*ANCHETE, ATITUDINE, POLITICA

*Fosta directoare CEC se agata cu disperare de orice, pentru a iesi basma curata!

*Vizita meteorica a viitorului presedinte

*17 procese pierdute, 21 inca se judeca, potential cazier pentru calomnie

*Cultura, sacrificata pe altarul banului public

*Marginalizati, alesii locali PSD s-au pus pe infiintat ligi

*Coltu’ meu

*Prefectul l-a ‘‘uitat’‘ pe ministrul Serban la ‘‘Rivulus Dominarum’‘!

*Absenta urgentelor stomatologice pe timp de noapte

*Schimbul de azi

*Un politist de proximitate si radacinile excesului sau de vigilenta

*Vandalizarea monumentele eroilor din Maramures *Fosta directoare CEC se agata cu disperare de orice, pentru a iesi basma curata!

Saptamana trecuta, la infatisarea in procesul prin care contesta ordinul Centralei CEC, respectiv desfacerea contractului de munca pe motive disciplinare, Amelia Chiuzbaian, fostul director al CEC Maramures, a mai scris o pagina neagra in ‘‘cartea ridicola’‘ a Sucursalei.

Ordinul prin care a fost data afara Amelia Chiuzbaian, fostul director al CEC Maramures, a fost emis pe 1 iulie si i-a fost adus la cunostinta in 2 iulie, o zi de vineri pe care angajatii Sucursalei cu siguranta nu o vor uita curand.
La infatisarea de saptamana trecuta, Chiuzbaian a venit cu avocat (unul renumit, care cunoaste multe din dedesubturile afacerii Mihalache). Curiosi sa vedem cum a decurs infatisarea, am parcurs actele depuse la dosar. Si am ajuns la concluzia ca ‘‘mare-i gradina lui Dumnezeu!’‘

Fite avocatesti

Chiuzbaian a depus doua cereri. Prima, o cerere in probatiune, iar a doua o cerere-raspuns la intampinarea depusa de Centrala CEC la actiunea in instanta a lui Chiuzbaian.
Intampinarea Centralei CEC demonteaza toate acuzatiile fostului director si (pe text de lege!) arata ca fosta directoare a fost ‘‘eliminata’‘ corect. Reamintim ca decizia Centralei a avut la baza concluziile celor doua controale venite din Bucuresti si, cu certitudine, s-a tinut cont si de constatarile controlului BNR si de rezultatele anchetei Politiei maramuresene. Replica lui Chiuzbaian ne-a lasat ‘‘masca’‘. Ea solicita prin cele doua cereri (16 pagini) o multime de acte, documente, peste 70 (!) la numar, cu scopul de a demonstra imposibilul, adica nevinovatia sa. Inutil sa spunem ca actele solicitate au multe pagini, unele sunt adevarate dosare. Rezulta ca a cerut sute de pagini cu fel si fel de concluzii, adrese, dinspre si inspre Centrala. O nebunie birocratica ce va prelungi, cu siguranta, procesul pana la ‘‘calendele grecesti’‘. Cererile lui Chiuzbaian incep cu solicitarea unei expertize financiar-contabila, prin care, crede ea, se va demonstra ca nu se face vinovata de nimic, dar altii din Sucursala sunt vinovati de tot dezastrul constatat de toti cei ce au controlat activitatea fostului director. Cu o rabdare demna de o cauza mai buna, Chiuzbaian cere tot felul de ‘‘chitibusuri’‘. De pilda, solicita ca anumite concluzii ale rapoartelor celor doua controale de la Centrala sa nu fie luate in seama, deoarece nu au fost cuprinse in Ordinul prin care a fost data afara. O cerere stupida. Daca ar fi fost sa se treaca toate faradelegile care s-au ‘‘intamplat’‘ in Sucursala, ar fi rezultat un Ordin kilometric. Oricum, constatarile sunt cuprinse intr-o anexa la Ordinul Centralei.

Unde-s plicurile?

O alta cerere din categoria ‘‘stupizenii’‘ este urmatoarea: ‘‘Solicitam sa se prezinte in original plicurile care au fost trimise prin posta si la care se face referire in intampinarea Centralei, pentru a se face dovada ca acele convocari au fost transmise sau nu cu acele plicuri’‘. Chiuzbaian se refera la faptul ca a fost invitata la Bucuresti de trei ori, prin cereri scrise si trimise prin posta, pentru a raspunde intrebarilor celor din Corpul de Control, care au anchetat cazul la Baia Mare.
Dupa cum am mai consemnat, in timpul celor doua controale, Chiuzbaian a evitat sa dea ochii cu echipele de control, desi a fost solicitata sa dea cu ‘‘subsemnatul’‘. Ba a plecat din Sucursala, ba s-a internat etc. Cei din Bucuresti au stat cat au stat, dupa care au plecat si au chemat-o la ordin, pentru a raspunde multelor intrebari si pentru a se apara de acuzatiile rezultate in urma controalelor. Din cate am aflat, plicurile cu ‘‘invitatiile’‘ la Bucuresti au ajuns in mana lui Chiuzbaian, dar, probabil, dupa ce le-a aflat continutul, le-a trimis inapoi pe motiv ca se adreseaza unor persoane fizice si nu Sucursalei (!).

Isi contesta functia!

Dar, cea mai tare cerere este legata de contractul de munca al lui Chiuzbaian. ‘‘Contractul individual de munca este emis in 30 decembrie 2002, iar fisa postului in 12 iunie 2003. Contractul de munca nu are mentionarea salariului de baza si nu este semnat de presedinte. Sa se faca dovada ca am primit un exemplar. Solicitam CEC sa prezinte dovada ca mi-a inmanat un exemplar din fisa postului. Mai mult, aceasta nu are numar de inregistrare si nu este mentionat numarul contractului individual de munca la care fisa postului este anexa’‘.
Practic, Chiuzbaian vrea sa demonstreze (prin avocat) ca a fost numita ilegal pe post. In cererile de mai sus se contrazice pe sine insusi! Pe de-o parte spune ca nu are fisa postului (adica nu stie care ii erau atributiile de serviciu, deci nu poate raspunde de cele intamplate in Sucursala), pe de alta stie ca ea exista, stie ca semnaturile pe aceste acte erau ale unui vicepresedinte al Centralei CEC, in concluzie a luat la cunostinta de continutul lor. Faptul ca aceste acte nu sunt semnate de presedintele CEC nu reprezinta o ilegalitate. Prin reglementarile CEC, respectivul vicepresedinte poate semna documente care atesta calitatea de director de Sucursala.
Mai mult, in fiecare luna, Chiuzbaian a ridicat salariul de director fara jena, ceea ce, daca ar fi sa ne luam dupa cele de mai sus, reprezinta o ilegalitate. Cum primesti o retributie pe un post pe care tu consideri ca il ocupi ilegal? Toata aceasta mascarada dovedeste ca fostul director se agata cu disperare de orice, doar, doar va reusi sa intoarca rezultatul si va reveni acolo unde nu va mai fi niciodata.
ULTIMA ORA: Chiuzbaian mai are un proces, in care solicita sa i se plateasca foaia de boala din perioada 2 iulie-31 iulie (‘‘celebrele’‘ foi de boala ale fostului director). Spuneam intr-un articol anterior ca acestea ridica multe semne de intrebare. Am aflat ca Politia efectueaza cercetari care ar putea duce la un dosar penal pe numele Amelia Chiuzbaian, sub aspectul savarsirii infractiunii de fals si uz de fals. Surse informate sustin ca medicul a carui parafa apare pe actele medicale ale lui Chiuzbaian si, in baza carora s-a eliberat foaia de boala, nu are cunostinta de acele acte! Se pare ca fostul director si-ar fi completat hartiile! Ramane intrebarea: cum a facut rost de parafa medicului in cauza? Ca de semnat, hartiile nu sunt semnate. Vom reveni.

Nicolae TEREMTUS





*Vizita meteorica a viitorului presedinte

Stolo da castane!

Theodor Stolojan, candidatul Aliantei Dreptate si Adevar la functia de presedinte al Romaniei s-a aflat vineri, la invitatia primarului Cristian Anghel, in Baia Mare, la cea de a XII-a editie a Sarbatorii castanelor. In cadrul unei conferinte de presa, liderul liberal a tinut sa puncteze cateva dintre obiectivele Aliantei pe care o va reprezenta in alegeri, mentionand ca acest demers va fi continuat in toate zonele tarii.

In urma cu cateva zile, Alianta DA a stabilit cinci prioritati in cadrul programului de guvernare, in conditiile in care Alianta considera ca Romania are rezerve serioase de crestere economica. Din pacate, in opinia lui Theodor Stolojan, acestea sunt blocate la ora actuala de un regim fiscal apasator, de birocratie si de o coruptie fara margini care s-a dezvoltat in ultimii ani, sub guvernul lui Adrian Nastase. “Daca aceste resurse sunt descatusate, Romania poate accelera cresterea economica, deoarece acesta este mijlocul prin care se poate realiza obiectivul prioritar al programului de guvernare al Aliantei DA, si anume cresterea veniturilor, a bunastarii oamenilor’‘, a afirmat Theodor Stolojan.

Afaceri, educatia si sanatatea

Cresterea economica trebuie insotita de sporirea competitivitatii economiei romanesti si de intarirea coeziunii economice si sociale. Tinand cont de problemele Romaniei, Alianta si-a fixat ca prioritate principala mediul de afaceri, unde isi propune sa stimuleze libera initiativa si dezvoltarea sectorului privat. In acest scop, Alianta a propus o reducere substantiala a fiscalitatii, reducerea impozitului pe profit, pentru o aliniere la standardele altor tari, care au luat aceste masuri pentru a face fata competitiei globale, competitiei pentru atragerea de investitii cat mai mari de capital si forta de munca.
Al doilea domeniu prioritar in programul Aliantei DA il constituie educatia si cercetarea, domeniu privit ca un factor important al dezvoltarii unei societati bazate pe cunoastere si in acelasi timp ca un mijloc de intarire a coeziunii economice si sociale, deoarece numai o forta de munca care este pregatita, care are cunostintele necesare, cerute de noile locuri de munca care se creeaza in Romania, poate sa faca fata, poate sa fructifice sansa de a ocupa un loc de munca.
Obiectivul Aliantei ar fi in acest caz recladirea sistemului de invatamant si reluarea unei reforme care sa conecteze din nou invatamantul romanesc la tendintele europene. Se spera in alocarea mai multor resurse acestui sector, astfel incat, la orizontul anului 2008, sa ajungem ca in sfarsit 6% sa fie alocat educatiei si invatamantului.

Sanatatea, pensiile si agricultura

Sanatatea este cea de a treia prioritate. “Nu putem discuta de bunastare pentru oamenii Romaniei, fara ca sistemul sanitar sa fie functional, sa inlaturam criza din domeniul medicamentelor care a pricinuit atata suferinta celor bolnavi si, in ultimii ani, cozi nesfarsite la farmacii’‘, sustine liderul Aliantei. Programul Aliantei contine masuri pentru modernizarea sistemului sanitar, pentru accesul tuturor cetatenilor la ingrijirile sanitare de baza. Alianta DA preconizeaza inlaturarea discriminarilor care s-au creat prin faptul ca sistemul de compensare a medicamentelor nu cuprinde si salariatii care au salarii sub 6 milioane. Liderul liberal a afirmat ca recalcularea pensiilor este un angajament ferm al Aliantei, reamintind ca in urma cu doi ani, liberalii au introdus in Parlament un astfel de proiect, respins de PSD. Acelasi PSD care acum, pe ultima suta de metri, anunta recalcularea pensiilor la 1 octombrie. Guvernul Nastase nu tine cont ca pentru realizarea acestui obiectiv e necesara studierea a catorva milioane de dosare de pensii. La munca egala, pensii egale, este promisiunea Aliantei.
In sfarsit, al cincilea obiectiv prioritar al Aliantei DA il constituie agricultura si dezvoltarea rurala, domeniu in care se urmareste incurajarea de ferme agricole familiale private, prin alocarea in acest sens a unor resurse suplimentare si folosirea fondurilor Uniunii Europene. Theodor Stolojan a afirmat ca programul de guvernare al Aliantei DA cuprinde si alte domenii care se refera la administratia publica, la aparare, ordinea publica s.a.m.d.

Coruptia

“In Romania discutam astazi de crestere economica, care este reala, si de reducerea inflatiei, care este reala si ea. Ceea ce este esential, si oamenii simt, este ca rezultatele acestor indicatori pozitivi nu se regasesc in veniturile lor. Unul din factorii principali pentru aceasta stare de lucruri este coruptia care s-a agravat in ultimii ani’‘, a afirmat Theodor Stolojan, care a sustinut in continuare ca lupta impotriva coruptiei este o prioritate a Aliantei.
Obiectivul este realizabil prin actionarea pe mai multe cai: curatirea legislatiei de acele prevederi care incurajeaza coruptia, aplicarea legilor existente impotriva coruptiei si realizarea unui parteneriat cu societatea civila pentru a monitoriza si evalua fenomenul de coruptie in Romania.

Ioan BOTIS





*17 procese pierdute, 21 inca se judeca, potential cazier pentru calomnie

Procesomanul perdant

Dupa nici un an de directorat, Augustin Botis poate culege linistit roadele muncii sale: datorii de 12 miliarde de lei; aducerea copiilor institutionalizati in faza unei infometari fara precedent (uneori, meniul zilnic se reduce la paine si ulei); case de tip familial neconforme cu legea, dar preluate pe semnatura (una chiar a luat foc!); licitatii ‘‘preferentiale’‘ etc. Si pentru ca totul sa imbrace forma legalizata a abuzurilor comise, Judecatoria Baia Mare a dat castig de cauza unor fosti sau actuali angajati ai Directiei pentru Protectia Drepturilor Copilului, in procesele pe care i le-au intentat lui Botis

Despre abuzurile comise de Augustin Botis la carma Directiei de Protectie a Drepturilor Copilului Maramures (DPC) s-a vorbit mult. S-a discutat despre unele din deciziile sale care ar fi depasit cadrul legal. Acum a venit si confirmarea juridica! Conducerea DPC trebuie sa faca in prezent fata unui numar de 38 de litigii de munca, dintre care 17 au ca obiect concedieri individuale sau modificari unilaterale ale contractelor de munca, iar 21 privesc asistenti maternali carora DPC refuza sa le plateasca drepturile salariale!
Primele 17 procese se afla in curs de finalizare, pentru mai bine de jumatate dintre ele, Judecatoria Baia Mare a decis sa dea castig de cauza angajatilor. Cum s-a ajuns in aceasta situatie si care sunt implicatiile majore ale deciziilor ‘‘botisene’‘? Si mai ales cine plateste daunele (salariile retroactive)? Bugetul va suporta din nou ‘‘erorile’‘ facute si de ‘‘poetul-nepereche’‘?

Botis = ilegal

In 2003, ca urmare a finalizarii proiectelor de tip PHARE, de inchidere a Caminului Spital Sighet, Leaganului Sighet si a Centrului de Plasament de la Gardani, conducerea DPC (sub bagheta directorului Ana Moldovan) a purces la o serie de 98 de concedieri. Decizia nu a respectat prevederile Codului Muncii, referitor la concedierile colective. Insa, in luna octombrie (moment care a coincis cu venirea lui Botis ca director al DPC), respectiva organigrama a fost aprobata de Consiliul Judetean Maramures (CJ) avand o perioada scurta de valabilitate, pana in 31 decembrie 2003! In calitate de nou director, Augustin Botis avea ca sarcina intocmirea unei noi organigrame, pentru a fi aprobata in plenul sedintelor de CJ si pusa in aplicare incepand cu 1 ianuarie 2004. Botis nu a facut acest lucru, ci, mai grav!, a facut angajari tocmai pe posturile in care Ana Moldovan facuse reduceri de personal. Totalul angajarilor lui Botis se ridica la 88 (pana la noua organigrama din aprilie 2004), in conditiile in care, conform Codului Muncii (art.72), ‘‘angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi angajari pe locurile de munca ale salariatilor concediati pe o perioada de 12 luni de la data concedierii acestora’‘.
Noua organigrama (cu care DPC functioneaza si in prezent) a propus reducerea numarului total de angajati de la 1.055 la 920. Iata si metoda poetului Botis de a face o organigrama cu reduceri substantiale: aduce 88 de persoane si concediaza 135! Spectaculos! Cum s-au facut respectivele angajari tine de domeniul afacerilor de butic. Spre exemplu, Emilia Hotea, contabila sefa, a fost angajata ‘‘in baza dispozitiei verbale a domnului Botis Griguta Augustin, fara a fi sustinut examen sau concurs pentru ocuparea postului’‘ (conform dispozitiei de numire), cu un salariu derizoriu de peste 12 milioane lei (oare cat este acum, dupa un an?).
Toate aceste abuzuri ale lui Botis nu au ramas fara raspuns. 17 angajati s-au decis sa il actioneze in judecata, fie pentru concediere, fie pentru schimbarea nejustificata a locului de munca.

Decizii ‘‘inteligente’‘

Pentru exemplificare, vom lua cateva cazuri. Din noua organigrama lipseste informaticianul din cadrul Biroului Monitorizare-Sinteza. Respectivul fusese angajat inca din 2000 pe acel post, ocupandu-se de proiecte, administrare si intretinere retele de calculatoare, prelucrare baza de date si service de echipamente si soft. Se pare ca nu a fost pe placul lui Botis si a fost vanturat. Explicatia? Botis incheiase in prealabil un contract de service calculatoare cu o firma, in valoare de 1,2 miliarde lei (!). Presupunand ca salariul informaticianului ar fi fost de 60-70 milioane lei pe an si stiind ca aceleasi servicii sunt platite acum cu peste 1 miliard lei, vedem foarte clar managementul abuziv si defectuos, despre care el zice ca ‘‘e bun’‘.
Cu arhivarul, aceeasi poveste. Din 2001, arhivarul DPC a fost o persoana specializata in acest sens, atestata de Arhivele Nationale. Sub ingrijirea sa se aflau tone de documente ale institutiei (incepand cu 1997, inclusiv dosarele copiilor). In urma aprobarii organigramei, DPC a ramas fara arhivar, in conditiile in care Arhivele Nationale, in urma controalelor efectuate, au cerut imperios conducerii DPC intrarea in legalitate din acest punct de vedere. Numai ca pentru Botis se pare ca nu conteaza actele, el bazandu-se pe dispozitii verbale (mai ‘‘sigure’‘, probabil, si cu aplicare imediata).
Pe de alta parte, unul dintre cele mai importante segmente din institutie este Biroul de Monitorizare-Sinteza. Este cel care monitorizeaza strategiile Directiei, proiectele, raportarile statistice. Practic, de aici ies toate actele in relatiile DPC cu institutiile Statului. Pentru Botis nu e relevant si din trei birouri (Monitorizare, Strategii si Secretariat-Imagine) cu 15 angajati creeaza, ca un demiurg, unul singur, cu 3 angajati. Seful biroului a fost trecut in ‘‘rezerva’‘, ca inspector de specialitate.

Acuzatul

Pentru Botis, toate aceste abuzuri au fost taxate de instanta. Avand alaturi prevederile Codului Muncii, fostii sau actualii angajati nedreptatiti de Botis au primit sentinte favorabile. Toate litigiile de munca solutionate pana acum l-au incriminat pe Botis, care va fi nevoit sa le plateasca oamenilor banii pe cateva luni. Presupunem ca din propriul buzunar, noua ca si contribuabili nu ne-ar conveni sa platim pentru anomaliile sale!
In concluzie, strategia lui Botis a distrus cateva dintre cele mai importante segmente ale institutiei: nu mai exista arhivar (putandu-se distruge documente importante, poate chiar compromitatoare pentru unii!) si nu mai exista monitorizarea corecta a datelor din DPC (informatiile statistice putand fi vehiculate de oricine dupa bunul plac - sa presupunem ca ‘‘partenerul de suflet’‘ Stefan Darabus, directorul HHC, vine cu un proiect de restructurare a Centrului de Plasament de pe str.Dragos Voda, argumentand cu diverse cifre. Cine il poate contrazice, din moment ce nu exista o evidenta reala?).
Sesizam Consiliul Judetean asupra acestui fapt si promitem ca vom urmari raspunsul la intrebarea: ‘‘de unde se scot banii pentru a achita erorile lui Botis?’‘

Botis, la telefon

La toate acestea, Botis este lipsit de reactie. ‘‘Nu stiu despre ce procese vorbiti. Ah, s-a dat deja pronuntarea? Sa vorbesc cu juristii. Stiu numai ca instanta nu le putea da dreptate. Adica exista o organigrama aprobata. Daca nu mergeau ei, ieseau altii, deci nu ii puteam tine pe toti’‘, a comentat Botis. Sigur ca nu puteau sta toti, doar se calcau pe picioare, dupa angajarile dumneavoastra anterioare. Am revenit cu un telefon pentru a cere lamuriri. Scurt, dialogul dovedeste grija lui Botis fata de banii publici. ‘‘Alo, domnule Botis, sunt Ciprian Dragos de la GAZETA de Maramures’‘‘‘, ‘‘N-avem ce discuta!’‘, ‘‘Puteti sa-mi spuneti ceva in legatura cu procesele?’‘, ‘‘N-am ce discuta cu dumneata! Sanatate.’‘

Obisnuit sa insulte!

Pe langa toate litigiile, Botis trebuie sa mai faca fata celor doua procese intentate de directorul adjunct, Augusta Mos. ‘‘L-am dat in judecata pentru calomnie, pretinzand 50 milioane lei, si pentru insulta, pretinzand daune morale de 300 milioane lei. Asa nu se mai poate, m-a terfelit la radio intr-un hal de nedescris. Marti, 28 septembrie va fi infatisarea in fata instantei’‘, a declarat Mos

Ciprian DRAGOS





*Cultura, sacrificata pe altarul banului public

Cartea, bazarul Si rubedeniile

Ministerul Culturii si Cultelor, in incercarea de a salva niste aparente, a facut mare tam-tam pe marginea oferirii unor subventionari pentru carti. Atat doar ca intr-un pur spirit romanesc, interesele personale au primat atat asupra respectului fata de lege, cat si asupra idealului nobil de sustinere a culturii. O singura editura, “norocoasa’‘, din Bacau a primit un maruntis de 30 de milioane de lei.

Modul in care este tratata cultura scrisa din Romania este departe de oricare alt model din tarile carora dorim sa ne alaturam in Uniunea Europeana. Bani putini, imparititi pe sistemul clasic al rudelor, prietenilor si pilelor, rezultate catastrofale pentru scriitura din tara noastra.
In 12 august 2004, Comisia Nationala pentru Subventionarea Culturii Scrise, constituita, conform legii, pe langa Ministerul Culturii si Cultelor (MCC), a finalizat operatiunile de selectare a cartilor a caror publicare va fi sprijinita financiar in acest an de catre minister. Conform Directiei Relatii cu mass-media din MCC, din 2.700 de titluri propuse de 248 de edituri au fost alese 711. Solicitarea totala a fost de 143 de miliarde de lei. Pentru cartile selectate s-au distribuit 20,245 miliarde. Acest praf in ochi nu convinge pe nimeni ca exista un interes real in sustinerea culturii scrise, ci dimpotriva.

Nepotismul la putere

Finantarile nu se acorda editurilor, ci autorilor si titlurilor. Daca o editura nu propune autori contemporani valizi, este normal sa nu primeasca subventie. Aici intervine rolul membrilor comisiei care, in virtutea profesionalismului lor, sunt capabili sa decida asupra valorii unei carti sau a unui autor. Este important si felul in care editurile isi prezinta dosarele pentru subventionare la Comisie.
Comparativ cu anii trecuti, numarul cartilor subventionate a scazut, lucru care nu face catusi de putin mandrie celor cu putere de decizie in acest sens. Numarul titlurilor este mai mic cu aproape 200, fata de anul trecut. Ceea ce este mai dureros este insa faptul ca membrii comisiei au “avut grija’‘ de interesele proprii, trei dintre acestia indreptand sume considerabile spre edituri sau titluri ai caror autori sau co-autori sunt.
D.R. Popescu, vicepresedinte al comisiei, a “primit’‘ o finantare de 25 de milioane de lei pentru volumul “Din varful penitei’‘, publicat de Editura “Carom’‘.
Cezar Ivanescu a obtinut 35 de milioane lei pentru volumul “Rod’‘, propus de “Junimea’‘. De altfel, aceasta editura, al carei director este (coincidenta!) Cezar Ivanescu, a “primit’‘ una dintre cele mai mari sume ca subventie, in valoare totala de 445 milioane de lei, pentru 17 titluri.
Mircea Ghitulescu a primit 60 de milioane pentru publicarea volumului “Cartea cu artisti’‘, la “Viitorul Romanesc’‘, si inca 15 milioane pentru un volum la care este co-autor, “Drumul spre Nghe An’‘, la Editura Muzeul Literaturii Romane. Valoarea totala a auto-subventionarii “profesioniste’‘ se ridica la 135 de milioane, aceasta suma revenind titlurilor ce apartin membrilor comisiei.
Un alt lucru surprinzator este absenta unor edituri a caror seriozitate este neindoielnica, cum ar fi Humanitas, sau subventiile minore acordate altora. Au fost preferate, in schimb, numeroase edituri obscure, care pot face cu greu dovada ca se pot ridica deasupra unui amatorism dubios.

Norocosii

Singura editura care a primit subventii din partea Ministerului Culturii si Cultelor a fost Corgal Press din Bacau. Suma acordata a fost de 31 de milioane de lei, pentru doua titluri (C. Dimoftache Zeletin - “Viata si opera doctorului Alexandru Braescu’‘ (1859-1917) si Vasile Rusu - “Viata politica in Romania. 1866-1867’‘). Valoarea ajutorului ministerial este infima fata de nevoile reale ale oricarei edituri.
Aceasta titlulatura pretentioasa de “subventie’‘, ascunde faptul ca nici macar nu se apropie de necesarul editarii in conditii decente a oricarei aparitii. Pe de alta parte, s-au alocat sume fabuloase (1 miliard de lei pentru “Manuscrise I’‘ de Mihai Eminescu) pentru publicarea unor clasici care pot fi gasiti oricum in toate librariile, evitandu-se cu eleganta promovarea noului. Acest fapt dovedeste inca o data, daca mai era cazul, ca nici macar cultura scrisa nu scapa din ghearele atotputernicelor interese financiare.

‘‘Fratii’‘ care impart banii

Pana si componenta Comisiei Nationale pentru Subventionarea Culturii Scrise ridica intrebari cu privire la profesionalismul celor care stapanesc cultura romaneasca. Nereguli sunt destule, dar situatia nu pare sa alarmeze pe nimeni. Desi prin lege se stipuleaza ca membrii Comisiei sunt numiti pentru doi ani, s-au produs inlocuiri, fie dictate de situatii de forta majora (secretarul de anul trecut al Comisiei, Lucian Pricop, nu mai lucreaza in Directia pentru cultura scrisa a Ministerului Culturii si Cultelor, iar reprezentantul din 2003 al Asociatiei Publicatiilor Literare si Editurilor din Romania, Marius Tupan, a demisionat intre timp din asociatia respectiva), dar si fara motivatii limpezi (Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului l-a inlocuit pe Gheorghe Buluta cu Vasile Molan, iar Asociatia Editurilor din Romania – pe Silvia Colfescu cu Radu Dimitriu).

Gabriel AGU





*Marginalizati, alesii locali PSD s-au pus pe infiintat ligi

‘‘Ligatizarea’‘ PSD

Liga Alesilor Locali PSD din Maramuresul Istoric castiga tot mai mult teren. Pana in prezent, liga “a absorbit’‘ circa 70% din alesii locali de peste Deal, dar lista a ramas deschisa. Mai mult, deja s-a elaborat un proiect de statut care vizeaza obiective indraznete de genul reprezentarii in structurile administrative si politice ale judetului sau elaborarea unor proiecte de acte normative.

Cotroversata liga a ‘‘marginalizatilor’‘, infiintata la demersurile lui Gheorghe Visovan, primar in Rozavlea, este in continua expansiune. Desi initial, Liga Alesilor Locali PSD din Maramuresul Istoric dorea sa intruneasca autoritatile locale din mediu rural, recent si-au anuntat intentia de a adera la liga si alesii trandafirii din orasele Borsa si Viseu de Sus.

‘‘Daca ofeream functii...’‘

Obiectivele ligii sunt pe masura numarului de membri inscrisi si a voturilor aduse partidului de guvernamant. Printre scopurile “prinse’‘ in proiectul de statut se numara “participarea activa la imbunatatirea cadrului legislativ prin elaborarea si transmiterea celor cu drept de initiativa legislativa a unor proiecte de acte normative si a unor proiecte de modificare si completare a legislatiei existente, reprezentare echitabila a zonei in functiile politice si administrative ale judetului’‘. Concret, e vorba de intalniri cu parlamentarii si reprezentanti in directiile descentralizate.
“Daca PSD-ul castiga alegerile, pentru ca noi suntem in final o liga politica, am vrea reprezentanti in directiile descentralizate. Nu cred ca va fi o problema, pentru ca si noi am adus voturi PSD-ului. Cine va plati acesti oameni? Cine-i plateste si pe ceilalti. Noi vrem sa facem treaba, si daca nu bilunar, macar lunar sa avem intalnire cu parlamentarii, sa propunem niste proiecte de lege. Pana acum au venit circa 70% din alesii locali PSD din aceasta zona. Cred ca daca ofeream si functii, veneau mai multi’‘, a spus Visovan, presedintele ligii.

“Nu ma intereseaza!’‘

Totusi, nu toti alesii locali ‘‘trandafirii’‘ s-au lasat ademeniti de aceste pretentii de a fi bagati in seama. Ba mai mult, unii sunt convinsi ca liga nu va face mare branza.
“Deocamdata n-am analizat avantajele sau dezavantajele. Ca eu intotdeauna analizez daca am sau nu avantaje, ca numa’ ase, sa fiu inscrisa in tot felu’ de ligi, n-are rost. Reprezentare se face prin vot democratic, nu printr-un statut al unei ligi. Eu, oricum, fac parte dintr-o liga, dintr-o asociatie, m-am asociat cu Tara Lapusului in dorinta de a face un drum care leaga Tara Maramuresului cu cea a Lapusului. Eu nu printr-o liga vad sa se realizeze astfel de obiective. Si noi aveam deja liga a primarilor, a carei presedinte este doamna Godja. Pe mine nu m-o consultat nimeni, nici nu ma intereseaza. Daca este in beneficiul comunei, bine, daca nu, eu nu fac nici un fel de lobby. De ce numa’ noi sa avem liga si ceilalti de dincolo de deal nu? Eu nu sunt de acord cu acest principiu’‘, a declarat Ioana Trifoi, primar in Botiza. De aceeasi parere este si Liviu Lazarciuc, primar in Bocicoiu Mare. “Eu zic ca oricum, fiecare atrage fonduri pentru comuna lui. Sunt si probleme comune, dar multe sunt distincte. Noi nu avem nevoie numa’ de teorie! Ne intalnim, discutam... Trebuie sa si facem ceva. Nu stiu ce-am putea face in liga. Ca numai la nivel teoretic nu se rezolva problemele’‘, a spus Lazarciuc.

Ba-i ‘‘necaz’‘

Desi aceasta liga da o oarecare autonomie Maramuresului istoric, accentuand vechea idee de “rupere’‘ a acestei zone de restul judetului, conducerea PSD vede ca de obicei totul in roz. Nici macar principiul logic, conform caruia colaborarea cu diferite Directii n-ar trebui sa fie conditionata politic, nu da nimanui de gandit.
“Eu cred ca fiecare asocitie isi stabileste singura obiectivul pe care vrea sa-l indeplineasca, deci, astea nu depind de altcineva. Oricine isi face in lumea asta propuneri pe care crede ca le poate indeplini. Este atributul dansilor sa le indeplineasca si eu am incredere in ceea ce-si propun oamenii. Daca imi vor cere sprijinul in indeplinirea obiectivului, in masura atributiilor si circumstantelor ii voi sprijini’‘, a declarat prefectul Ioan Buda, presedintele filialei PSD Maramures.
“Liga contine primarii nostri din acea zona de judet si nu cred ca ar fi un necaz sa faca parte din structurile de conducere. Acuma, sigur ca asta depinde de alegerile de la toamna. Eu personal nu am nici un fel de impotrivire legata de acest aspect’‘, a spus Viorel Deghid, vicepresedinte PSD Maramures.
Ideea lui Visovan “a prins’‘ si la primarii din alte zone. “Eu cred ca-i o idee buna. N-am vazut statutul, dar chiar vorbeam cu domnul Visovan dupa infiintarea ligii, si ne-am gandit ca n-ar fi o idee rea sa infiintam si noi una. Nu numai pentru zona Codru, ca asa facem nu stiu cate ligi in tot judetul. Am vrea sa reunim si noi zona Codru cu zona Somes. Acuma n-am avut timp, ca am fost ocupat si cu Targu Cepelor, dar n-am renuntat la idee’‘, a spus Vasile Boitor, primarul din Asuaju de Sus.
Dupa infiintarea altor ligi care vor pune cutitul la osul partidului, cerand reprezentare in Biroul Executiv, Delegatia Permanenta sau in structurile administrative, ne indoim ca liderii PSD Maramures vor afirma la fel de nonsalant ca “nu-i necaz’‘. In fond, acesti reprezentanti trebuiesc platiti de cineva. Si ne indoim ca PSD-ul va scoate bani din buzunar pentru a le achita salariile.

Ioana LUCACEL





*Coltu’ meu

Mesaj de la o fata palida

Directorul DPC, Augustin Botis da dovada de barbatie si, potrivit domniei sale, ne va actiona in instanta pentru materialul aparut saptamana trecuta in GAZETA: ‘‘Cadavre vii de copii’‘. Directorul peste ‘‘protectia copiilor intitutionalizati’‘ si-a motivat gestul prin formularea inteligenta: ‘‘Eu trebuie sa apar imaginea acestor copii, ori ce ati facut voi...’‘. Dupa aceasta dojana, ne da lectii de cum ar trebui sa facem ziarul, ne indeamna sa citim, mai ales o serie de articole scrise de domnia sa. Botis ne si acuza ca am fost cumparati de cineva din Consiliul Judetean. ‘‘Stiu eu cine se afla in spatele acestei...’‘, afirma cu tarie directorul DPC.
M-a facut ‘‘fata palida’‘ si ‘‘Hidalgo’‘ de nu stiu cum (am si eu lipsurile mele) si multe mai spune fostul senator ajuns director, suparat ca am avut indrazneala sa scriem de ce se intampla prin ‘‘ograda’‘ institutiei pe care o conduce. Dupa o indelunga meditatie, am ajuns sa-i dau dreptate.
Noi, astia veniti cu pluta, coborati acu’ din copaci, nu putem intelege munca deosebita pe care fostul senator (cel cu arcu’ de lumina intre Iliescu si Maramures) o depune in folosul copilasilor (asa-i alinta). E limpede ca suntem batuti in cap. De fapt, cei 60 de copilasi o duc foarte bine. Sunt hraniti cu regim adecvat, sunt imbracati, au medicamentele necesare bolilor pe care le au, de medici nu mai vorbim, ca si de fisele medicale ce sunt puse la punct. Totul a fost o fantezie de-a noastra. Precis si aparatul foto o fi avut ceva, probabil nu avea lentile.
Ce tampenii am putut spune in materialul incriminat. Auzi acolo! Din 12 copii ai unei case, 10 au hepatita B. Este clar ca cei fara si personalul sunt expusi unui imbolnaviri cu o afectiune teribila.
Ba, tampitilor! Hepatita e o boala contagioasa, nici atata nu stiti? De ce va legati de asta? Nu-i limpede? Cam asa am simtit reprosul lui Botis si m-am rusinat de ignoranta de care dau dovada.
Domnule profesor, nu voi planta niciodata maslini in Cipru, in schimb uitati ce mesaje am primit de la cititorii nostri de prin alte zari: “Cu indignare si durere am citit si imi exprim respectul si consideratia pentru profesionalitatea si curajul dumneavoastra.’‘ - un fragment din mesajul domnului Alex Blinten din Nuremberg, reprezentant al Comisariatului pentru Criminalitate Economica din Roth.
Un reprezentant al Consiliului Mondial Roman din Atlanta (SUA) scrie vizavi de articol: “Vedem ca misiunea acestei gazete si a acestor jurnalisti este sa dezvaluie faptele criminale, inumane’‘.
Ne-au mai scris numerosi alti romani din Anglia, Italia, Canada, SUA si Australia care, asa cum scriu ei, “sufera pentru natia romana.’‘ Toti sunt cutremurati si indignati.

Nicolae TEREMTUS





*Prefectul l-a ‘‘uitat’‘ pe ministrul Serban la ‘‘Rivulus Dominarum’‘!

GAFA LUI BUDA

In fiecare an, de ‘‘Sarbatoarea Castanelor’‘, ministri, lideri de partide, oficiali guvernamentali vin in ‘‘Capitala castanelor’‘ sa se destinda, dar si pentru a ‘‘lucra’‘ la imaginea partidelor lor.

In acest an, filiala PSD Maramures a dezamagit la ‘‘locale’‘, iar pentru generalele din noiembrie se pregateste cu sarg. Sarbatoarea de suflet a baimarenilor a fost un prilej favorabil pentru liderii pesedistilor maramureseni de a mai ‘‘drege busuiocul’‘ rezultatelor dezastruoase din iunie, avand in vedere ca au sosit la Baia Mare Nicolae Serban, ministrul delegat pentru Relatia cu Parlamentul, si Alexandru Farcas, ministrul Integrarii Europene. Oficiile de gazda pe linie politica au fost facute de prefectul Ioan Buda, presedintele filialei PSD Maramures. Si a iesit ce a iesit.

Cosmarul ca un discurs

Pentru prefect, ‘‘Sarbatoarea Castanelor’‘ a fost un adevarat cosmar. Desi este un inalt demnitar al judetului de mult timp (suficient pentru a se acomoda cu cerintele si protocolul impus de functie), Buda s-a prezentat lamentabil la intalnirile oficiale care au avut loc. La Primarie a trebuit sa tina un ‘‘spici’‘ oficial. Colegi de-ai prefectului au afirmat dupa: ‘‘Catastrofal’‘, ‘‘Vanghelie e profesor universitar pe langa Buda’‘ si alte astfel de caracterizari
La Centrul de Instruire si Marketing a fost inaugurata expozitia ‘‘Rivulus Dominarum’‘. Evident, oficialii au vizitat standurile condusi de primarul Cristian Anghel si de prefectul Buda. Pana la un moment dat. Prefectul, la care era vizibila ‘‘apropierea’‘ de ministrul Farcas, a trecut rapid la turul protocolar al expozitiei si a disparut din complexul expozitional impreuna cu Farcas, consilierul lui Blanculescu si lideri ai filialei. A ramas singur printre standurile expozitionale, ministrul Serban. Gafa lui Buda este impardonabila, nepoliticoasa si nu poate avea decat o explicatie politica. Mai ales ca daca ar fi sa judecam importanta celor doi ministri in cabinetul Nastase, ministrul Serban este cel putin de acelasi rang cu ministrul Farcas. Sunt voci pesediste care sustin ca prefectul ar dori ca acesta din urma sa candideze pe listele maramuresene. Prin aceasta ‘‘stratagema’‘, Buda ar ‘‘impusca’‘ mai multi iepuri. Si-ar consolida prima pozitie pe lista pentru deputati si ar inlatura membri ai filialei care au iesit ‘‘in carti’‘ la Senat. Din intamplare, reporterii GAZETEI l-au intalnit pe ministrul ‘‘uitat’‘ la etajul doi al Complexului expozitional. Statea la o cafea alaturi de doi-trei pesedisti de-ai filialei ce incercau, prin prezenta lor, sa indrepte gafa prefectului. Tanar, fara fite dambovitene, ministrul Serban a acceptat cu amabilitate sa ne raspunda la cateva intrebari.

Diplomatul

Tanarul ministru ne-a spus ca a fost in Maramures de multe ori, ca este incantat de acest colt de tara si ca are cativa prieteni printre membrii organizatiei PSD Maramures.
‘‘Ce nu merge in filiala de aici? Nu cunosc in amanunt situatia din Maramures, dar cred in pozitia pe care o are PSD in judet si in Baia Mare, in competitia cu celelalte partide. E greu de identificat cine se face vinovat de aceasta stare de fapt, deoarece este aceeasi situatie din 1992 incoace, succesiunea liderilor la conducerea filialei neaducand nici un plus, nici un minus. Aici cred ca ar trebui sa existe o coeziune la nivel de organizatie pentru identificarea corecta a ‘‘adversarilor’‘ politici, ceea ce ar duce la performanta dorita. Este nefireasca situarea PSD in judet pe pozitia a doua, a treia, a patra chiar. Sper ca organizatia de aici sa ajunga la maturitatea necesara pentru a fi o forta in cadrul partidului’‘, a spus Serban. Ministrul ramas ‘‘de caruta’‘ a evitat cu diplomatie sa discute de intamplarea de la Centrul Expozitional. Cat timp am discutat, telefoanele unor pesedisti au sunat de mai multe ori. Prefectul, probabil realizand gafa facuta, se interesa unde este ministrul.
‘‘Nu! Nu se pune problema ca am fost uitat aici. Eu am cunostinte, prieteni aici... Nici nu s-a pus problema sa avem program identic in aceasta perioada. M-am intalnit cu domnul prefect, am sa ma mai intalnesc, dar nu s-a pus problema sa mergem peste tot impreuna. In fond, e o sarbatoare, iar programul nu poate fi foarte strict’‘, a spus Serban.
Tacut, nestiut de cei care au luat cu asalt expozitia, fara sa fie insotit de cineva din conducerea filialei, unul din cei mai importanti ministri ai Guvernului a plecat sa ia masa.
Ulterior, am aflat ca Buda si ministrul Farcas s-au dus la Complexul Suior, unde oficialii bucuresteni au luat masa. A fost si ministrul Serban, doar pentru scurt timp. A plecat spre Cluj.

Balbaiala

Am incercat sa vorbim cu prefectul, curiosi de motivatia gestului nepoliticos, care s-ar putea sa-l coste politic. Dupa vreo trei ore de incercari, prefectul a raspuns la telefon. Se auzea muzica si acea harmalaie specifica unei ‘‘intruniri tovarasesti’‘, semn ca masa de la Suior s-a lungit. Probabil, ministrul Serban era departe, la ora la care am dialogat cu prefectul Buda.
‘‘Nu! Nuu!... Nu!... Deci, nu... eram... dar... Ne-am despartit absolut natural. Nu de mult ne-am despartit. Am fost impreuna si dansul a plecat la Cluj ca are un examen... Nuuu, nu... Ne-am impartit fiecare cu primirile’‘, a spus Buda, evitand sa ne explice de ce un ministru, venit ca oaspete, a ramas singur ore in sir undeva in Centrul Expozitional. In fundal, se auzeau acordurile saltarete ale unei melodii populare.

Nicolae TEREMTUS





*Absenta urgentelor stomatologice pe timp de noapte

Maseaua care ne minte

Sistemul medical din Romania s-a dovedit nemilos cu acei ‘‘fricosi’‘ care-si trateaza problemele dentare doar in cazuri extreme. Institutiile medicale din Baia Mare nu dau dovada de intelegere. De doi ani, baimarenii nu mai beneficiaza de urgente stomatologice pe timp de noapte. Nici una din institutiile competente nu preiau initiativa organizarii unui astfel de cabinet.

Orice baimarean incercat de crize dentare nocturne stie ca Baia Mare nu beneficiaza de urgente stomatologice pe timp de noapte. Situatia nu este similara in tara. Toate marile orase care au un spital de urgente asigura si urgente stomatologice. In Baia Mare, subiectul a fost discutat, dezbatut, dar... totul a ramas la acest stadiu. Nu s-a rezolvat nimic. De mai bine de doi ani, in Baia Mare, nu exista urgente stomatologice pe timp de noapte.
Teoretic, ori de cate ori apare o problema, trebuie sa existe si un vinovat, insa, nici in acest caz, teoria nu seamana cu practica. Atat Directia de Sanatate Publica, cat si Colegiul Medicilor sunt doua institutii care ar trebui sa se implice in organizarea unui astfel de cabinet.

Doar discutii

Din pacate, pentru cei in suferinta, nici una din institutii nu are trecuta expres in sarcini crearea unui astfel de cabinet. In concluzie, nimeni nu a purces la organizarea lui.
‘‘Noi am purtat discutii in acest sens, ca medicii rezidenti sa fie atrasi spre un astfel de cabinet. Din pacate, in cadrul Directiei de Sanatate Publica (DSP) nu exista normare pentru medicii stomatologi de garda. Acum suntem intr-o situatie de tranzitie, ingrata si pentru beneficiarii de servicii medicale si pentru prestatori (medicii stomatologi nu mai apartin de Colegiul Medicilor, urmand a se constitui Colegiul medicilor Dentisti, n. red).
Noi, ca Directie, gestionam un program national al urgentelor. Nu avem fonduri destinate expres spre acest tip de urgente, dar cu anumite interventii s-ar putea constitui. Asteptam propunerile medicilor’‘, a spus dr.Calin Man, purtator de cuvant in cadrul DSP.

Solutii

Multi dintre medicii stomatologi au renuntat la contractul cu Casa de Asigurari din cauza sumelor mici cu care lucreaza, dar sustin necesitatea infiintarii unui astfel de cabinet.
‘‘Eu sunt de acord cu organizarea unui astfel de cabinet de urgente. S-au purtat discutii la nivelul Colegiului Medicilor cu vechea conducere de la DSP, dar nu s-a concretizat nimic. Chiar daca eu sau alti stomatologi care au cabinete particulare nu vrem sa facem urgente, se pot angaja medici stagiari, care nu au un loc de munca’‘, a spus Maria Rusu, medic stomatolog.
In lipsa medicilor din spitale, Casa de Asigurari de Sanatate a contactat cabinete particulare in problema urgentelor stomatologice. ‘‘Intrucat unitatile spitalicesti care au in structura cabinete stomatologice (Spitalul Judetean de Urgenta Baia Mare, Spitalul Municipal Sighetu Marmatiei si Spitalul Orasenesc Targu Lapus, n. red.) nu au incadrat personal de specialitate, CAS Maramures a contractat cu furnizorii de servicii medicale stomatologice din Baia Mare aceasta activitate si pentru zilele nelucratoare si sarbatorile legale. Activitatea de urgenta in zilele nelucratoare si sarbatorile legale se asigura in doua ture’‘, a spus Alina Pop, purtator de cuvant la CAS Maramures. Ceea ce inseamna ca bolnavul trebuie sa se plimbe prin oras in cautarea cabinetului care trateaza urgentele in ziua respectiva.
Prin eliminare, raman doar doua institutii care pot prelua initiativa pentru crearea unui astfel de cabinet, viitorul Colegiu al Medicilor Dentisti si Directia de Sanatate Publica. GAZETA se solidarizeaza cu suferinzii care au nevoie de urgente stomatologice si pe timp de noapte si va urmari situatia, pana una din cele doua institutii va prelua initiativa si va trasforma discutiile in fapte. Vom reveni.

Mihaela MIHALEA





*Schimbul de azi

‘‘Pesedizati-va!’‘

‘‘... cred ca trebuie sa iesiti mai mult pe strada, sa vorbiti cu oamenii. Sa nu-i lasam pe cei din Opozitie sa se comporte ca niste apostoli!’‘, le-a spus tinerilor din propriul partid-Stat. Iar tinerii pesedisti in tricouri colorate (inscriptionate cu semnul ‘‘Interzis la dreapta’‘!) l-au privit ca pe un apostol in camasa fina, cumparata de la Harodds cu banii din diurna. Pentru ca televiziunile ‘‘impartiale’‘ sa-si implineasca scopul electoral, ar fi trebuit sa titreze si numele apostolului, pentru ca (ma repet, nu-i asa?) pe camasa nu scria decat Harodds. N-au facut-o, ramanand cu obiectivul pe marca aurie si frumos grafiata a camasii. Dar pentru ca Harodds nu a fost apostol, l-am privit mai atent. Cu ce apostol semana mai mult Adrian Nastase?
Prima remarca a fost ca regizorul de campanie nu dormise bine si, ca sa se razbune pe propriile insomii, il chinuia din nou distribuindu-l realmente rautacios in rolul degajatului, singurul care nu-l prinde deloc pe premierul candidat la presedintie. Privindu-l mai atent pe acest Harodds navigand imborbonat intr-o mare de tricouri tineresti inscriptionate cu semnul ‘‘Interzis la dreapta’‘ (intr-o lume in care numai naivii si fraierii mai merg spre stanga), Adrian Nastase imi parea o copie fidela a apostulului Iuda Iscarioteanul, pardon de expresie.
In unele momente, recunosc, mi s-a parut ca semana cu Petre (apostolul, nu Roman), numai ca-i lipsea blandetea acestuia. Si in plus, se lepadase de mai mult de trei ori de Iliescu (‘‘fotografia reconcilierii’‘ nu a reusit sa-i pacaleasca decat, cel mult, pe naivii care se simt bine in postura de ‘‘pacaliti continuu de trei cincinale’‘ cu acest gen de democratie, in care unii vor fi mereu ‘‘mai democrati’‘ decat altii).
Sfatul nastasian de convertire-politica a omului de pe strada a venit intr-un moment cum nu se poate mai... prost (aritmetica lui Geoana in care ‘‘nici el nu s-a crezut’‘ cand a explicat cum poti face economii de 200 din 250 de mii de dolari lucrand ‘‘la Stat’‘, implicarea unui senator PSD in scandalul ‘‘Camatarilor’‘, gestionarea catastrofala a problemei Bastroe-Chilia, saptamanala gafa iliesciana - gratularea contestatarilor romani din diaspora canadiana cu ‘‘diplomaticul’‘: retardati!). Asadar, toate premisele pentru ca sfatul candidatului PSD la presedintie sa fie ‘‘luat in balon’‘ si analizat ca pe o alta declaratie disperanta. In forma in care a fost propus (‘‘pesedizati-va oameni buni, ca vine Nastase!’‘), apostolatul avea ceva rautacios. ‘‘Sa nu-i lasam pe cei din Opozitie sa se comporte ca niste apostoli’‘, completat cu ‘‘trebuie sa iesiti in strada, sa vorbiti cu oamenii’‘ a avut urmatorul ecou: ‘‘sa fim noi apostolii’‘. P.S.: Indiferent de logica lui Nastase, solicitarea de pesedizare a votantului seamana pana la confuzie cu propunerea doamnelor acelea in varsta care se plimba de brat si ofera gratuit revista ‘‘Treziti-va’‘. Apoi, doamnele pudrate iti explica de ce balena e cel mai mare mamifer de pe Terra.

Catalin VISCHI





*Un politist de proximitate si radacinile excesului sau de vigilenta

Operatiunea ‘‘Patrunjelul’‘

Despre pietele Sighetului am mai scris. Si o vom mai face pana lucrurile vor intra intr-o relativa normalitate. De aceasta data, ne vom opri asupra modului in care a inteles sa-si faca datoria un politist platit din banii contribuabilului, adica ai nostri. Aceiasi bani din care traiesc si OPC-istii, Primaria, Jandarmeria sau gardienii publici. Si care nu-si fac treaba cum ar trebui. In plus, comerciantii din bazar isi expun motivele nemultumirii.

In 3 septembrie, OPC a efectuat un control inopinat in Piata centrala de alimente (fie vorba intre noi, atata secretomanie a fost incat unii comercianti cu ‘‘bube’‘ au aflat cu o zi inainte de eveniment).

Politistul vigilent (?)

In cadrul echipei de control s-a infiltrat, el stie cum, si agentul sef Stan Ioan, unul dintre cei doi politisti de proximitate ai Sighetului.
‘‘In temeiul Legii 10 din 1990’‘, agentul sef Stan a aplicat o amenda contraventionala producatorului de produse agricole Maria Hriczak, pentru ‘‘comercializarea de produse a caror provenienta nu poate fi justificata’‘. Sotii Maria si Filon Hriczak ne-au lamurit despre ce produse prohibite era vorba: radacini de patrunjel, care nu fusesera specificate pe certificatul de producator!
Banala, in aparenta, situatia este de fapt grava. In primul rand, agentul sef Stan, ca politist de proximitate, nu poate aplica amenzi in piete! Apoi, in nici un caz nu are ce cauta in Piata centrala de alimente din Sighet, situata pe strada Vasile Alecsandri, pentru simplul motiv ca zona pietei cade in responsabilitatea celuilalt politist de proximitate sighetean, Robert Szekely. Frontiera demarcatoare intre sectoarele celor doi trece la aproximativ 100 de metri sud de locul faptei, pe aliniamentul strazilor Basarabiei - C. Coposu. Stan nu se afla la prima imixtiune in teritorii interzise. A fost si este vazut frecvent in piata de alimente, ‘‘aplicand legea’‘. Apare des, probabil in scopul prevenirii infractionalitatii, si in zona Cuza Voda, aflata din nou in afara sectorului sau.
Gheorghe Cordis, seful pietelor, a evitat sa discute pe marginea subiectului: ‘‘Despre politie nu vorbesc. Am cerut de doi ani sa se infiinteze un post de politie in piata. Nimic. Ei vin si pleaca, iar administratia pietelor ramane singura cu comerciantii. Eficienta controalelor? Aflati va rog cate dosare penale s-au efectuat de catre politisti pe seama comerciantilor care practica inselaciunea sau furtul la cantar! Niciunul! Doar noi, piata, ce am mai dat amenzi de acest fel. Mai multe nu spun si va rog sa nu scrieti asta.’‘

Butoiul de pulbere

In bazarul din cartierul Unirii din Sighet, cei mai multi dintre comercianti confirma existenta unor probleme carora ‘‘nu le mai pot da de capat’‘. Toti accepta sa vorbeasca sub protectia anonimatului. Motivul? Se tem de represalii si de razbunarea factorilor de decizie.
‘‘Nu avem curent electric in spatiile comerciale pe care le-am platit cu 40 de milioane de lei Primariei, iar pentru terenul pe care sunt achitam si o chirie de 1,2 milioane de lei lunar. Nu avem apa (decat o cismea) si nici canal. Cand ploua, inoti pe aici’‘, ne-a spus unul dintre comercianti.
‘‘Nu avem paza, porti, iluminat pe timp de noapte. Cu doua zile in urma, hotii au incercat sa-mi intre in spatiu prin acoperis (sub invelitoarea de tabla este o foaie de rigips, adica un pentru hoti). Cine ne despagubeste daca suntem jefuiti? Cele 150 de chioscuri platesc lunar primariei aproape 200 de milioane de lei. Cu acesti bani s-ar putea crea niste conditii mai bune’‘, sustine alt precupet.
‘‘Cordis a spus ca ne va da la fiecare doar cate un chiosc, iar de vor ramane, vom mai putea lua inca unul. Nu a fost asa, el taie si spanzura aici! A dat la unii 2-3 chioscuri, iar la altii doar unul. Nu e adevarat ce a declarat Cordis in ziar, ca el nu s-a implicat aici in bazar, in lucrarile executate ori in impartirea spatiilor. Ia aflati de ce nu a vrut sa plateasca 450 de milioane pentru lucrarile de constructie firmei Rocneanu, ci a preferat sa lucreze cu altii, pentru o manopera de 2,5 miliarde de lei’‘, a atacat dur alt comerciant. ‘‘Chioscul din fata nu a existat in plan. Apoi cineva a rotile si si-a plasat spatiul comercial chiar la intrarea in bazar, unde este cel mai bun vad comercial’‘, considera un mic intreprinzator.
‘‘De la primarie o zis ca va pune paza, porti cu alarma si ghereta pentru paznici. N-o facut nimic, numa’ stalpii portii, care e inalta de un metru. In ultima vreme, hotii or spart de doua ori in piata vecina. Nu se poate fara paznici in acest loc’‘, crede un alt comerciant.
Si tot asa, nemultumirile abunda in bazarul sighetean. Adevarul e ca pentru 9 metri patrati, platesc o chirie in schimbul careia au pretentii minime: curent electric, apa-canal si, mai ales, securitate.

Latrand in vant

O parte a declaratiilor de mai sus contrazic afirmatiile lui Gheorghe Cordis, seful pietelor sighetene, care saptamana trecuta ne-a declarat: ‘‘Pe cei care au fost la bilete i-am pus paznici de noapte in bazar. Nu m-am implicat deloc in impartirea chioscurilor sau in efectuarea lucrarilor de acolo.’‘
Unde este adevarul? Si mai ales, cine doreste aflarea adevarului? Se pare ca dintre autoritatile locale si factorii de control, nimeni! Este cel de-al treilea articol din ultima luna despre pietele Sighetului. N-am primit nici o explicatie care sa lamureasca problema.
Ceea ce facem seamana, deocamdata, a latrat in vant. Am spus deocamdata, pentru ca am demonstrat deja ca suntem cel putin perseverenti. Asa ca pana la urma vom afla daca intr-adevar conducerea pietelor din Sighet este deficitara sau am prezentat doar punctele de vedere ale unor nemultumiti. Vom reveni.

Teofil IVANCIUC





*Vandalizarea monumentele eroilor din Maramures

Zvastica pe obelisc!

Eugen Bejinariu, ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, a declarat ca in cimitirele eroilor nu este prioritara ridicarea de noi monumente, ci reabilitarea celor in suferinta, multe lasate in paragina. Bejinariu a atras atentia autoritatilor locale ca multe dintre cimitirele si operele comemorative de razboi sunt neingrijite, prezinta deteriorari sau au suferit interventii neautorizate.

Cimitirele eroilor nu trebuie confundate cu cimitirele comunale sau parohiale, macar prin prisma faptului ca au un statut special, fiind sub protectia conventiilor internationale.
In Maramures, pe creasta Muntilor Maramuresului, exista o multime de cimitire de dimensiuni gigantice, care nu sunt prinse in evidentele Oficiului. Alte cimitire ale eroilor se gasesc la Viseu de Sus sau Sighetu Marmatiei.
In Sighet exista cel putin doua cimitire care se pot incadra in categoria celor de razboi. Primul, si cel mai cunoscut, este cel al eroilor sovietici, care adaposteste aproape 500 de militari cazuti in lupta in octombrie 1944. Celalalt cimitir, azi invizibil, datat din primul razboi mondial, este situat in cimitirul catolic si arata ca o pasune, fara cruci, inscriptii sau macar un gard imprejmuitor.
Cimitirul sovietic arata jalnic. Cei circa 460 de militari ingropati acolo (avand la capatai inscriptia ‘‘Necunoscut’‘), isi dorm somnul de veci sub placi din beton rupte, sparte, rasturnate, opera unor vandali ramasi necunoscuti.
Stefan Beres, viceprimar de Sighet, confirma faptul ca administrarea cimitirului sovietic este o nebuloasa! ‘‘Inainte de Revolutie, de ansamblu aveau grija granicerii. Acum nu se mai ocupa nimeni. Recent, vazand halul in care arata, am trimis niste beneficiari ai Legii 416 sa curete macar iarba si balariile. Trebuie sa aflam acum cine raspunde in mod oficial de cimitir, pentru ca treburile sa intre in normalitate.’‘ Intrebarea e: cand?

Vandalizarea

In Sighetu Marmatiei mai exista doua monumente comemorative de razboi. Primul, fiind dedicat partizanilor maramureseni executati de autoritatile horthiste in 1944, e plasat in spatele pietei centrale agroalimentare. Al doilea obelisc, infipt in parcul din Centru, azi transformat prin interventia neautorizata a Primariei in anul 1992, este ridicat pe locul executiei (savarsita tot in 1944) a patru cercetasi sovietici. Placa originala a monumentului, sparta cu ocazia interventiei, se pastreaza la muzeul sighetean. La mijloc de septembrie, pe primul monument era grafiata pe soclu o... zvastica nazista, insotita de cuvinte obscene! Nimeni nu s-a autosesizat. Nici Politia, nici Primaria.
Si viceprimarul Beres a fost surprins: ‘‘Intr-adevar?! Asta e grav. Voi trimite pe cineva sa constate acest fapt si sa curete monumentul. Stiu si ca zona din spatele obeliscului este folosita de multi dintre cei care merg in piata ca toaleta publica. Acolo este o problema serioasa. Trebuie sa concesionam piata de alimente, pentru a fi pusa la punct. Abia atunci se va putea remedia si problema zonei din spate, cu parculetul si obeliscul partizanilor.’‘
Ceea ce frapeaza este indiferenta autoritatilor. Nu exista zi in care piata sa nu aiba parte de ‘‘vizita’‘ controalelor efectuate de politie, jandarmerie sau gardieni publici. Acestia impart amenzi in stanga si in dreapta, si pleaca cu chitantierul plin, incapatanandu-se sa nu observe ca in acel loc un monument a fost grav vandalizat. Lipsa de reactie a celor platiti din bugetul public poate fi numita intr-un singur fel: indiferenta.
In plus, o zvastica pe un monument comemorativ poate fi mai mult decat ‘‘un caz simplu de vandalism’‘. Alo, SRI, se aude? Nu am ton. Alo! Alooo!!!

Teofil IVANCIUC