ANCHETE, ATITUDINE, POLITICA

* PDS Maramures are liste cu candidati. Ura!
Intre Sima si Stoicescu

* Dosarul penal intocmit conducerii BCR Sighet ia proportii
Iuliana, de ce?

* Controversatul om de afaceri din Baia Mare, Grigore Berinde, prins de PNA!
Fraudatorul PHARE

* Cine plateste daunele provocate lui Parcalab si Sabau?
Dreptate in lanturi

* Coltu’ meu
Oglinda, oglinjoara…!

* Cronica unei demiteri anuntate. Ex-ule,
Fa o rima la: ”Botis, out!”

* Teapa marca SC Activ Net (service autorizat Connex si Orange)!
Prima joi, dupa Miercurea Ciuc

* Schimbul de azi
A murit!

* Condamnat la inchisoare!
Am avut dreptate. Din nou!

* Ma tot mir
Impozit de Ig Nobel

* Normalitate: am castigat procesul in care am fost acuzat de calomnie
Un politist invins

* Alianta anti-PSD rade tot!

* Chirurgi in razboi cu oamenii legii?

* Maramuresenii - DA pentru Basescu!

* “Mi-am dat demisia!”

* PDS Maramures are liste cu candidati. Ura!
Intre Sima si Stoicescu

Intr-un final glorios, filiala PSD Maramures a primit de la centru celebrele liste pentru alegerile parlamentare. Asa cum anticipam, in noiembrie pesedistii maramureseni se vor prezenta, probabil, cu cele mai slabe liste de candidati din cele prezentate in cei 14 ani de alegeri libere. Organizatia partidului-stat din nordul tarii a acceptat jocul impus de la Bucuresti si se va alege cu “praful de pe toba”.

O prima constatare e ca in PSD Maramures e multa lehamite. Dupa certuri, dupa mediatizatele demisii si demiteri, dupa impacari si “pupat Piata Independentei”, dupa alegeri preliminare de forma au aparut listele cu cei care trebuiau sa fie acolo unde vrea partidu’. In cursul saptamanii care a trecut, liderii maramureseni au fost la Bucuresti pentru a negocia locurile eligibile. Au fost cateva zile in care gruparile din filiala au impus cand un candidat, cand altul. Axa Deghid-Cozmanca a lucrat “ca la carte” si a reusit sa-si impuna punctul de vedere.

Cel mai slab

Pe primul loc la deputati a ramas prefectul Ioan Buda. Sprijinul lui Deghid a fost hotarator, mai ales ca interesul subprefectului a fost ca Buda sa aiba siguranta primului loc. Pentru Deghid, spun colegii lui de partid, a fost o lupta pe viata si moarte. Subprefectul va ajunge prefect pentru cateva luni. Apoi, va fi cel care va organiza alegerile, cel ce va gestiona situatia. Desi pare putin, pentru un politician trecut prin toate cele este o reabilitare, o certitudine ca a trecut prin Purgatoriu, dupa cum spunea in urma cu un an in Baia Mare, Adrian Nastase. Daca ar fi sa privim lista pentru deputati cu Buda pe primul loc, rezulta ca prefectul ar fi cel mai “tare din parcare”. Sau ca este cea mai reprezentativa personalitate a filialei, cel mai bun dintre cei buni. Evident, o asemenea caracterizare nu poate fi decat hazardata. Buda a fost si a ramas un primar oarecare, de orasel. Multi dintre liderii de valoare ai filialei au fost pusi pe margine si acum asista neputinciosi la dezastrul care va veni. Nemultumirile sunt mari, framantarile sunt gata sa dea pe dinafara. Acum se spune cu voce tare: “avem cel mai slab prefect si cel mai slab presedinte de organizatie dintre toti cei care s-au perindant pe la carma filialei sau la conducerea administrativa a judetului”.

Familia infranta

Se stia ca prefectul l-a “lucrat” pe deputatul Petre Godja (cel care putea sa-i ia locul, avand in vedere influenta de care parea ca se bucura Eugenia Godja, primarul Sighetului, la liderii bucuresteni ai partidului). Saptamana care a trecut, la Centru a fost o adevarata batalie. A castigat Buda. Pentru Jeni Godja, este prima infrangere dupa un lung sir de victorii si recunoasteri. Infrangerea este si mai amara prin prezenta pe locul doi a liderului PUR Maramures, Livia Sima. Abia pe trei se regaseste Godja. Pe la colturi se barfeste ca pesedistii de peste Deal sunt cei mai nemultumiti, aproape pe picior de razboi. Dar nemultumirile au rabufnit si in Baia Mare, chiar si in Delegatia Permanenta a filialei. Mai nimeni nu o vrea pe Sima. “Buda e cel care a acceptat prezenta ei. La Bucuresti a fost intrebat daca Sima e o solutie buna. Si a spus ca este buna, pe cand aici, la noi, mai ca va fi razboi. A fost in stare sa gaseasca pentru a demonstra ce social-democrata e Sima (ca ea a mai trecut prin partidul nostru, cu ani in urma cand era FDSN). Buda-Deghid-Cozmanca sunt cei trei care au speriat filiala Maramures”, au spus lideri cu vechime in partid.

Hop si un lider sindical

La Senat, pe primul loc (desi prefectul Buda a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a-l lamuri pe ministrul Integrarii, Alexandru Farcas, sa accepte candidatura in Maramures) s-a nimerit sa fie Marian Stoicescu liderul Confederatiei Silva, sindicatul forestierilor. Pentru maramureseni aceasta candidatura nu spune nimic, iar faptul ca Ludovica Parvu a fost “impinsa” pe locul doi a amplificat nemultumirile pesedistilor din nord. Multi primari si presedinti de organizatii locale au facut declaratii socante, de genul: “daca ramane asa, nu vom vota la Senat cu PSD”! De cand s-a aflat cum va arata listele pentru Maramures, telefoanele inspre si dinspre Bucuresti au “curs” non-stop. Eugenia Godja, dupa mesajele primite din Maramures (era pe drumul de intoarcere din Bucuresti) s-a intors la conducerea centrala a partidului pentru a discuta situatia tensionata din filiala. Godja a fost motivata si de batalia pentru pozitia sotului ei pe lista deputatilor. Pana la inchiderea editiei, Jeni Godja nu a reusit sa-i induplece pe liderii bucuresteni si sa o “retrogradeze” pe Sima. Unele voci afirma ca primarul din Sighetu Marmatiei s-a suparat si ca ar fi in stare sa plece din partid, sau ca nu ar fi imposibila o candidatura ca independent. Vica Parvu a fost trecuta si ea la capitolul Perdanti. Dintre toti cei aflati pe primele locuri pe cele doua liste, probabil e singura care si-a castigat “pe bune” pozitia. Popularitatea lui Parvu a deranjat si a aruncat in ridicol conducerea filialei. Chiar daca e pe locul doi, se pare ca Ludovica Parvu este destul de multumita. A demonstrat ce a dorit, iar a doua pozitie chiar daca nu va iesi castigatoare la alegeri, poate fi o usa spre un post important din administratie sau chiar vreunul ministerial. In rest, in PSD Maramures e liniste si pace.

Nicolae TEREMTUS





* Dosarul penal intocmit conducerii BCR Sighet ia proportii
Iuliana, de ce?

In urma cu doua saptamani, GAZETA a demarat un serial de presa care isi propune sa investigheze conflictul BCR Sighet - SC Industrializarea Carnii Sighet. Reamintim ca societatea sigheteana a contractat fonduri SAPARD pentru construirea unei fabrici de preparate din carne si a unui incinerator ecologic. In paralel, sucursala BCR a oferit societatii un credit. Apoi, SAPARD a intocmit documentele pentru virarea catre societatea sigheteana a sumei de 390.000 de euro (in trei transe). Numai ca in 28 mai, BCR Sighet a pus mana pe prima dintre transele SAPARD (cuvenite societatii) si a virat-o in contul platirii creditului! Reprezentantii societatii sustin ca in 11 iunie au fost indusi in eroare, fiind pusi sa semneze acte aditionale la contractul de credit (prin care se oficializa manevra), acte contrasemnate de echipa de conducere a sucursalei BCR Sighet, alcatuita din Iuliana Stoica, Dorina Ardelean, Maria Chindris si Rita Gavaller. In urma verificarilor interne, in 29 iulie Centrala BCR a facut denunt penal la Parchet contra propriilor subalterni din Sighet!

Surse din Directia de Supraveghere a BNR au declarat ca ceea ce s-a gasit la Sighet este extrem de grav. Controlul BNR a identificat nereguli diferite de cele ale controlului BCR. BNR a facut apoi denunt penal la PNA. Din surse neconfirmate, procurorii PNA bat drumul Sighetului de peste o luna. In 11 octombrie, la Tribunalul Maramures va avea loc procesul comercial intre SC Industrializarea Carnii SA Sighetu Marmatiei si BCR Sighet. Abatorul sighetean cere bancii toti banii, comisioanele (doar comisionul de punere a banilor la dispozitie a fost de 3.800 de euro), dobanzile si anularea actelor antedatate in fals in procesul indosariat sub numarul 4.699 din 2004.

Actiunile au fost filmate!

Directorul SC Industrializarea Carnii SA a declarat ca “totul a fost premeditat!”, completand: “pentru 60.000 de euro garantati de noi, vor sa ne scoata la licitatie intreaga investitie (800.000 de euro), insa tot ce am facut in incinta BCR a fost filmat. Exista doar probe si dovezi lamuritoare suficiente! Reprezentantii BERD mi-au confirmat ca ei nu cer rambursarea prematura a unui credit. Cu toate acestea, conform intorsaturii luate de acest caz, BERD ne-a dat creditul bancar in 28 februarie, iar in 28 aprilie l-au cerut inapoi!” In legatura cu acest caz, s-au sesizat o serie de organisme: Mihaela Luca de la Comisia Europeana verifica drumul pe care l-a urmat creditul SAPARD, iar Corpul de Control al Guvernului a solicitat de la BCR toate actele privitoare la creditele ce privesc SC Industrializarea Carnii. “Intre noi, SAPARD, Fondul National de Garantare si BCR a existat o intelegere ca pana in 11 iunie sa ni se dea fie un nou credit, fie BCR sa ne dea banii inapoi. Este vorba despre banii luati abuziv, din rata SAPARD, in contul creditului contractat cu BCR Sighet. Fondul National de Garantare pentru IMM-uri a cerut BCR sa rezolve situatia, in caz contrar refuzand sa-si exercite atributiunile, dar conducerea sigheteana a BCR a vrut sa ne . La evaluarea facuta de sucursala, abatorul a fost foarte mult subevaluat si au… sa treaca in valoare terenul aferent. E vorba de 8.000 de metri patrati! Au luat ce garantii au vrut. Desi trebuia sa garantam in procent de 25 % (restul fiind asumat de Fondul National de Garantare si BERD), BCR ne-a cerut garantii suplimentare. Astfel, am fost obligati sa depunem ca gaj si doua apartamente! In temeiul actelor aditionale false, BCR Sighet ne-a intocmit procedura de executare silita, iar in 23 septembrie ne-a vizitat executorul judecatoresc. Actul aditional al contractului (2.784 B) este cel mai important, pentru ca include punctul 12.5, conform caruia: . Adica noi acceptam sa viram banii SAPARD in contul altei plati? Pai, e ilegal! Daca vedeam din timp ce am fost pusi sa semnam, indusi fiind in eroare, n-am fi facut-o niciodata!”, a declarat directorul societatii sighetene.

BCR si-a pierdut (!) actele

Directorul societatii mai sustine ca: “BCR n-a mai asteptat sa intram in legalitate, desi este un proces pe rol in acest caz. Daca ar fi dupa ei, ne-ar vinde fabrica urgent. Domnul Cinteza, seful supravegherii de la BNR, ne-a spus: ” Conducatorul societatii sighetene are si o dilema importanta: daca s-au incheiat acele contracte in trei exemplare, unde sunt cate 2 bucati din cele 6 acte originale pe care BCR sustine acum ca... le-a pierdut?! Acte valorand 5 miliarde de lei, in temeiul carora vor sa ia acum fabrica. “Acele acte au fost semnate in iunie, desi juristul bancii, doamna Gavaller, era in concediu de maternitate!”, a afirmat directorul de la Industrializarea Carnii SA.

Silire cu premeditare

In paralel, intre banca si abator s-a derulat un proces in urma caruia Judecatoria Sighet a autorizat executarea silita a societatii Industrializarea Carnii SA, ultima facand recurs. Inainte de apel, la abator a aparut executorul bancar Viorel Lar, care ”in baza titlurilor executorii”, constand in “celebrele” contracte contestate de societatea sigheteana (prin care firma a fost obligata la plata a 31.000 de euro plus dobanzile), a somat ”ca in termen de o zi (!) sa se achite suma, in caz contrar urmand a se trece la sechestru si scoaterea activelor la licitatie publica.” Tot atunci, in cadrul dosarului de executare 89, in baza contractelor de credit 2.783 si actele aditionale A, B, C si D, privind ”obligatia la plata a 223.000 euro (9,1 miliarde lei)”, in baza Legii bancare 58, articolul 88, abatorul a fost somat ca intr-o zi (!) sa plateasca sau... adio afacere. Verificand Legea bancara si codul de procedura civila, nu am gasit nicaieri stipulat termenul limita pentru astfel de plati. Si niciodata n-am auzit ca o banca sa execute un datornic intr-o singura zi! De aceea a fost intarita suspiciunea ca totul e “cusut cu ata alba” si premeditat.

Documentul cheie

Referitor la actele aditionale, un document semnat de Nicolae Cinteza, (directorul Directiei Supraveghere a BNR - controlorul suprem al bancilor din Romania) in 27 septembrie consemna ca aceste acte, cheia intregii probleme, sunt intesate de nereguli grave. Cert e ca la BCR Sighet s-a gasit ceva serios, din moment ce BNR a sesizat imediat PNA, iar Centrala BCR nu a aplicat sanctiuni administrative, ci a facut denunt penal la Procuratura Maramures impotriva conducerii sucursalei sighetene! Cazul are si o latura sugestiva pentru reculul pe care il are acest scandal pentru BCR: SAPARD va continua derularea creditului pentru Industrializarea Carnii SA, insa prin intermediul altei banci! Dupa aceasta reactie, oare se va face “curatenie” la BCR? ULTIMA ORA: In 8 octombrie, PNA a informat ca in urma sesizarii facute de Directia Supraveghere a BNR s-au luat masuri, iar procurorul Macovei de la Sectia Combatere a Coruptiei din cadrul PNA are in lucru, in faza finala, dosarul 259/P/2004, privitor la modul de acordare a doua credite (in cuantum de peste 300.000 de euro) de catre BCR Sighet catre SC ”Industrializarea Carnii” SA. Vom reveni.

Teofil IVANCIUC





* Controversatul om de afaceri din Baia Mare, Grigore Berinde, prins de PNA!
Fraudatorul PHARE

Pleiada maramuresenilor intrati in vizorul PNA s-a intregit cu omul de afaceri baimarean Grigore Berinde, acuzat de utilizarea unor fonduri PHARE in alte scopuri decat cele prevazute in contractul incheiat cu Ministerul Integrarii Europene. PNA a trimis dosarul Judecatoriei Baia Mare, care urmeaza sa stabileasca pedeapsa pentru administratorul baimarean. Conform legii, Berinde risca pana la 5 ani de inchisoare.

Grigore Berinde este primul baimarean anchetat pentru utilizarea unor bani proveniti din fonduri PHARE intr-o alta destinatie decat cea prevazuta in contract. In luna august a acestui an, procurorii Biroului de Ancheta a infractiunilor privind fraude asupra fondurilor Comunitatii Europene din cadrul PNA au finalizat urmarirea penala a baimareanului Grigore Berinde, administrator a trei firme din Maramures si Satu Mare (a mai avut inca doua, dar acestea se afla in stare de faliment). Berinde a fost acuzat de infractiunea de schimbare ilegala a destinatiei utilizarii fondurilor UE.

Smen de 2 miliarde!

Povestea omului de afaceri a inceput in 2002, cand Berinde a devenit fericitul “posesor” al unui proiect PHARE aprobat. In 13 noiembrie 2002, administratorul a incheiat un contract de grant, care avea ca obiect proiectul “Fabrica de produse lactate in sistem integrat”. Beneficiarul acestui proiect urma sa fie SC Berinde Eurotex SRL, al carui administrator si asociat este Grigore Berinde, co-asociat fiind Oana Beatrice Berinde, fiica acestuia. Pentru implementarea acestui proiect, beneficiarul a propus o echipa formata exclusiv din membrii familiei sale. Odata finalizata partea logistica a contractului incheiat intre Berinde Eurotex SRL si Ministerul Integrarii Europene, societatea administrata de familia Berinde a obtinut fonduri europene in suma de 50.000 de euro (la acea vreme, echivalentul a aproximativ 2 miliarde de lei), finantare nerambursabila. Numai ca, in aprilie 2003, Grigore Berinde in calitate de administrator imputernicit al firmei SC Berinde Eurotex SRL, a utilizat ilegal (in alte scopuri decat cele prevazute in contract) 40.000 de euro din fondurile europene.

De la PHARE, la delapidare

Conform Legii 161, orice contract care presupune fonduri PHARE, prevede in mod categoric utilizarea banilor doar in scopul pentru care au fost primiti. Intreaga suma (cei 40.000 euro) a fost retrasa din contul bancar aferent proiectului. Banii rezultati din tranformarea valutei in lei au fost folositi de administratorul baimarean in scopuri personale. Berinde a recunoscut ca a utilizat fondurile PHARE pentru plata unor facturi ale altei societati, care nu are nici o legatura cu proiectul, dar al carui administrator este tot el. Din cei 40.000 de euro primiti de la comunitatea europeana, Berinde a achizitionat bunuri pentru firma SC Otris’s SRL (al carui administrator si actionar este) si a platit drepturi salariale si facturi restante catre SC Electrica pentru SC Agrozootehnica SA Ardud (alta firma a sa).

Datornicul

Firma Berinde Eurotex SRL nu a contribuit nici macar cu un leu din fonduri proprii la constituirea fabricii de produse lactate, desi contractul incheiat cu Ministerul Integrarii Europene prevede acest fapt. Deloc surprinzatoare este situatia “nuda” a locului in care ar fi trebui implementat proiectul. Fabrica urma sa se construiasca in localitatea Ardud (judetul Satu Mare), dar nu au fost realizate nici una din obligatiile asumate prin contract de Berinde Eurotex SRL. “Actiunea” familiei Berinde a creat statului un prejudiciu egal cu valoarea finantarii, la care se adauga dobanda aferenta. Pana in 31 mai 2004, cand dosarul firmei Berinde Eurotex SRL a intrat in vizorul PNA, Grigore Berinde datora Statului 40.000 euro, plus 3.558 euro dobanda. Firma Berinde Eurotex SRL mai are datorii bancare in valoare de 478.900 de euro, iar la Administratia Finantelor Publice figureaza cu o datorie de 11.702.206.000 lei! Pentru a se recupera prejudiciul creat Ministerului Integrarii Europene, s-a pus sechestru pe doua imobile apartinand familiei Berinde, iar Judecatoria Baia Mare a fost solicitata sa treaca la ipotecarea acestora. PNA a solicitat cercetarea omului de afaceri baimarean in stare de libertate. Pentru prima infatisare a acestui proces, Berinde a depus o cerere de amanare pentru a-si angaja un avocat. La al doilea termen, fixat in 30 septembrie 2004, avocatul acestuia a depus o alta cerere de amanare, invocand motive proprii care-l impiedica sa fie prezent la proces. Conform legii, Grigore Berinde risca o pedeapsa cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani. In ce priveste infractiunile privind fraudarea fondurilor comunitare, dosarul “Berinde” este al saptelea care a fost solutionat de procurorii PNA cu verdictul de trimitere in judecata al celui verificat. In ciuda eforturilor noastre, Grigore Berinde nu a putut fi contactat telefonic pana la inchiderea editiei. Dosarul Berinde este primul aflat pe rolul instantelor din Maramures in care se pune problema tragerii la raspundere a unei persoane pentru utilizarea unor credite ale Comunitatii Europene in alt scop decat cel pentru care au fost destinati. Agentii economici care atrag astfel de credite trebuie sa inteleaga ca este nevoie de mai multa rigurozitate si seriozitate in afaceri. Astfel de situatii afecteaza imaginea noastra in strainatate.
Mihai Pop Cerneanu,
presedintele Tribunalului Maramures

Inchisoare de la 6 luni la 5 ani!

Prin Legea 161 (numita si “Legea Anticoruptie”), intrata in vigoare la 21 aprilie 2003, infractiunile legate de fondurile Uniunii Europene intra in competenta PNA. Aceasta prevedere a fost introdusa cu titlul “Infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene”. Pana in prezent, PNA are in cercetare peste 20 de dosare si lucrari penale care au ca obiect modul in care s-au cheltuit fondurile obtinute de la UE. Dosarele se afla in diferite stadii de cercetare, pana la sfarsitul anului urmand sa fie solutionate. Cuantumul prejudiciilor create de aceste tipuri de infractiuni depaseste 10 miliarde de lei. O parte din bani au fost recuperati de catre PNA. Daca autoritatile nu reusesc sa recupereze prejudiciul, fondurile vor fi returnate Comisiei Europene de catre Ministerul de Finante, adica din buzunarul contribuabilului. Conform legii, acest tip de infractiune se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani (cand prejudiciul depaseste 2 miliarde de lei) sau intre 6 luni si 5 ani (pentru sume mai mici de 2 miliarde de lei).

Mihaela MIHALEA





* Cine plateste daunele provocate lui Parcalab si Sabau?
Dreptate in lanturi

Povestea ziaristilor Dan Parcalab si Cornel Sabou este cunoscuta, a fost “cap de ziar” in perioada 1997-1999 in presa locala, regionala si nationala. Sabou a fost arestat si condamnat la inchisoare pentru delict de opinie, iar Parcalab a primit o amenda penala.

Motivul pentru care cei doi ziaristi au ajuns sa fie “hartuiti” prin tribunale este la fel de cunoscut. Un caz banal in Romania de dupa Revolutie, un caz cu oameni deposedati de dreptul de proprietate asupra unor terenuri. Nesansa lor, ca si a celor doi ziaristi a fost faptul ca “beneficiarul” drepturilor unor oameni necajiti a fost familia presedintei Judecatoriei Baia Mare (la acea vreme), Mariana Iancu. Au aparut mai multe articole. Au urmat procesul si sentintele date aiurea, in ciuda evidentelor. Cornel Sabou a primit zece luni de inchisoare, iar Dan Parcalab o amenda penala. Recursul, cum altfel?, a fost pierdut de ziaristi si a venit momentul punerii in aplicare a sentintelor.

Circ de doi bani

Arestarea lui Sabou, detentia, situatia lui familiara au fost subiectul altor articole. Nu stiu daca, cel putin in Baia Mare, a existat o solidaritate de breasla cu Sabou, cel care a platit cel mai greu, dar “Ziua de Ardeal” si “Ziua” au dus o sustinuta campanie de presa pentru eliberarea lui si pentru dreptate, in ultima instanta. Eforturile nu au fost fara ecou. Sabou a fost, pana la urma, gratiat. Dar, cine stie cat “costa” o zi de inchisoare din viata unui om? Despre situatia celor doi ziaristi ar fi multe de spus. Circul a dominat perioada aceea: siguranta lui Iancu, obedienta celor care au judecat cazul sau adeverirea faptului ca “unii sunt deasupra legii”. La noi. La altii, situatia este diferita. Cei doi ziaristi s-au adresat Curtii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO).

Dreptatea!

Au trecut ani pana cand procesul celor doi ziaristi a intrat pe rol. La instanta europeana sunt foarte multe procese, procedura este oarecum complicata, dar in momentul in care se intra la dezbateri, poti fi sigur ca vei avea parte de o judecata dreapta. Parcalab si Sabou au castigat procesul cu Statul roman. CEDO a demonstrat ca sentintele date de instantele romanesti au fost gresite si condamna Statul la despagubiri. Dar cum poti despagubi zile de inchisoare, zile de framantari si dureri ale celor doi jurnalisti care si-au facut meseria? Hotararea CEDO din 28 septembrie poate fi considerata o victorie a democratiei in razboiul surd care exista in Romania intre magistrati si presa. Chiar zilele acestea, cand UE a dat un calificativ bun Romaniei in perspectiva integrarii, s-a reamintit ca unul din punctele slabe ale tarii noastre il reprezinta justitia sau lipsa reformei reale in sistemul judiciar romanesc.

La CEDO

Ambii ziaristi s-au plans la CEDO, sustinand ca prin condamnarea penala si celelalte sanctiuni care le-au fost aplicate li s-a incalcat dreptul la libertatea de exprimare garantat de articolul 10 din Conventie. Aceasta sustinere a fost argumentata prin solutia de condamnare si prin cuantumul disproportionat al daunelor morale la care au fost obligati. CEDO a stabilit ca articolul 10 a fost incalcat prin condamnarea ziaristilor Sabou si Parcalab pentru calomnie. Cu privire la acest articol, in comunicatul de presa al Curtii CEDO se arata: “Curtea a observat ca articolele incriminate priveau chestiuni de interes general care erau relevante pentru societatea romaneasca, si anume procesul restituirii terenurilor si coruptia reclamata a unor inalti oficiali din administratie. Invinuirile formulate de reclamanti, in sensul ca judecatoarea (Mariana Iancu, n. red.) comisese acte ilegale erau grave, dar aveau o baza factuala. Nu s-a dovedit prin nimic ca faptele descrise erau complet false si ca ar fi servit la alimentarea unei campanii de denigrare a judecatoarei. Mai mult, comportamentul si atitudinile care au fost sub semnul intrebarii priveau calitatea ei de judecator si nu aspecte ale vietii ei private. In recurs, Curtea a notat ca probele depuse de reclamanti nu au fost examinate de instanta. Avand in vedere ca reclamantii incercasera sa o contacteze pe judecatoare si ca au stat de vorba cu prefectul, prezentand pozitia acestuia din urma, Curtea a considerat ca nu a existat nici un motiv de a pune la indoiala buna credinta a reclamantilor. In ceea ce priveste pedepsele pronuntate, Curtea le-a gasit extrem de dure. In aceste circumstante, Curtea a considerat condamnarile reclamantilor ca fiind disproportionate cu scopul legitim urmarit si ca autoritatile nationale nu au avut motive suficiente si relevante pentru a le justifica.

Motivatia

Prin urmare, Curtea a decis ca articolul 10 al Conventiei a fost incalcat. Magistratii europeni au motivat in sentinta data ca presa are un rol esential intr-o societate democratica si nu poate fi limitata pentru protectia unei clase sociale ori a unei categorii profesionale. In Europa au mai existat procese asemanatoare la care instanta CEDO s-a putut raporta: De Haes et Ghisels contra Belgia (in 1997), Sunday Times contra Marea Britanie (in 1991), Perna contra Italia (in 1999) si Nikula contra Finlanda (in 1996). Acum, la aceste exemplificari s-a adaugat si cazul celor doi ziaristi romani. Pe de alta parte, CEDO mai releva si faptul ca magistratii romani, prin sentinta data, au incalcat articolul 8 din CEDO, respectiv interdictia de exercitare a drepturilor parintesti ale lui Sabou. “Curtea a subliniat ca interesul copilului trebuie sa aiba prioritate asupra oricaror alte consideratii si ca numai un anumit comportament nedemn ar putea justifica interzicerea drepturilor parintesti in interesul copilului”. Ceea ce nu a fost cazul. Povestea s-a incheiat, multa lume, probabil, a uitat de acest caz. Iata ca Europa, locul in care vrem sa ne integram, a servit o lectie Romaniei cu privire la libertatea presei, la ce inseamna aplicarea legilor, la modul in care trebuie sa ne raportam la experienta celor care “mananca democratie pe paine”. Nu stim cum se simte Mariana Iancu sau judecatorul care a dat o sentinta stramba. Nu stim cine va plati ce e de platit. Tot din experienta celor unde vrem sa ajungem, cei care au gresit sunt buni de plata. Cerem “prea mult”?

Nicolae TEREMTUS





* Coltu’ meu
Oglinda, oglinjoara…!

Pentru redactia noastra, numarul “100” a insemnat mai mult decat a o suta aparitie. Cine a citit toate materialele, probabil a inteles. Evident, unii ne-au felicitat, altii nu. Unii ne-au pupat, altii nu. M-am intalnit cu un prieten la o discutie si mi-a reprosat ca nu l-am anuntat ca facem 100 de numere. Reprosul a fost de fapt ceva de genul: “Pe mine nu m-ati invitat la cheful pe care banuiesc ca l-ati facut. Am aflat din ziar ca aniversati… Pai, se poate?”. Reactia amicului, altfel un tip informat, m-a lasat fara replica. Nu am facut nici un chef aniversar, o sindrofie din aia cu invitati pretiosi si pretentiosi. Am fost, fiecare cum a putut si cat a putut, cateva zile la o cabana. Un moft, de fapt. Dorinta cea mare a fost de a ne retrage in linistea pe care doar muntele ti-o da. Pe langa aceste “reprosuri”, au mai venit si urecheli din partea unor carcotasi, ba chiar am primit lectii de management si marketing s.a.m.d. Ni s-a spus ca suntem lipsiti de modestie, ca ne laudam si multe alte chestii previzibile si anticipate de noi. Intr-un fel sau altul, fiecare din cei ce semneaza in GAZETA a incercat sa explice ca numarul “100” este numarul nostru. Numarul de suflet al redactiei. Era firesc sa fim partinitori, sa ne simtim si noi cei mai… In rest, suntem modesti si lucram pentru ca maramuresenii sa aiba un ziar care sa-i reprezinte. Ce poate fi mai imbucurator cand cititori de aici si de peste mari si tari ne trimit mesaje deosebite? Asa am fost intotdeauna. Asa a vrut Dan sa fim. In fond, daca ne uitam in jur, mai toate ziarele au mesaje “subliminale”, pitite sau explicite pe prima pagina. “Cel mai vandut…cel mai bun…cel mai cunoscut…”. Si asta, zi de zi. Pe noi nu ne-a deranjat si nu ne va deranja. Avem sumare notiuni de economie de piata si nu suntem batuti in cap. Stim ca doar locul intai conteaza si ne purtam ca atare. In traducere, cautam sa facem presa, in timp ce altii analizeaza si vegheaza. Dupa cum am mai spus, suntem modesti. Intotdeauna am stiut ca locul nostru e acolo, pe unu. Cu sau fara voia celorlalti. In rest…

Nicolae TEREMTUS





* Cronica unei demiteri anuntate. Ex-ule,
Fa o rima la: ”Botis, out!”

Octombrie 2003 a marcat inceputul unei noi etape in existenta Directiei pentru Protectia Drepturilor Copilului. Alexandru Cosma, presedintele Consiliului Judetean de atunci, a decis ca dezastrul din institutie trebuie curmat (sfanta naivitate) si, prin joc politic, l-a impus la conducerea DPC pe Augustin Botis, pe atunci consilier judetean PSD, profesor pensionar, poet, publicist etc. Botis a fost numit interimar pe o perioada de 3 luni, pentru a pune la punct lucrurile in institutia scandalurilor. Dupa exact 1 an, fostul senator este demis din aceleasi motive pentru care a fost numit: dezastru!

La venirea sa la carma Directiei pentru Protectia Drepturilor Copilului Maramures (DPC), Augustin Botis avea de rezolvat cateva probleme majore: licitatiile pentru 2004 si intocmirea unei organigrame care sa functioneze incepand din ianuarie 2004. Licitatiile reprezentau o problema spinoasa. Nimeni nu putea uita de perioada directoratului Anei Moldovan, cand “firmele de casa” ale DPC acaparau “feliile” cele mai mari (numai firma Toto SRL avusese parte de contracte in valoare de 7 miliarde lei, asigurand produse la suprapret). Pe de alta parte, era vorba despre aceiasi oameni, obisnuiti cu celebrul comision de 5%. Inceputul a fost datator de sperante in normalitate, fata de perioada similara a anului precedent inregistrandu-se economii de sute de milioane de lei. Miracolul nu a durat insa mult si au inceput iar licitatiile preferentiale. A intrat in rol Emilia Hotea, noua contabila a DPC, care a schimbat regulile jocului. Si au reaparut firme cu statut preferential. In aceeasi perioada, Botis facea angajari, desi organigrama era “in aer”. Si pana in vara lui 2004, a tot angajat. Ba o ruda, ba o vecina de scara, ba o cunostinta. Peste 100 de persoane. Fara concurs, fara dureri de cap. Prin dispozitii verbale (!). Institutia a functionat fara organigrama timp de trei luni (ianuarie – aprilie 2004)! Adica, in ilegalitate. Organigrama “marca Botis” a concediat abuziv sau a schimbat nejustificat locul de munca a peste 100 de angajati, care ulterior l-au actionat in judecata pe directorul-poet.

Purgatoriul GAZETEI

La scurt timp dupa numirea lui Botis la carma DPC, au inceput sa curga sesizarile referitoare la situatia din Directie. GAZETA a publicat o serie de articole privind modul in care sistemul de protectie al copiilor institutionalizati a devenit o “vaca buna de muls”. A aparut articolul ”Copiii din iad”, care dezvaluia abuzurile sexuale asupra unor copii institutionalizati din Sighet. A urmat seria de articole cu hepaticii din sistem si cu incendiul casei de la Sighet (de care se face vinovat, alaturi de Stefan Darabus, asa cum a recunoscut chiar directorul HHC Romania). In articolul ”Sodoma copiilor” am dezvaluit abuzurile sexuale si perversiunile la care erau supusi unii copii institutionalizati in Centrul de pe strada Dragos Voda din Baia Mare (a urmat un control al Autoritatii Nationale de Protectie a Drepturilor Copilului si schimbarea directorului Centrului).

Crizele

Botis era in criza. Aparusera primele procese din partea fostilor sau actualilor angajati pe tema concedierilor, ba chiar denunturi penale! S-a acutizat si criza financiara, s-au taiat telefoanele din “casele lui Darabus”, dar Botis tinea mortis sa “lase ceva posteritatii” si a reinceput cu licitatiile: pentru sarpanta de la sediu si lucrari la centrele din Baia Mare. Totul la niste “mizilicuri” de miliarde. Criza s-a accentuat dupa controlul Directiei de Sanatate Publica, in urma caruia s-a constatat o situatie dezastruoasa in casele de tip familial si centrele de plasament, iar casei de pe Topitorilor i s-a retras autorizatia sanitara de functionare. In acest timp, Botis ne uimea dand citate din Kant sau Dante, recitand poezii in loc de raspunsuri la problemele grave. GAZETA a publicat articolul care a daramat orice urma de indoiala referitoare la ”bunastarea” din sistem: ”Cadavre vii de copii”.

Demiterea

Sedinta de Consiliu Judetean (CJ) din 5 octombrie a insemnat confirmarea esecului ”proiectului Botis”, consilierii judeteni votand schimbarea poetului din functie. Insa, in ciuda insistentelor presedintelui CJ Marinel Kovacs de a o numi pe Marcela Gherghel (director FRCCF, care avea de partea sa hotararea Curtii Supreme de Justitie), PSD si PD au votat impotriva. ”Nu putem indrepta o nedreptate cu o alta nedreptate si o incalcare a legii cu o alta. Botis e fiara, e rapitorul, dar sa nu-l facem victima”, a spus Teodor Luputiu. Alexandru Cosma a fost nevoit sa faca fata acuzatiilor aduse de Gherghel pentru nepunerea in aplicare, timp de aproape trei ani, a respectivei hotarari judecatoresti. In replica, acesta a spus ca il va da in judecata pe Ionel Pop, fostul sau “pupil”, pentru ca nu l-a instiintat despre hotarare (aici ne-am distrat copios!, iar naivii chiar l-au crezut pe Cosma). Asa ca Nicolae Boitor, director adjunct al DPC, s-a trezit peste noapte director general al DPC. Interimar, evident.

Story of Gherghel

Marcela Gherghel s-a afirmat la DPC ca asistent social. Se ocupa de adoptii pe vremea cand FRCCF se numea EC (Trustul Copiilor Europeni). Aici a beneficiat de toate portitele legale si semilegale de a admira o gramada de bani (se cunosc sumele imense care se vehiculeaza in asemenea cazuri – o adoptie costand in SUA 10-60.000 dolari). Gherghel a fost sustinuta de Ioan Mihaila si Ionel Pop. In urma cu patru ani a participat la celebrul concurs, pe care l-a castigat (unii sustin ca ar fi fost mana lui Pop, care i-ar fi soptit subiectele). Numai ca prezidentul Cosma avea alte planuri si l-a numit director pe preotul Bulz. Gherghel a atacat in instanta decizia si a castigat in final la Curtea Suprema, ceea ce aduce in atentie cateva dileme: de ce nu a solicitat postul timp de trei ani?; care au fost neregulile gasite de Comitetul Roman de Adoptii referitoare la activitatea sa?; cum justifica cei peste 100.000 euro cheltuiti pentru proiectul de restructurare a Centrului de Plasament Copii Prescolari cu Deficiente din Baia Mare (unde nu s-a facut nimic)?; care sunt considerentele logice pentru care renunta la un salariu de 1.000 de euro ca director la FRCCF pentru mai putin de jumatate la DPC?

Cine e noul director DPC?

Psihopedagog de profesie, Nicolae Boitor a lucrat ca educator la Centrul de Plasament de la Gardani, ajungand printr-o conjunctura aparte sef de centru. Numai bine pentru a pune ceva de o parte. Poate chiar de o vila. In iulie 2003, la inchiderea Centrului, i-a fugit “felia de la gura”, dar a apucat alta: manager Servicii Alternative la Gardani, Salsig si Mogosesti. Prin concurs, ce-i drept. In prezent, s-a trezit cu functii pe masura acoperisului de la casa pe care si-o ridica in Gardani, ajungand director DPC. Din propriile declaratii, nu stie daca va participa la concurs si crede ca va fi director pana la sfarsitul anului. In schimb, crede in functia de director adjunct, pe care spune ca o va ocupa tot el si se bazeaza orbeste pe sprijinul presedintelui CJ.

Nicolae TEREMTUS, Ciprian DRAGOS





* Teapa marca SC Activ Net (service autorizat Connex si Orange)!
Prima joi, dupa Miercurea Ciuc

Unii intalnesc “si romani fericiti”. Nu stiu cum se face, dar eu am ghinionul de a-i intalni pe cei nefericiti, cei tepuiti si nemultumiti de serviciile dealerilor de pe piata telefoniei mobile. Insa n-am mai auzit pana acum ca o firma de service de nivel national sa isi bata joc de clienti, ca in cazul sigheteanului Buta.

In ianuarie, sigheteanul Petre Buta si-a cumparat de la un provider din municipiu un telefon mobil Siemens, model A 55. A platit 2,2 milioane de lei si a primit un telefon nou, cu toate accesoriile. Firesc, in cadrul contractului, sigheteanul beneficia si de o garantie de 1 an (in caz de defectiune). La fel de firesc (poate ati auzit de mobilele montate “pe vapor” pentru driblarea taxelor de productie), in urma cu vreo doua luni mobilul s-a defectat. Avea probleme de soft, iar tastatura se bloca. Conform contractului, Buta s-a interesat de adresa service-ului. Desi providerul ar fi trebuit sa se ingrijeasca de rezolvarea problemei, sigheteanului i s-a spus ca trebuie sa trimita telefonul la Bucuresti, prin posta, la SC Activ Net SRL (service autorizat al companiilor Orange si Connex). In 4 august, telefonul defect a fost expediat (marturie stand procesul verbal nr. 66). Apoi a urmat asteptarea. Clientul sighetean a sunat in fiecare saptamana sa afle daca reparatia este gata, insa de fiecare data raspunsul a fost acelasi: ”telefonul va va fi returnat joi”. Trecusera vreo cinci “joi”, fapt care a determinat concluzia ca era vorba despre prima joi dupa... Miercurea Ciuc. Pana la urma...

I-au trimis un “stift”!

”Am trimis un telefon nou, cu toate accesoriile, care valora 2,2 milioane. In 22 septembrie am primit un colet cu ramburs (!) expediat de Activ Net. Am platit la oficiul postal, l-am dus acasa si dupa ce l-am desfacut am gasit... un Alcatel 320, cu ecranul spart, de nefolosit, si fara accesorii sau incarcator! Un telefon de acest tip costa vreo 500.000 de lei, iar inlocuirea ecranului m-ar costa 400.000! Activ Net face service pentru marii dealeri Orange si Connex, dar cum isi permit acesti doi colosi ai telefoniei sa lucreze cu o firma de tepari? Dupa ce o luna si jumatate m-au lasat fara telefon, pana la urma, mi-au expediat un stift. Am cheltuit bani (telefoane la Bucuresti, platit pachetele etc.) si nervi. Acum, va intreb: merita un proces? Adica alt timp si bani pierduti? Am vorbit la Servicii Clienti Orange, dar cei de-acolo m-au indrumat la service-ul care mi-a facut bucata. Numai ca la Service inca n-am reusit sa lamuresc problema. Ma gandesc si ca nu era normal ca eu sa ma ocup de reparatia telefonului, doar garantia era cu firma Orange, dar... Acum, chiar daca m-as duce la OPC in Baia Mare, banuiesc ca lucrurile nu s-ar lamuri foarte repede. OPC-ul ar trebui sa contacteze Bucurestiul, apoi pana iti trimit aia telefonul dupa trei luni, ne prinde Anul Nou. Daca deschid proces contra Service-ului, nu cred ca merita valoarea telefonului si timpul pierdut. Ma intreb, cati oare mai sunt ca mine? Si cui sa te plangi?”, s-a intrebat sigheteanul pagubit, in pofida contractului (adica a legii).

Pana la urma

Asta este povestea, aparent banala, a unui client al retelelor de telefonie mobila din Romania. Iar morala e simpla (cel putin in aparenta), dar cat de amar e “gustul” ei: pana cand serviciile romanesti nu se vor alinia calitativ la standardele UE, putem fi membrii oricarei organizatii internationale. Ca se numeste aceasta NATO, ONU, OSCE sau UPI, nu conteaza, pentru ca romanii vor continua sa emigreze unde vad cu ochii, pentru a gasi decenta si normalitate. Si unde nu vor mai fi tepuiti fara jena! Greu de crezut ca in urma acestui articol care contine povestea unui om simplu, cineva va lua masuri de indreptare a situatiei, dar nu asta e drama care infioara, ci faptul ca intamplarea nu este singulara si ca va perpetua.

Teofil IVANCIUC





* Schimbul de azi
A murit!

... si nu mai conteaza nimic. Nu acum. Poate mai tarziu, mult mai tarziu, dupa ce durerea care ne sugruma tristetea ne va cruta, act probabil nedrept, pentru ca pe el nu l-a crutat. Nu l-a crutat viata. Si atunci, a privit spre cer, ca dupa o minge-naltata-n vazduh de marele Pele, cel despre care se pregatea sa scrie “devastator”. “O sa vezi, Cata”, imi spunea, si eu ma prefaceam neincrezator pentru ca asa credeam ca-l capacitez sa-si atinga maximum din potentialul urias pe care-l are. Pe care l-a avut. Mi-e greu sa scriu despre Nelu Petrusan la timpul trecut. Acum cateva clipe era atat de viu... I-am spus: “nu ma ameninta, demonstreaza-mi si te voi crede!” Desi, Dumnezeu mi-e martor ca in interiorul meu ma convinsese demult. Ma convinsese ca merita titlul pe care i-l dadusem si pe care nu i l-am spus nicicand: Regele Metaforei. “Valvataia flacarii din torta ateniana”, “tezaurul care nu sufera de lipsa medaliilor”, “sa faca paianjenul sa-si stramute panza din ochiurile fileului”, “strigat mut ce se aseamana cu cel al unui nevinovat torturat de Inchizitie”... “Ziua aceea nu a facut altceva decat sa scurt-circuiteze dureros o cariera luminoasa, care merita un sfarsit mai bun”, scria o data Nelu, prevestind parca blestematia care ne-a secat lacrimile acum, cand l-a luat dintre noi, din familia aceasta... Observati ca nici nu mai e nevoie de ghilimele? Noi am observat. Si de aceea ne e acum atat de greu. Ne indreptam spre locul in care-i vom veghea plecarea celui atat de apropiat. Si ce departe, si ce nedrept de repede pleaca! “Pentru interviul cu Maricel ti-ai ispasit 45 % din pacate. Asta ia-o ca pe o declaratie oficiala” “Nu...”, si-a inceput “lansarea” in contradictia serii. “Ba da, crede-ma! 45 %”, am spus contrariat. “Nu, mi-am ispasit mai multe, pentru ca am vorbit cu Gatu si.... o sa vezi, Cata...”, replica amuzandu-ne. “Bine, ma, ca te pricepi tu sa-ntorci procentele. Da’ ce crezi ca-s astea, fusu’ lu’ bunica?” “Pai, saptamana viitoare...” Numai ca pentru el, saptamana viitoare nu a mai existat. In urma cu o saptamana, la cea de-a 100 aparitie a GAZETEI, asumandu-ne “eroarea fatala”, “de neiertat”, de a ignora modestia dupa “un secol de saptamani de munca asidua”, va ceream sa ne permiteti bucuria si exprimarea fara de-ngradire a evidentei. Acum, permiteti-ne sa-l plangem pe Nelu, chiar daca bunicul meu imi spunea o data ca “barbatii nu plang niciodata”. Daca asta e “regula”, bunicule, sa stii ca acum, in clipa asta, e niciodata. Macar pentru o vreme. O vreme in care meciurile vor fi vizionate in tacere, iar bucuria golului ne va aminti dureros de alt gol. Cel lasat de cel plecat.

P.S.: Vine o vreme cand plecam. Pentru Nelu, vremea aceea a venit. Prea devreme. Dumnezeu sa-l odihneasca!

Catalin VISCHI





* Condamnat la inchisoare!
Am avut dreptate. Din nou!

In 27 septembrie, Judecatoria Sighetu Marmatiei a pronuntat hotararea de condamnare la inchisoare a inculpatilor Halas Stefan, Colopelnic Mihai, Trifoi Mihai, Stan Gavrila si Pop Gheorghe, in procesul deschis de Statul roman. Astfel, Halas Stefan, primarul comunei Remeti, a fost condamnat la 1 an de inchisoare cu suspendare, Colopelnic si Trifoi cate 10 luni, iar Stan si Pop cate 8 luni.

Rezultatele demersului nostru in cazul nerespectarii legii in comuna Remeti: inca un primar condamnat penal. Nu este o impaunare, ci o revenire la o normalitate macar aparenta, pentru ca legea trebuie sa primeze, iar vinovatii trebuie sa plateasca. Acest caz, intrat in atentia GAZETEI, singura publicatie care a monitorizat situatia din Remeti, a dovedit ca am avut dreptate. Din nou.

Infractiunile

Halas Stefan, Colopelnic Mihai, Trifoi Mihai, Stan Gavrila si Pop Gheorghe (cei cinci proaspat condamnati) au fost inculpati pentru nereguli in administrarea fondului funciar comunal (paduri si pasuni), fiind acuzati de fals material, uz de fals, abuz si neglijenta in serviciu etc. Codul penal prevede la articolul 288 inchisoare de la 3 luni la 3 ani pentru infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale. Iar daca cel care opereaza este functionar in serviciu, inchisoare de la 6 luni la 5 ani. La fel se pedepeste si falsul intelectual sau tentativa.

Povestea unui primar penal

Totul a inceput in urma cu doi ani si jumatate. In martie 2002, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Satu Mare (ITRSC, organul de control care raspunde si de judetul Maramures) a fost sesizat ca pe raza comunei Remeti, in parcelele 5 si 11 din cadrul districtului Huta, angajati ai SC Cvasciuc SRL, taie arbori nemarcati si fara documente justificative. In urma controlului, a rezultat ca padurea primariei este neinventariata sau marcata, nepreluata pe proces verbal, cu parcele particulare incluse adanc in trupul forestier al statului, intr-un veritabil haos, ideal pentru hotii de lemn. Cu ocazia verificarilor s-au depistat acte de improprietarire false, prevazute cu semnatura falsificata a secretarei primariei (Iolanda Danilici), proprietati suprapuse, procese verbale modificate grosolan etc. ITRSC a depus denunt penal impotriva primarului Halas Stefan, pentru abuz in serviciu. In urma cercetarii si instrumentarii cazului de catre organele de politie si procuratura, incadrarea juridica a faptelor s-a “imbogatit” cu noi articole de cod penal. ITRSC i-a denuntat penal si pe inginerul silvic Stan Dumitru (fost sef al Ocolului Silvic Sighet, pe raza caruia se intinde comuna Remeti) pentru neglijenta in serviciu, si pe sefii de district Pop Gheorghe si Mois Stefan (acuzati de incalcarea Codului Silvic). Organul de control a mai propus si sanctionarea administrativa a inginerilor silvici Stefan Beres (pe atunci sef al Ocolului Sighet, acum viceprimar al municipiului) si Olimpiu Chisiu (sef fond forestier) precum si a tehnicianului Ioan Semeniuc, pentru nereguli in administrarea padurilor. In cadrul cercetarilor, cativa din cei de mai sus au fost scosi din cauza, fiind “inlocuiti” de alti suspecti. Cat despre SC Cvasciuc SRL, nu s-a mai auzit nimic (cum ca ar fi vinovati de fapte penale), ceea ce a intarit suspiciunile si... misterul.

Dosarul “roman”

In iulie 2004, dosarul ”Statul roman contra primarul Halas si echipa” avea peste 400 de file (!), iar primarul era tot mai strans de acuzele de fals material si instigare la uz de fals in inscrisuri oficiale. Pana la urma, justitia a decis: cei cinci sunt vinovati, cu amendamentul ca acestia au dreptul sa faca recurs la instanta superioara. Cel mai important aspect al acestui proces este ca, in temeiul articolului 14, se dispune desfiintarea inscrisurilor falsificate cuprinse intre paginile 80-90 din dosarul de urmarire penala. Cu alte cuvinte, actele falsificate sunt lovite de nulitate. In caz ca sentinta va deveni definitiva si irevocabila in forma actuala, Stefan Halas va fi demis din functia de primar, redobandita la alegerile din iunie, iar in urmatorii trei ani va trebui sa-si cantareasca fiecare pas, altminteri restul de pedeapsa va fi executat in inchisoare. Precizam ca acest proces nu este singurul pe rol in care este acuzat Halas. Prejudiciile aduse Statului si Primariei Remeti de “defectiunile” provocate pe relatia primarie-organele silvice locale inca n-au fost evaluate si puse pe tapet. Vorbim despre zeci de hectare de padure (in valoare de mai multe miliarde de lei!) disparute fara urma! Nu mai dezvoltam, deocamdata, neregulile de la cariera de piatra, scoala, dispensar, operatiunile cu ajutoarele etc. Vin vremuri grele pentru fostul asistent medical Stefan Halas, acum candidat la postul de viitor fost primar al comunei Remeti. Vom reveni.

Teofil IVANCIUC





* Ma tot mir
Impozit de Ig Nobel

Nici o tara din lume nu are atatea impozite cate are Romania. Nu-i vorba, ca si la alte natii se impoziteaza te miri ce. Guvernul irlandez, spre exemplu, se pregateste sa introduca un impozit pe guma de mestecat; banii adunati de la rozatorii de ciunga vor fi folositi pentru a aduna mizeria de pe strazi. Suedezii n-au ramas nici ei mai prejos si au introdus taxa pentru batut neveste, banii rezultati din colectarea acestei taxe fiind folositi in sistemul lor de sanatate, respectiv pentru acoperirea cheltuielilor necesitate de oblojirea scandinavelor cu soti temperamentali, caracteristica deloc specifica zonei. Pusi in fata acestei ofensive de inventare a unor impozite cel putin ciudate, o echipa de specialisti a Ministerului de Finante din Romania a reactionat prompt si a pregatit un proiect de lege ce vizeaza impozitarea cu 19% a veniturilor realizate de cetatenii care se casatoresc. Impozitarea darului de nunta presupune cateva dificultati la care guvernantii nu cred ca s-au gandit. Nu prea vad cum s-ar descurca un individ pus sa ia birul asta nou la o nunta tiganeasca. Da’ in Ferentari, Brailita sau Craiovita? Individul trebuie sa fie ori inconstient, ori cu dor de ghips, surie si topoare. Nu inteleg de unde o sa faca Statul rost de atatia functionari cate nunti sunt intr-o sambata din luna iulie, spre exemplu, si cu ce o sa-i plateasca. Probabil cu cei 19% colectati, da’ atunci unde-i gheseftul Statului? Nu se precizeaza foarte clar daca impozitul trebuie platit inainte sau dupa ce mirii isi platesc datoriile fata de crasma unde s-a desfasurat zaiafetul, muzicanti, fotograf, staroste si popa. Daca-i lasa pe nefericiti sa se descarce de sarcini, s-ar putea ca Statul sa se aleaga cu praful de pe toba dobasului si panza de paianjen dintre strunele viorii ceatarasului. Pentru legea asta minunata, specialistii nostri din finante s-ar putea inscrie la un Premiu Ig Nobel, ca tot s-au acordat din astea pentru studierea efectului muzicii country asupra sinuciderilor si a comportamentului heringilor, care par sa comunice prin flatulatii. Un premiu ar merita si cel care ar realiza un studiu privitor la efectul guvernarii actuale asupra sinuciderii romanilor si a asemanarilor evidente dintre guvernanti si heringi.





* Normalitate: am castigat procesul in care am fost acuzat de calomnie
Un politist invins

In mai 2004, in rubrica ”Pe urmele lor” din GAZETA a aparut un mini-articol intitulat ”Spaga-pui si branza”, in care se facea referire la doi politisti ”Vlad” si ”Timis”, care si-ar fi insusit oarece atentii, in natura, de la precupetii din piata Sighetului. Desi, asa cum se specifica in publicatia noastra, rubrica respectiva contine informatii a caror credibilitate este incerta, fiind produse de cititori si reprezentand modul in care acestia percep faptele din jurul lor, inspectorul Ioan Vlad de la serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Politiei municipiului Sighetu Marmatiei s-a autosesizat si m-a dat in judecata. Fara sa contacteze publicatia si considerand ca subsemnatul, in calitate de redactor de Sighet este raspunzator de toate cele, pac la Trebunal! Omul cu cascheta a argumentat in plangerea penala pentru calomnie, ca i-am prejudiciat imaginea si ca sunt vinovat. Nu a omis sa-mi pretinda “un mizilic” de 150 de milioane de lei, daune morale.

Politist cu reportofon

Procesul s-a lungit pe parcursul a trei dezbateri, Vlad solicitand “prelungiri” pentru a avea timp sa obtina dovezi impotriva mea. In acest timp, a fost observat incercand sa traga de limba (pare-se cu reportofonul asupra sa!) pe unii dintre apropiatii mei, sperand ca va reusi sa ma ”agate”. Din cauza acestui comportament militienesc, am sesizat organizatiile de aparare a drepturilor jurnalistilor, care au luat masuri de monitorizare a procesului. N-am avut niciodata de impartit nimic cu inspectorul de politie Vlad. Nu stiu ce fraude a cercetat sau daca isi justifica salariul (platit inclusiv din banii mei de contribuabil). Nu pot decat sa observ ca Sighetul e in continuare “dulcele Rai” al traficantilor (de tigari, persoane etc.), de camatari, de evazionisti fiscali, de lucratori la negru, de facturi suspecte. Dar asta e treaba politiei, nu a mea. Nu ma intereseaza nimic legat de Vlad din satul Tisa, cu oile sale. Putin imi pasa daca ofiterul Vlad a avut un dosar la Parchetul Militar Oradea. Nu ma priveste daca acel dosar a fost musamalizat ori nu. Nu sunt curios de ce Vlad face acum Facultatea de Drept, taman la Oradea. Vreau doar sa fiu lasat in pace. Insa Vlad a deviat, se pare, de la ceea ce-i cere statutul, si s-a incrancenat, intr-o pornire suspecta impotriva mea, ca impotriva celui mai mare infractor din urbea in care el e platit de la buget sa mentina ordinea. Momentan, a fost oprit de lege. Justitia m-a scos din cauza. Mi s-a facut dreptate, fiind gasit nevinovat, iar Vlad Ioan a fost obligat la plata cheltuielilor de judecata. Daca va face recurs, ma voi apara din nou. Gandindu-ma cu jale: oare asta e misiunea politiei? Sa hartuiasca jurnalistii, ori sa-si faca meseria?

Teofil IVANCIUC





* Alianta anti-PSD rade tot!

In noua formula, sedintele de Consiliu Judetean se desfasoara dupa o strategie temeinic regizata. Pana si asezarea consilierilor dupa apartenenta politica si ”grupul de partid” in care se misca este una bine definita. Daca in timpul mandatului trecut nu se prea respecta culoarea politica, acum dispunerea alesilor in Sala Mare este clara. Daca privim dinspre prezidiu, in partea stanga stau PSD-istii. Toti <11>. Sunt cei mai multi. Cat o echipa de fotbal politic. In stanga grupului, in primul rand, Calin Matei si Alexandru Cosma. Latura carcotasa. Tot timpul au ceva de zis. Pe procedura, nu altfel. In spate sta Gheorghe Simon, care ii sustine. Vrea sa para important. Spre mijloc si mai in spate, apar cele doua reprezentante ale sexului frumos – Ana Moldovan si Oana Tompos. Tot in primul rand, dar mai spre mijloc, sta Anton Rohian. Sugubat si cu priza la oamenii Aliantei. E un fel de tampon intre PSD si restul. La mijlocul salii, fisura. La cateva scaune, stau liberalii. Mai in fata. In coltul drept, chiar pe margine, PRM-istii. Mai spre mijloc si chiar la coada, PD-istii. Intocmai ca la scoala, locurile consilierilor se pastreaza la fiecare sedinta. La fel si disputele cu care ne-au obisnuit. Totul se propune spre aprobare, orice se voteaza in unanimitate, nimeni nu este impotriva, pana ajungem la impartirea posturilor si a banilor. Sedinta de Consiliu de marti, 5 octombrie, a respectat ”regulile” de pana acum. Printre problemele discutate a fost si desemnarea de reprezentanti ai CJ in cateva dintre institutiile de sanatate din judet, fapt care a dus la neintelegeri. PSD-istii au facut propuneri din cadrul membrilor Aliantei, acestia au acceptat si s-a trecut la vot. Tot pe procedura. Pentru votul care priveste o persoana fizica, acesta trebuie sa fie secret. De pilda, la Casa de Asigurari de Sanatate au fost desemnati Gavrila Bindiu si Titus Pasca, iar la Spitalul Judetean de Urgenta, CJ-ul va fi reprezentat de presedintele CJ, Marinel Kovacs si vicepresedintele Pamfil Berceanu. Restul posturilor, la Spitalul de Boli Infectioase, Autoritatea Teritoriala de Ordine Publica si Comisia de Vanzare a unor Bunuri din proprietatea privata a CJ Maramures, au revenit membrilor Aliantei, PRM si UDMR. A fost o noua lovitura directa aplicata PSD-istilor, care ar fi dorit sa aiba macar doua locuri pentru oamenii lor. Dar, “pe procedura”, vorba lui Calin Matei, au “furat” o noua infrangere, fapt care l-a determinat pe acesta sa afirme: ”patru ani tot asa va fi, voi ati vrut-o”. Nejustificata lamentarea pesedista. La fiecare din institutiile de mai sus au fost facute si propuneri din partea PSD. Din pacate pentru ei, nu au trecut la vot. Concluzie: e greu sa te obisnuiesti cu statutul de politician in opozitie, dupa patru ani in care ai facut “ce au vrut muschii tai”.

Nicolae TEREMTUS, Ciprian DRAGOS





* Chirurgi in razboi cu oamenii legii?

Organele de politie ale IJP Maramures au organizat saptamana trecuta un flagrant in cazul chirurgului Octavian Fagadaru, care a pretins unei baimarence suma de 1,5 milioane lei, pentru a-i opera fetita de apendicita. Acum, el este cercetat pentru comiterea infractiunii de luare de mita. Povestea este halucinanta si demonstreaza ca in Romania anului 2004, inca mai suntem tributari unor mentalitati din vremuri de mult apuse. Carla Lidia, in varsta de 11 ani, a ajuns la sectia Urgenta Chirurgie din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta, in jurul orei 21,30, cu diagnosticul “apendicita perforata”. Medic de garda era Octavian Fagadaru, medic primar chirurg, care a pretins mamei fetitei, Cecilia Horvath, 1,5 milioane lei pentru a efectua operatia. Femeia s-a dus acasa cu copila bolnava si s-a imprumutat cu 200.000 lei. Dupa o ora, s-a intors la spital si l-a convins pe Fagadaru sa accepte “avansul”, restul urmand a fi “achitat” in zilele urmatoare. Dupa ezitari din partea chirurgului, fetita a fost operata. In ziua urmatoare a fost sesizat Inspectoratul Judetean de Politie (ISJ) si Parchetul Maramures. A fost organizat flagrantul. Miercuri dimineata, Horvath a intrat din nou in cabinetul medicului pentru a-i da banii insemnati. Ceea ce a urmat arata surprinderea chirurgului si lasitatea sa in fata situatiei in care a fost pus. Initial, el a luat trei bancnote de 500.000 de lei, din care una a asezat-o intr-o carte deschisa pe care o avea in mana sotia sa, prezenta in cabinet. Dupa intrarea politistilor, el a incercat sa inghita hartia in care erau impachetati banii, sub privirile uimite ale oamenilor legii. Apoi, i-a bruscat pe oamenii legii. Urmele lasate ulterior pe canapea, dulap si alte elemente din cabinet, arata ca el a incercat sa ascunda banii, dar nu a reusit si a ales o solutie extrema. A intrat in toaleta cabinetului si a infundat cele doua bancnote ramase in closet, dupa care si-a spalat mainile, stiind ca sunt patate cu substante incolore speciale, folosite in asemenea situatii. Incercarea nu l-a ajutat prea mult, praful fluorescent fiind evidentiat si ulterior. Fagadaru a fost arestat preventiv 24 de ore, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita. Medicul nu este la prima incalcare a legii, el avand deja cazier pentru fals si uz de fals, iar in prezent este cercetat in legatura cu alte fapte similare celor savarsite saptamana trecuta. Fapta sa este de neinteles, mai ales ca situatia financiara a familiei fetitei nu era una prea fericita. Pe de alta parte, Fagadaru are numeroase sesizari, inca din 2001, la Colegiul Medicilor, venite din partea fostilor sai pacienti, care l-au acuzat ca pretindea bani petru serviciile medicale pe care le presta. In aceasta situatie, nu intelegem de ce presedintele Colegiului Medicilor, Augustin Balc, nu a luat atitudine in acest sens, o sesizare a organelor de politie fiind obligatorie. Fapta lui Fagadaru este dezaprobata de medicii Spitalului, care au fost surprinsi de realizarea flagrantului. “Atat eu, cat si colegii mei, intruniti in Colegiul Medical al institutiei, ne-am exprimat dezaprobarea fata de ceea ce s-a intamplat. Este pentru prima data cand in institutie s-a realizat acest flagrant (daca se va dovedi in final ca a fost flagrant). Lasam organele abilitate sa se pronunte daca actul medical a fost conditionat. Aceasta conditionare este inacceptabila”, a declarat Sabin Nemes Bota, directorul adjunct al Spitalului Judetean de Urgenta. Cei prezenti la realizarea flagrantului au primit zilele acestea amenintari de genul: “O sa ajungeti pe mana noastra. Veti fi operati precum japonezii!” Greu de comentat si, mai ales, de inteles.

Ciprian DRAGOS,
Nicolae TEREMTUS





* Maramuresenii - DA pentru Basescu!

Evenimentul politic al saptamanii trecute a fost, fara indoiala, nominalizarea liderului democrat, Traian Basescu, in cursa pentru Presedintia Romaniei. Dupa momentul socant, cu retragerea lui Stolojan din cursa prezidentiala, “cucuvelele” politici romanesti au “inmormantat” Alianta “Dreptate si Adevar”. Contrar acestor opinii, dar si a modului in care, in general, momentele de criza din politica ultimilor ani au fost rezolvate, liberalii si democratii si-au revenit rapid, in doar trei zile dand solutia spinoasei probleme a candidatului Aliantei la prezidentiale. Fara prea multe probleme, Basescu a fost numit in unanimitate candidat pentru Cotroceni. Interesant este ca si la nivel de organizatii judetene, liberalii si democratii au “percutat” si Aliantele judetene s-au adaptat noilor realitati. In Maramures, campania electorala pentru Basescu va fi condusa de cei doi lideri ai organizatiilor judetene PNL si PD. Mircea Man pe judet, iar Cristian Anghel pe Baia Mare. “Nu exista nici un fel de probleme intre cele doua partide, nu exista lupte intre PNL si PD. Alianta Dreptate si Adevar va castiga alegerile din 28 noiembrie, iar Basescu va fi noul presedinte al Romaniei”, a fost mesajul liderilor liberali si democrati maramureseni pentru alegatorii din judet, la revenirea de la Bucuresti. Liderii Aliantei maramuresene au organizat fara probleme strangerea de semnaturi pentru candidatura lui Basescu. Norma pentru judet a ramas aceeasi, circa 25.000 de semnaturi. In doar patru zile, potrivit liderilor filialelor, cei care au spus DA pentru Basescu au depasit cota de 10.000. Mircea Man a mai afirmat ca judetul din nordul tarii va fi una din tintele electorale ale lui Basescu. “La ultima vizita a domniei sale in Maramures, in timpul campaniei pentru , intr-un timp record ne-am intalnit cu 7.000 de oameni. O dovada ca e dorit in Maramures”, a mai spus Man. Una peste alta, liberalii si democratii locului au demonstrat maturitate politica. Mai ramane ca si electoratul sa se ridice la asteptarile momentului. Nicolae TEREMTUS







* “Mi-am dat demisia!”

”Dupa arbitrajul cu Silcotub, s-a iscat un scandal si, culmea, comandantul Jandarmeriei a venit sa ma amendeze pentru tulburarea ordinii publice! Imi dau demisia din functia de presedinte al HC Selmont si cer sprijinul autoritatilor pentru a prelua echipa. Altfel, o retragem din campionat.” – Marcel Maris, ex-presedintele HC Selmont

Sportul baimarean s-a cutremurat la lansarea vestii ca Selmont Baia Mare este in pericol de a se desfiinta. Dupa incidentele din timpul ultimului meci de pe teren propriu, presedintele si finantatorul principal al clubului, Marcel Maris, a decis sa isi dea demisia si sa retraga echipa din campionat. Totul a pornit de la arbitrajul partinitor din meciul dintre Selmont si Silcotub Zalau, la finalul careia gazdele au fost infrante, iar Maris a intrat pe terenul de joc, alergandu-i pe arbitri. Nemultumit de arbitraj, Maris a inaintat Federatiei Romane de Handbal un protest oficial in care ameninta cu retragerea din campionat daca lucrurile nu se reglementeaza. La mijlocul saptamanii trecute, Sala Europa a Primariei Baia Mare a fost gazda unei intalniri intre conducerea clubului si reprezentantii autoritatilor administratiei publice locale. A fost o u