a avut in teritoriu efecte inverse: a aparut (si la instanta unde lucrez eu) o lista cu informatii care nu sunt publice. De exemplu, datele privind procedurile de promovare a magistratilor in functii superioare. De ce ar fi acestea secrete? Dupa parerea mea nu ar fi admisibila nici confidentialitatea veniturilor salariale in institutiile publice. Poate exagerez, as vrea sa-mi explice cineva de ce gresesc." Aha, pai tocmai aici “a gresit-o" Gogu. Cum adica? Sa stie tot “plavanu'" complexa strategie de promovare a magistratilor? si asta cu “confidentialitatea salariului" e de-a dreptul impertinenta. Adica, ce daca-i platit omu' din banul public? “Comentarii, impotriva, se abtine careva? Multumesc, s-a votat cu unanimitate." Insa, Gogu marturiseste ca “exista si situatii hazlii, de care ar ride si Pacala: de vreun an avem angajati soferi la toate judecatoriile. Ei leaga dosare la arhiva, fac pe curierii si dau libere paznicilor. De ce? Simplu, pentru ca ni s-au dat soferi, dar nu ni s-au dat masini". Printre teme clar rautacioase (gen: datoria ministerului fata de magistrati, banii ministerului, prezumtia de vinovatie a judecatorului!, pozitia de sluga a grefierului-contopist, locul procurorului in completul de judecata si alte alea “fara importanta"), Gogu a mai povestit una pentru gazeta de perete. De pe peretele lui Diaconescu. A mers la o judecatorie pentru a cauta o hotarare care-l privea personal. Colega de la arhiva era supraaglomerata, asa ca Gogu i-a cerut registrele, sa caute singur. Arhivista i-a adus un munte de ceasloave. Dezarmat, Gogu a revenit a doua zi impreuna cu fiica sa. “Dupa ce a rasfoit vreo jumatate de ora prin acele registre rupte si unsuroase, fiica mea s-a oprit si m-a intrebat asa: Domnule Ministru, caut pe cineva sa raspunda la aceasta intrebare a unui copil de 16 ani. Eu nu am putut decat sa dau din umeri."

P.S.: Mustaciti? Stati, sa-i vedeti pe politisti!

Catalin VISCHI





* “Armata" externa

In urma cu cateva luni, George Ofrim (manager al SC Arcer) imi impartasea o dorinta de-a sa: contactarea elitei sighetene din diaspora, pentru a-i indemna sa faca lobby orasului natal si de a aduce investitii in zona. Sighetu Marmatiei este loc de bastina pentru o multime de reprezentanti ai elitei, in cele mai diverse domenii: scriitori, cantareti, oameni de stiinta, oameni de afaceri, politicieni, teologi sau militari.

Parte a elitei sighetene a inceput sa emigreze inca din timpul celui de-al doilea razboi mondial. Din nefericire, in multe cazuri legaturile lor cu orasul s-au stins ori s-au pastrat doar la nivelul de relatii cu rudele ramase in municipiul de peste Deal. “Vina" apartine in egala masura si celor care au uitat de locul de bastina, dar si autoritatilor sau societatii civile locale, care au facut prea putine ca sa-i readuca "la matca" (un cunoscut care traieste in Vatican imi spunea recent ca prezenta Sighetului pe internet este cvasinula - la fel si pe taramul relatiilor internationale).

Universitari, artisti si diplomati

Printre scriitorii si artistii originari din Sighet si aflati azi departe, ii amintim pe sculptorul Mihai Borodi, prozatorii Elie Wiesel si Heidi Fried sau pe muzicianul Nagy Istvan Zsolt. Acesta din urma, stabilit azi in Elvetia, este cel mai activ promotor al Sighetului peste hotare, coordonand un ONG care a donat spitalului din oras, materiale in valoare de milioane de euro (merite recunoscute prin titlul de Cetatean de Onoare al municipiului Sighetu Marmatiei). In America se afla o intreaga pleiada de cercetatori stiintifici si cadre universitare care lucreaza incepand de la Princeton la Harvard, pana la NASA sau Microsoft. Ii amintim aici doar pe Petru Botizan, Alfred Bruckstein, Ioan Cotarla, Ioan Deaciuc, Gavrila Drimus, Istvan Enyedi, Leonardo Mihalcea, Marijeana Munteanu, Ovidiu Negrea, Paul Penzes, Erich Schmidt, Adrian Smarandoiu sau Gavril Tivadar. Alti cercetatori originari din orasul de pe Iza sunt Ioan Balin (stabilit in Elvetia), fratii Alexandrescu (in Japonia), Eva Iacubini (in Israel), Maier Iacubovici (in Germania), Zsolt Podoleac (in Italia), Ioan Vancea (in Brazilia), iar altii traiesc azi in Australia sau Argentina. Eficienti oameni de afaceri au iesit in special din mediul evreiesc, precum cei din familia Fischmann, ori din neamurile Rub, Hecht, Kahan etc, prezenti azi pe pietele financiare ale Americii, Israelului, Angliei sau Frantei. Fosti elevi scoliti la Colegiul National "DRAGOS Voda" au ajuns apoi diplomati in Germania, Maroc, Argentina, Guineea, Finlanda, Ungaria, SUA, Polonia sau Israel. Sigheteanul Gyorgyi Jakubinyi este azi arhiepiscop de Alba Iulia, si tot din acest oras provin Zoltan Perl si Flaviu Varga, ambii ofiteri in armata israeliana, precum si studentul la Academia US Air Force, George Bledea. Multi au fost, putini au ramas. Din toti cei enumerati abia se pot numara pe degete vreo cativa care au incercat ulterior realizarii profesionale, sa faca ceva pentru comunitatea in care s-au nascut. Unii dintre ei au adus investitii economice, altii au promovat schimburile culturale, dar cei mai multi au intors spatele orasului natal. “Exportul de creiere" a fost pana in prezent net defavorabil Sighetului. Pentru a se inclina balanta, ar trebui ca institutiile locale sa se implice in incercarea de sensibilizare a acestora. Oportunitati exista, “material" este, vointa mai trebuie sa fie.

Teofil IVANCIUC





* Ma tot mir
Ursul si cu iepurasul

Cu putina vreme in urma, Sting afirma ca presedintele american nu valoreaza nici cat o maimuta si ca mai degraba ar vota un cimpanzeu. Pentru Bush e bine ca Sting nu prea are drept de vot in Statele Unite. si mai bine pentru texan e ca judecatorii Curtii de Apel cu sediul in San Francisco au hotarat ca balenele si delfinii care au suferit de pe urma sonarelor folosite de marina americana nu-l pot da in judecata. Campania electorala a inceput si la noi si musai trebuie sa fie pigmentata cu ceva animale. Putin speriat de perspectiva unui esec previzibil, Adi Bombonel s-a apucat sa-si faca curaj asemuindu-se cu un urs si comparandu-l pe cel mai puternic contracandidat al sau la prezidentiale cu un iepure. Nastase ar trebui sa stie cateva lucruri despre animale inainte de a face afirmatii privitoare la regnul animal. Mai intai, faptul ca, in ultima vreme, ursii de la noi au dat in turbare si ataca oameni. Pe un animal din asta oamenii chiar l-au impuscat dupa ce au ajuns la concluzia ca asa nu se mai poate! Comparatia cu ursul si iepurasul nu-l avantajeaza pe Nastase deloc. Toata lumea stie ca ursul doarme mai multe luni pe an sau mai multi ani pe mandat. Perioada se cheama hibernare sau guvernare si se produce dupa ce ursul e satul. Iepurasul in schimb e activ tot timpul anului si, chiar daca doarme, o face cu ochii deschisi. E drept ca rautaciosii zic ca nu inchide ochii pentru ca are pielea foarte intinsa pe corp si daca si-ar lasa pleoapele in jos s-ar "dezveli" in alta parte, de s-ar mira si ursu'. Pe de alta parte, ursul e cunoscut din tot felul de fabule ca fiind cam saracut la intelect, motiv pentru care a si ramas doar cu un simulacru de coada, in timp ce iepurasul e un personaj ghidus care, in toate bancurile, indiferent de situatie, iese bine. Daca tot voia sa se compare cu un animal, Nastase putea sa se gandeasca la altceva. Marele rechin alb, spre exemplu, a fost declarat de curand o specie protejata si, ca urmare, nici un marinar n-are voie sa-i faca nici un rau. E drept ca pe asta, care nu-i autohton, Iliescu nu-l poate privi in ochi si nu-l poate alinta ca pe un jurnalist bastinas cu tandreturi de genul: "Bai, animalule!" si la circ nici n-am vazut rechini albi, da' ursi...

Ioan BOTIS





* Are si PRM Maramures liste de candidati la “parlamentare"
Minunea s-a produs!

si pentru PRM Maramures campania electorala a debutat cu depunerea listelor cu candidatii la “parlamentare". Pentru filiala maramureseana a fost un proces lung si dureros, soldat cu certuri nesfarsite, dispute si contre necolegiale. Asa cum anticipam, listele peremistilor sunt destul de “subtiri", iar senatorul Liviu Doru Bindea, “locomotiva" filialei, va avea o sarcina dificila.

Emil Marinescu, liderul organizatiei maramuresene si vicepresedinte al CJ, a prezentat succint strategia de campanie a filialei si obiectivele fixate pentru alegeri. Desi se presupune ca Marinescu este un politician cu experienta, adica are un discurs politic format, la lansarea candidatilor, liderul peremist a dezamagit, citind de pe o fituica fraze mestesugite, care cu siguranta nu reprezinta situatia de fapt si de drept din filiala. Dupa “exercitiul de citire", Marinescu a prezentat candidatii filialei. La Senat, pe prima pozitie, actualul senator Liviu Doru Bindea, iar pe pozitia a doua, Maria Ciocan (care isi vede visul pe jumatate indeplinit, ea mai dorind inca un mandat). Lista pentru Camera Deputatilor incepe cu Angela Buciu, continua cu liderul sindical BNS din Cluj, Stelian Suciu, iar pe locul trei, trimis de la Centru, Stelian Dorobantu. Daca analizam listele, nu prea este nimic de spus in afara de faptul ca Bindea va avea o sarcina ingrata, de a trage dupa el o filiala reprezentata de ilustrii necunoscuti. Pe de alta parte, Bindea are atu-ul de a fi singurul maramuresean care candideaza pe un loc eligibil pentru Senat. Celelalte partide cu pretentii au candidati din alte zone sau din Bucuresti.

Intre penibil si ridicol

Dupa strategia lecturata de Marinescu, au urmat discursuri ale celor care vor candida pentru filiala PRM. Angela Buciu a vrut sa dovedeasca ca este o feminista convinsa si a tinut un discurs patetic despre rolul femeii in societate, o chestie cam paralela cu ceea ce ar trebui sa fie campania electorala. Ea a precizat ca nu va canta in campanie, dar ca va fi sustinuta de colegi. Dupa momentul “folcloric" Buciu, a urmat momentul umoristic Ciocan. Trebuie sa recunoastem ca senatorul Ciocan se straduieste de patru ani sa fie un parlamentar in sensul adevarat al cuvantului. Daca a reusit, ramane sa judecati dumneavoastra. “M-am inscris din nou in cursa electorala pentru postul de senator pentru ca am considerat ca sunt apta si pot sa contribui la realizarea programului partidului transformat la motivatiile si necesitatile concrete din judetul nostru, din toate punctele de vedere si in toate sectoarele de activitate, asa cum este el structurat. In situatia in care voi reusi sa castig votul si increderea cetatenilor judetelor... aaa... judetului Maramures de a ajunge din nou senator, ma voi zbate si in continuare acolo, in Parlament, ca si pana acum...", a declarat, vadit emotionata, Ciocan.

Un senator acuza

In finalul intalnirii, a luat cuvantul senatorul Bindea. Liderul peremist a vorbit de bugetul pe anul viitor, pe care parlamentarii PSD se grabesc sa-l aprobe inainte de alegeri. “Daca ne uitam la proiectul de buget, vom vedea cateva chestiuni foarte grave care se leaga de Maramures. Pentru guvernarea PSD, acest judet nu este altceva decat o piatra de care se tot impiedica in fiecare dimineata, intrand in birourile lor luxoase. Tot legat de buget, pentru conducerea judetului nu este decat cate o oportunitate de a-si rezolva probleme personale pe firme, pe prieteni, cu banii pe care sefii lor de la Bucuresti ii trimit inspre maramureseni. Dar sumele sunt jenante pentru nevoile Maramuresului. Oare noi nu suntem contribuabili? Noi nu facem parte din Romania?" a spus Bindea. El a continuat sa critice atitudinea PSD fata de nordul tarii, sa critice activitatea parlamentarilor PSD si a conducatorilor judetului. “Astazi, prefectul Buda s-a autosuspendat din functie pentru a putea participa la alegeri. Sa fim seriosi! Nu se poate vorbi de suspendarea din functia de prefect a judetului, in Maramures functia de prefect este vacanta de patru ani. Suspendarea este un termen juridic care se refera la o situatie existenta. Nu este cazul la noi in judet", a spus Bindea. Ramane de vazut in ce masura experienta senatorului Bindea va suplini amatorismul politic al celorlalti candidati peremisti.

Nicolae TEREMTUS